Știri
Știri din categoria Diverse
AUR anunță că va depune moțiune de cenzură împotriva Guvernului Niculescu, indiferent dacă Executivul își asumă sau nu răspunderea pe rectificarea bugetară, potrivit Digi24. Mesajul are relevanță de reglementare și funcționare instituțională: moțiunea este instrumentul prin care opoziția poate bloca o angajare a răspunderii (procedură accelerată de adoptare a unor măsuri), iar simpla ei depunere poate crește presiunea politică pe calendarul rectificării.
George Simion a declarat, într-o conferință de presă, că AUR consideră depunerea moțiunilor de cenzură „atributul opoziției”, mai ales în contextul unei posibile asumări a răspunderii Guvernului pentru rectificarea bugetară. Liderul AUR a făcut trimitere și la precedentul moțiunilor împotriva Guvernului Bolojan, menționând că una dintre acestea a fost „semnată și votată și de PSD”.
Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a susținut aceeași linie: dacă Guvernul își asumă răspunderea, opoziția „întotdeauna depune moțiune de cenzură”, iar dacă nu își asumă, AUR va depune oricum moțiune. Invitat la Digi24, Peiu a argumentat că angajarea răspunderii nu este „o procedură democratică” decât dacă este folosită „cu parcimonie” și a criticat ideea recurgerii la acest mecanism la doar două luni de la intrarea la guvernare.
Întrebat cu cine s-ar alia pentru acest demers, Peiu a spus că, „deocamdată”, nu știe și că AUR a depus „nenumărate” moțiuni fără a fi împreună cu PSD sau cu alte partide. În același timp, a indicat că eventuala nealăturare a altor formațiuni care se declară în opoziție ține de decizia acestora.
În același context, Peiu a comentat declarațiile lui Kelemen Hunor (UDMR), care afirmase că partidele din opoziție nu se vor alia cu AUR, motiv pentru care Guvernul ar fi „condamnat” să guverneze până în 2028. Peiu a replicat atacându-l pe liderul UDMR și a ridicat ipoteza unei moțiuni depuse de alte partide, care ar putea fi votată și de AUR.
Separat, Peiu a fost întrebat și despre demersul AUR de a-l chema în Parlament pe premierul Luca Niculescu, despre care a spus că a fost „o înțelegere” pe acel subiect, respingând ideea unei alianțe între AUR și PSD.
Recomandate
George Simion spune că a făcut deplasări externe pentru a „internaționaliza” cazul lui Călin Georgescu , într-o mișcare cu potențial de a muta disputa din zona strict juridică în cea de imagine și presiune publică, potrivit Digi24 . Președintele AUR a afirmat, într-un briefing de marți seară, că în opinia sa Călin Georgescu este „deținut politic” și că a parcurs „mii de kilometri” pentru a „populariza atacul asupra democrației” și „atacul asupra lui Călin Georgescu”. Declarațiile sunt atribuite de Digi24 agenției Agerpres. „Am făcut mii de kilometri pentru a internaţionaliza această problemă şi pentru a populariza atacul asupra democraţiei şi atacul asupra lui Călin Georgescu.” În același context, Simion a susținut că AUR ar fi „printre puținii, dacă nu singurul partid” rămas „fidel voinței poporului român” și a spus că nu știe „ce am fi putut face mai mult” în această situație, invocând dificultatea de a lupta „prin metode democratice” cu „un sistem” despre care a afirmat că ar avea „apucături totalitare”. Separat, liderul AUR a mai declarat că „în ultima perioadă e o adevărată prigoană pe TikTok ”, susținând că au fost închise unele conturi. Digi24 nu oferă, în materialul citat, detalii suplimentare despre conturile vizate sau despre motivul închiderii acestora. [...]
Restanțele bugetare apărute în a doua parte a anului nu ar trebui să împingă deficitul peste ținta stabilită , susține liderul UDMR, care le leagă de perioada cu guvern interimar și de imposibilitatea unei rectificări bugetare în iulie–august, potrivit Digi24 . Kelemen Hunor a comentat „curiozitatea” exprimată public de Sorin Grindeanu privind situația reală a bugetului și a spus că datele pot fi interpretate din mai multe perspective. El a invocat informațiile prezentate de ministrul Finanțelor, Alex Nazare, conform cărora, pe primele nouă luni, deficitul ar fi cu 1,25 puncte procentuale mai mic față de anul trecut, cheltuielile ar fi mai mici, iar veniturile „un pic mai mari”. De ce contează: presiunea pe finanțare și costul împrumuturilor În explicația sa, restanțele nu ar „răsturna” bugetul, pentru că rectificarea bugetară înseamnă realocări între capitole (tăieri acolo unde nu s-a cheltuit și suplimentări unde sunt plăți de făcut), fără a depăși deficitul aprobat la începutul anului. Hunor a legat direct menținerea deficitului de reacția piețelor care finanțează statul: „Rămâi în limitele deficitului stabilit la începutul anului, nu ai cum să crești acel deficit, fiindcă există o sancțiune imediată din partea finanțatorilor (...) deficitul, cât e, trebuie finanțat și se finanțează din împrumuturi.” De unde vin restanțele, în versiunea UDMR Liderul UDMR a spus că o parte din restanțe s-au acumulat în contextul unui guvern interimar și al faptului că, după iulie–august, nu s-a putut face o rectificare bugetară. „S-au adunat, fiindcă era un Guvern interimar, pe de o parte. Pe de altă parte, nu trebuie să crești deficitul ca să echilibrezi bugetul la rectificare.” Ce propune: raportare periodică în Parlament Kelemen Hunor a calificat drept „legitimă” cererea de a vedea situația la zi a finanțelor publice, atât din partea opoziției și a guvernării, cât și „mai ales” din partea cetățenilor, argumentând că statul este întreținut din taxele și impozitele acestora. În acest context, el a avansat ideea ca ministrul Finanțelor să prezinte periodic în Parlament datele actualizate, „fiecare jumătate de an”, ca exercițiu constant asumat. [...]
George Simion anunță proteste după prelungirea arestului preventiv pentru Călin Georgescu , o escaladare care mută disputa din sala de judecată în stradă și poate pune presiune suplimentară pe instituțiile din justiție, potrivit Digi24 . Liderul AUR a reacționat luni seară, pe Facebook, după ce Curtea de Apel București a decis prelungirea cu 30 de zile a arestului preventiv pentru Călin Georgescu. În mesaj, Simion întreabă „Ce v-a făcut Călin Georgescu de îl țineți în arest?” și afirmă că susținătorii vor ieși „în stradă” până când „represiunea” va fi oprită. „Ce v-a făcut Călin Georgescu de îl țineți în arest? Dictaturile niciodată nu au sfârșit bine! În următoarele zile noi vom fi în stradă, până când opriți represiunea” Decizia instanței: 30 de zile în plus, hotărâre definitivă Curtea de Apel București a admis contestația procurorilor DIICOT la decizia Tribunalului București, care respinsese solicitarea de prelungire a arestului preventiv și înlocuise măsura cu control judiciar pentru 60 de zile. Hotărârea Curții de Apel este definitivă. Dosarul: acuzații de înșelăciune și grup infracțional, prejudiciu de peste 1,1 milioane de euro În dosar, Călin Georgescu, Ioan Rusen și un cetățean italian sunt acuzați că ar fi constituit un grup infracțional organizat și ar fi convins un om de afaceri român că poate obține o finanțare de 6 milioane de euro, condiționată de depunerea unei garanții de peste un milion de euro. Potrivit anchetatorilor, victima ar fi fost determinată să transfere peste 1.000.000 de euro, iar ulterior încă 100.000 de euro, sub pretextul majorării finanțării la 15.000.000 de euro, cu o garanție suplimentară. Prejudiciul total indicat în dosar este de peste 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei). În plus, Digi24 notează că, la 7 octombrie, DIICOT a anunțat instituirea sechestrului pe mai multe conturi bancare deschise pe numele lui Călin Georgescu, după măsuri similare dispuse anterior și asupra unei vile (detaliile despre bunuri nu sunt redate integral în fragmentul disponibil din sursă). Ce urmează Pe termen scurt, efectul imediat este menținerea lui Călin Georgescu în arest preventiv pentru încă 30 de zile, în baza unei decizii definitive. În paralel, anunțul de proteste al președintelui AUR indică o posibilă intensificare a tensiunii publice în jurul cazului, în condițiile în care procedura judiciară continuă. [...]
PSD condiționează rectificarea bugetară de publicarea „facturilor” restante, pe care le estimează la circa 40 mld. lei , ceea ce ridică riscul unor întârzieri în ajustarea bugetului pe final de an, potrivit Digi24 . Social-democrații îi cer ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare , să prezinte public situația financiară lăsată de fostul Guvern, inclusiv obligațiile de plată rămase neachitate. În lipsa acestor date, PSD spune că nu va fi de acord cu rectificarea bugetară. Ce include „gaura” invocată de PSD Conform calculelor prezentate pe surse, necesarul total de fonduri ar ajunge la aproximativ 40 de miliarde de lei, sumă care ar acoperi facturi restante și alte cheltuieli. În această estimare intră: aproximativ 15 miliarde de lei – facturi care ar fi rămas neachitate la Ministerul Dezvoltării, pentru lucrări locale (inclusiv apă și canalizare) și lucrări finanțate prin PNRR ; aproximativ 5 miliarde de lei – sume nedecontate pentru concedii medicale; între 10 și 12 miliarde de lei – necesar de finanțare pentru ministere și instituții care nu ar avea suficiente fonduri până la sfârșitul anului; restanțe privind drepturi salariale câștigate de magistrați în instanță; sume aferente compensărilor în energie. Potrivit acelorași surse, PSD susține că lipsurile ar fi apărut deoarece Executivul ar fi alocat inițial sume mai mici decât cele solicitate de conducerile instituțiilor. De ce contează: presiune pe calendarul bugetar Condiționarea susținerii rectificării de publicarea acestor date introduce un potențial blocaj politic într-un moment în care, potrivit materialului, PSD a invocat în repetate rânduri nevoia unui Guvern „cu puteri depline” pentru a putea face rectificarea bugetară. În lipsa unor clarificări publice din partea Ministerului Finanțelor, miza imediată rămâne dacă rectificarea poate avansa în forma și calendarul așteptate, având în vedere dimensiunea sumelor invocate și tipurile de obligații menționate. [...]
Dominic Fritz cere AUR să rupă ambiguitatea față de Rusia , după ce partidul a condamnat public o acțiune de sabotaj „coordonată din Federația Rusă”, pe fondul informațiilor SRI despre o rețea care ar fi vizat obiective strategice din România, potrivit Digi24 . Liderul USR a reacționat pe Facebook la mesajul AUR, susținând că formațiunea „a aflat abia azi cine e agresorul” și că „următorul pas e simplu: să nu mai ducă mai departe mesajele Kremlinului”, „dacă chiar țin cu România”. În postare, Fritz a invocat și un episod anterior, afirmând că AUR ar fi așteptat „raportul de expertiză” pentru a condamna agresorul după ce „o dronă rusească a lovit un bloc din Galați”. El a adăugat că, în cazul incendiului din septembrie de la Carfil Brașov (filială Romarm), „n-a fost un accident”, iar SRI ar fi confirmat „ieri” un sabotaj coordonat din Rusia. Context: ce au comunicat autoritățile despre cazul Carfil AUR a reacționat marți după anunțul SRI privind identificarea unei rețele de sabotaj coordonate din Federația Rusă, despre care instituția spune că a fost implicată în incendiul produs la 14 septembrie 2026 pe platforma industrială Carfil din Brașov, notează News.ro, preluat de Digi24. Conform informațiilor prezentate, autoritățile române au documentat activitatea infracțională a doi cetățeni bieloruși și a unui cetățean ucrainean, rezidenți în state UE, membri ai rețelei, implicați într-un incendiu suspect care a afectat sedii ale mai multor firme din județul Brașov, în apropierea CARFIL SA, filială a CN ROMARM, unde sunt fabricate și drone militare. Doi dintre suspecți au fost arestați în Germania, în timp ce pregăteau fapte similare, iar al treilea a fost localizat în Polonia; aceștia sunt cercetați pentru tentativă la acte de diversiune. SRI a mai precizat că rețeaua ar fi vizat mai multe facilități militare și industriale din România și regiune și ar fi urmărit „intimidarea, afectarea capacităților de apărare și slăbirea contribuției statelor vizate la securitatea europeană și regională”. De ce contează Schimbul de replici mută discuția din zona declarațiilor politice în cea a consecințelor de securitate: dacă acuzațiile autorităților se confirmă în anchetele DIICOT, cazul Carfil devine un test pentru modul în care partidele își asumă public riscurile de sabotaj și război hibrid, inclusiv în raport cu industria de apărare. [...]
Protejarea infrastructurii Neptun Deep devine o condiție de securitate energetică după 2027 , avertizează liderul UDMR Kelemen Hunor , care cere Guvernului și instituțiilor de apărare să fie pregătite inclusiv din punct de vedere legislativ, potrivit Digi24 . În același context, Kelemen Hunor a legat perspectiva unei „situații energetice ușor îmbunătățite” după 2027 de intrarea în funcțiune a proiectului Neptun Deep și de orientarea investițiilor către stocare, astfel încât România să poată echilibra mai bine sistemul energetic, inclusiv prin valorificarea energiei din surse regenerabile. Presiune pe Guvern: ajutor țintit pentru iarnă, nu subvenții generale În pragul iernii, liderul UDMR a spus că Executivul ar trebui să găsească o soluție pentru familiile vulnerabile, cu venituri mici, și a criticat ideea sprijinului acordat și celor cu venituri mari, care își pot acoperi cheltuielile. „Vorbim de milioane de oameni care au venituri extrem, extrem de limitate și trebuie să primească un ajutor din partea Guvernului pe perioada iernii.” Componenta de securitate: riscul de sabotaj și nevoia de modificări legislative Întrebat despre securitatea platformei maritime, Kelemen Hunor a afirmat că a ridicat subiectul în discuții cu ministrul Apărării și că va reveni cu întrebări către Ministerul Apărării și „celelelalte structuri”, invocând explicit riscul de sabotaje. El a susținut că, dacă este nevoie de schimbări legislative pentru a asigura protecția infrastructurii, acestea trebuie însoțite de propuneri concrete, inclusiv prin ordonanță de urgență, dacă situația o impune. Totodată, a arătat că, deși platforma este în zona economică exclusivă , acest lucru nu ar trebui să blocheze măsurile necesare. „Dacă noi nu vom fi în stare să protejăm infrastructura de pe acea platformă, atunci sigur că vom avea o problemă foarte, foarte mare.” În final, Kelemen Hunor a indicat că, dacă ar fi „decident în Executiv”, ar reveni la această direcție în perspectiva anului 2027, când miza Neptun Deep ar urma să se vadă în tabloul energetic al României. [...]
