Știri
Știri din categoria Diverse
Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, avertizează Statele Unite că „Groenlanda este un teritoriu european și protejat de NATO”, cerând încetarea presiunilor. Aflat într-un interviu acordat publicațiilor Ouest-France, Funke (Germania) și Gazeta Wyborcza (Polonia), citat de Digi24, Jean-Noël Barrot a reacționat ferm față de declarațiile recente ale fostului președinte american Donald Trump, care a reluat ideea achiziției sau ocupării Groenlandei.
Barrot a declarat că nu consideră plauzibilă o acțiune militară americană în zonă, dar a subliniat că „nimic nu ar putea justifica acest lucru”. Potrivit acestuia, europenii „dispun de mijloace foarte puternice pentru a-și apăra interesele”, inclusiv în regiuni strategice precum Groenlanda.
Afirmațiile vin în contextul în care Donald Trump a avertizat vineri că „Rusia sau China intenționează să ocupe Groenlanda”, sugerând că SUA ar trebui să acționeze preventiv. „Vom face ceva cu Groenlanda, fie pe cale pașnică, fie cu forța”, a mai spus fostul președinte, reluând retorica din 2019, când a propus oficial Danemarcei cumpărarea insulei, propunere respinsă categoric de guvernul de la Copenhaga.
La rândul lor, liderii celor cinci partide reprezentate în parlamentul local groenlandez au reacționat printr-o declarație comună: „Nu vrem să fim americani, nu vrem să fim danezi, vrem să fim groenlandezi”. Aceștia au reafirmat că viitorul Groenlandei trebuie decis doar de poporul său.
Groenlanda, fostă colonie daneză până în 1953, beneficiază de autonomie din 1979 și are propriul parlament. Insula, deosebit de bogată în resurse minerale și tot mai importantă din punct de vedere strategic pe fondul topirii ghețarilor arctici, face obiectul unor interese geopolitice crescânde.
În prezent, funcționează un acord de apărare trilateral, semnat în 1951, între SUA, Danemarca și Groenlanda. Acesta permite prezența militară americană pe insulă, cu condiția notificării prealabile a autorităților locale.
Deși pozițiile SUA indică un interes tot mai pronunțat pentru regiune, intervenția ministrului francez semnalează o poziționare mai fermă a Uniunii Europene în fața unei eventuale escaladări în Arctica.
Recomandate
SUA își consolidează prezența militară lângă Iran în timp ce Donald Trump este așteptat să decidă dacă ordonă o lovitură, potrivit Antena 3 CNN , care citează date din surse deschise preluate de CNN. Mișcările din ultima săptămână vin pe fondul lipsei de progrese în discuțiile privind limitarea programului nuclear și a producției de rachete balistice ale Iranului. Miza imediată este „așteptarea ordinului de atac” și semnalul de pregătire pe care Washingtonul îl transmite printr-o combinație de capabilități navale, aeriene și defensive. Conform CNN , SUA au intensificat zborurile de supraveghere și au aprovizionat bazele din zona Golfului cu zeci de avioane de transport militar C-17 și C-5, indicând o logistică orientată spre operațiuni susținute. Cea mai vizibilă piesă din acest dispozitiv este grupul de atac al portavionului USS Abraham Lincoln, aflat în nordul Mării Arabiei, descris ca o schimbare substanțială de poziționare militară. Grupul include portavionul și trei distrugătoare cu rachete ghidate, iar componenta aeriană cuprinde escadrile de F/A-18E Super Hornet, F-35C Lightning II și aeronave de război electronic EA-18G Growler. În paralel, Marina SUA mai are în regiune distrugătoarele USS Delbert D. Black, USS McFaul și USS Mitscher, separate de grupul portavionului. Totodată, trei nave militare cu baza în Bahrein — USS Santa Barbara, USS Canberra și USS Tulsa — ar putea fi chemate pentru misiuni de deminare, dacă Iranul ar recurge la astfel de armament, notează Antena 3 CNN. Pe componenta defensivă, SUA au desfășurat sisteme pentru ținte la mare altitudine THAAD și sisteme Patriot, semnalate la baza aeriană Al Udeid din Qatar și vizibile într-o imagine din satelit capturată de Planet Labs pe 25 ianuarie. Aceste sisteme sunt prezentate ca esențiale pentru contracararea unor eventuale represalii balistice iraniene, care ar putea viza active militare americane sau aliați ai SUA din regiune. „La fel ca în cazul Venezuelei, este pregătit, dornic și capabil să își îndeplinească rapid misiunea, cu viteză și violență, dacă este necesar”, a comentat președintele SUA în legătură cu portavionul american trimis în regiune. În planul de atac, distrugătoarele cu rachete ghidate au și ele un rol ofensiv important: fiecare poate transporta zeci de rachete Tomahawk cu o rază de acțiune de 1.600 de kilometri, cu focoase convenționale de aproape o jumătate de tonă, mai arată CNN. Postul amintește și că grupurile de atac ale portavioanelor operează de obicei împreună cu un submarin capabil să lanseze Tomahawk, însă Marina SUA nu dezvăluie aproape niciodată localizarea submarinelor. Dincolo de mare, SUA își întăresc și infrastructura de comandă și sprijin din bazele regionale. Antena 3 CNN consemnează sosirea la Al Udeid a unui avion E-11A, descris ca un releu de comunicații la mare altitudine pentru coordonarea operațiunilor complexe, precum și a unui avion de marfă modificat pentru misiuni de căutare și salvare în luptă. În regiune a fost recent desfășurată și o escadrilă de F-15E Strike Eagle, iar zborurile de supraveghere cu drone și aeronave de recunoaștere au acoperit Strâmtoarea Hormuz și Golful Persic într-un ritm aproape constant. Elementele-cheie ale desfășurării, în logica „așteptării ordinului” , așa cum reies din articol, includ: grupul de atac al portavionului USS Abraham Lincoln (cu distrugătoare și aviație de bord); distrugătoare suplimentare în regiune (USS Delbert D. Black, USS McFaul, USS Mitscher); nave cu baza în Bahrein, potențial pentru misiuni de deminare (USS Santa Barbara, USS Canberra, USS Tulsa); sisteme defensive THAAD și Patriot la Al Udeid (Qatar); capabilități de coordonare și sprijin (E-11A, aeronave de transport C-17/C-5, misiuni de supraveghere și recunoaștere, inclusiv RC-135); avioane de luptă suplimentare în regiune (F-15E Strike Eagle), pe lângă F/A-18E, F-35C și EA-18G din grupul portavionului. În acest context, acumularea de tehnică militară este prezentată ca răspuns la amenințările repetate ale lui Trump cu acțiuni militare și ca pregătire pentru scenarii care includ atât lovituri, cât și apărare împotriva unor posibile represalii. Ce urmează depinde de decizia politică de la Washington, în condițiile în care desfășurarea descrisă pare construită pentru a permite o reacție rapidă, dar și pentru a menține presiunea asupra Teheranului. [...]
Uniunea Europeană a suspendat marți procesul de aprobare a unui acord comercial cu Statele Unite după ce președintele Donald Trump a anunțat impunerea unor noi tarife împotriva opt țări europene , ca răspuns la opoziția lor față de tentativa sa de a obține controlul asupra Groenlandei. Potrivit The Globe and Mail , liderii europeni s-au coordonat pentru a răspunde amenințărilor economice ale lui Trump, în paralel cu avertismente ferme exprimate la Forumul Economic Mondial de la Davos de către Ursula von der Leyen și Emmanuel Macron. Von der Leyen , președinta Comisiei Europene, a condamnat direct politicile administrației Trump, considerând noile tarife „o greșeală gravă între aliați vechi”, adăugând că răspunsul UE va fi „neclintit, unit și proporțional”. Ea a subliniat că un acord semnat în iulie anul trecut între cele două blocuri trebuie respectat: „Când prietenii își dau mâna, acest gest trebuie să conteze.” Președintele Franței, Emmanuel Macron, a acuzat SUA că subminează ordinea internațională, avertizând că Europa trebuie să folosească „instrumentele sale puternice” pentru a se apăra, inclusiv mecanismul anti-coerciție , cunoscut și ca „bazooka comercială”, care ar putea fi activat pentru prima dată împotriva Washingtonului. El a calificat intenția lui Trump de a cumpăra Groenlanda drept „absurdă”, insistând că aliații ar trebui să-și concentreze eforturile pe asigurarea păcii în Ucraina, relatează AP News . Măsurile americane vizează impunerea unor tarife de 10% începând cu 1 februarie pentru importurile din Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Olanda, Norvegia, Suedia și Regatul Unit – toate opunându-se politicii SUA în Arctica. Dacă nu se ajunge la un acord, tarifele vor crește la 25% până la 1 iunie, conform CBS News . Ca reacție, Parlamentul European a decis să înghețe ratificarea acordului care ar fi eliminat taxele vamale pentru bunuri americane. „Este o pârghie extrem de puternică – nu cred că firmele vor accepta să piardă piața europeană”, a declarat Valérie Hayer, lidera grupului centrist Renew, citată de Le Monde . În urma escaladării tensiunilor, liderii europeni vor organiza joi o reuniune de urgență la Bruxelles. Printre opțiunile analizate se numără introducerea unor tarife de represalii în valoare de aproximativ 93 de miliarde de euro (108 miliarde de dolari). Pe fondul acestor tensiuni, prim-ministrul canadian Mark Carney a primit aplauze în picioare la Davos după un discurs în care a declarat că „ordinea internațională este în criză” . „Nu trecem printr-o tranziție, ci printr-o ruptură. Vechiul sistem nu va reveni. Nostalgia nu este o strategie”, a spus el, citat de The Independent . Și guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, a criticat atitudinea liderilor europeni față de Trump, comparând relațiile diplomatice cu fostul președinte american cu „negocieri cu un T-Rex” , afirmând că „nu mai putem tolera această complicitate”. Trump urmează să sosească miercuri la Davos și a declarat că a avut o convorbire „foarte bună” cu secretarul general al NATO , Mark Rutte, în legătură cu Groenlanda, subliniind că „nu există cale de întoarcere”. Cancelarul german Friedrich Merz a anunțat că dorește să se întâlnească personal cu Trump pentru a „evita o escaladare” . [...]
Prețul aurului a atins luni un nou maxim istoric de 4.689,39 dolari uncia, în timp ce cotația argintului a urcat la 94,08 dolari uncia ( 669 656,96lei curs BNR) , pe fondul tensiunilor comerciale crescânde dintre Statele Unite și opt țări europene, informează BBC . Evoluția este determinată de anunțul președintelui american Donald Trump privind impunerea de tarife vamale de 10%, începând cu 1 februarie, pe importurile din Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Olanda și Finlanda – măsură care ar putea crește la 25% dacă nu se ajunge la un acord privind Groenlanda. Aur și argint în creștere – reacție clasică la incertitudine Aurul și argintul sunt considerate investiții sigure în perioade de instabilitate politică sau economică. Creșterea spectaculoasă a prețurilor vine după un an în care aurul s-a apreciat cu peste 60% , alimentat de temeri legate de conflicte comerciale, scăderi de dobânzi, achiziții masive de metal galben de către băncile centrale și, în cazul argintului, restricțiile la export impuse de China. „Aurul se bucură de o cursă strălucitoare, atinge noi recorduri și atrage tot mai multă atenție ca refugiu de siguranță”, a comentat Susannah Streeter, strateg de investiții la Wealth Club. Piețele bursiere europene în declin În paralel, bursele europene au înregistrat scăderi semnificative, afectate de temerile privind posibile represalii din partea Uniunii Europene. Se vehiculează un pachet de tarife de 93 miliarde de euro asupra importurilor din SUA. Evoluția indicilor și sectoare afectate: FTSE 100 (Londra): -0,4% FTSE 250: -0,9% Dax (Germania): -1,3% Cac 40 (Franța): -1,8% Printre cele mai afectate companii s-au numărat constructorii auto germani (BMW, Mercedes-Benz, VW), firmele de tehnologie și producătorii de bunuri de lux (LVMH, Hermès). În schimb, acțiunile companiilor miniere de aur – precum Fresnillo și Endeavour – au crescut, impulsionate de creșterea prețurilor metalelor prețioase. De asemenea, în contextul amplificării tensiunilor geopolitice, acțiunile companiilor din industria apărării au avut evoluții pozitive – în special Rheinmetall (Germania) și Thales (Franța). Un verdict așteptat și o economie în echilibru fragil Piața americană a fost închisă luni, cu ocazia unei sărbători legale, însă marți este așteptată o decizie a Curții Supreme a SUA, care ar putea invalida tarifele impuse de Trump, dacă se consideră că acestea încalcă prevederile International Emergency Economic Powers Act . Potrivit analiștilor, o asemenea hotărâre ar putea produce „un nou șoc major”. În paralel, în cea mai recentă prognoză economică globală – redactată anterior izbucnirii conflictului comercial – Fondul Monetar Internațional avertiza că unul dintre principalele riscuri pentru creșterea globală este reprezentat de „escaladarea tensiunilor comerciale”, alături de încetinirea avansului în sectorul inteligenței artificiale. [...]
Norvegia conduce clasamentul medaliilor la Jocurile Olimpice de Iarnă din 2026 , cu 6 medalii de aur și un total de 12 trofee, potrivit unui bilanț actualizat de CBS News . Competiția se desfășoară în nordul Italiei, în orașele Milano și Cortina d’Ampezzo, iar SUA participă cu cea mai mare delegație olimpică de iarnă din istoria sa – 232 de sportivi . Până la 11 februarie, echipa americană a obținut două medalii de aur, patru de argint și două de bronz , totalizând 8 medalii. Printre performerii notabili se numără Breezy Johnson , medaliată cu aur la coborâre, și echipa de patinaj artistic , care a câștigat aurul în proba pe echipe, susținută de evoluția spectaculoasă a lui Ilia Malinin , supranumit „Quad God”. Ben Ogden a adus o performanță istorică pentru SUA, devenind primul american din ultimii 50 de ani care câștigă o medalie în schi fond – argint la sprint. Alte medalii au fost obținute de Alex Hall (argint la schi freestyle) și de echipa feminină formată din Jackie Wiles și Paula Moltzan (bronz la coborâre pe echipe). Clasamentul medaliilor – Top 10 la 11 februarie 2026: Alte detalii: Primul aur al competiției a fost câștigat de elvețianul Franjo von Allmen la coborârea masculină. SUA a ratat aurul la dublu mixt la curling , cedând în fața Suediei, dar obținând argintul. Italia , țara gazdă, are un număr mare de medalii, în special de bronz, cu un total de 11 trofee. La ediția precedentă (2022), Norvegia a dominat de asemenea clasamentul, iar în topul istoric al Jocurilor Olimpice de Iarnă, tot Norvegia se menține lider, cu 404 medalii câștigate de-a lungul timpului. SUA se află pe locul doi, cu 330 medalii la JO de iarnă și conduce clasamentul absolut (vară + iarnă), cu 3.103 medalii . [...]
Într-un articol publicat de noi puțin mai devreme , am prezentat reacțiile internaționale privind invitațiile trimise de Donald Trump pentru a forma „Consiliul pentru Pace”. Acum, fostul președinte american afirmă că acest consiliu ar putea deveni o alternativă la Organizația Națiunilor Unite , informează The Washington Times . Declarația a fost făcută marți, 20 ianuarie 2026, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Casa Albă, unde Trump a criticat deschis eficiența ONU, sugerând că aceasta nu și-a atins niciodată adevăratul potențial: „Sunt un mare fan al potențialului ONU, dar nu a fost niciodată valorificat. Ar fi trebuit să rezolve toate războaiele pe care le-am încheiat eu. Nici măcar nu m-am gândit să merg la ei.” Întrebat direct dacă „Consiliul pentru Pace” ar putea înlocui ONU, Trump a răspuns simplu: „S-ar putea.” Totuși, într-un ton aparent mai moderat, fostul președinte a adăugat că „trebuie să lași ONU să continue, pentru că potențialul este atât de mare” . Această ambiguitate între critică și concesie reflectă stilul său politic – contestarea instituțiilor tradiționale, dublată de propuneri proprii în care își asumă un rol central. „Consiliul pentru Pace” – o structură alternativă, dar condiționată financiar Potrivit unui proiect de statut obținut de presă, consiliul este definit ca „o organizație internațională care urmărește stabilitatea, restabilirea guvernării legale și pacea durabilă în regiunile afectate de conflicte” . Mandatul fiecărui stat membru ar fi limitat la trei ani, cu excepția celor care contribuie cu cel puțin 1 miliard de dolari în primul an – aceștia ar obține automat un loc permanent. Această formulă bazată pe contribuții financiare stârnește deja întrebări privind legitimitatea și echilibrul decizional al structurii propuse. Modelul pare să privilegieze influența economică în detrimentul consensului internațional sau al principiului egalității între state – unul dintre fundamentele Cartei ONU . Lideri invitați și reacții internaționale: Printre liderii invitați recent se numără: Javier Milei (președintele Argentinei), Santiago Peña (președintele Paraguayului), Mark Carney (premierul Canadei), Abdel-Fattah el-Sisi (președintele Egiptului), Recep Tayyip Erdogan (președintele Turciei). Potrivit aceleiași surse, Emiratele Arabe Unite, Maroc, Vietnam, Kazahstan, Ungaria, Argentina și Belarus și-au exprimat deja acordul de principiu. Kremlinul a confirmat că Vladimir Putin analizează în continuare invitația, fără o decizie anunțată. Premierul israelian Benjamin Netanyahu nu a comentat până în acest moment, iar președintele francez Emmanuel Macron, conform relatărilor, rămâne rezervat față de idee. O inițiativă în coliziune cu ordinea internațională actuală? Declarațiile lui Trump vin pe fondul unei istorii de confruntări cu ONU: în timpul mandatului său, SUA s-au retras din peste 30 de agenții și organisme afiliate organizației, pe motiv că ar acționa împotriva intereselor americane. Propunerea unui consiliu paralel, sub conducerea sa directă și dependent financiar de statele membre, poate fi interpretată ca o mișcare menită să redefinească regulile jocului în diplomația globală — în favoarea celor dispuși să plătească și să-i valideze autoritatea. [...]
România ar urma să fie invitată să adere la OCDE în iunie , potrivit Romania Journal , însă articolul nu a putut fi accesat din cauza unei restricții tehnice (eroare 403 și verificare anti-boți), iar detaliile nu pot fi verificate din textul furnizat. Ce se poate confirma din informația disponibilă acum Din input reiese doar tema și afirmația atribuită lui Mathias Cormann (secretarul general al OCDE), anume că România ar urma să primească o invitație de aderare în luna iunie. Nu sunt disponibile în acest moment elemente esențiale precum data exactă, contextul declarației, condițiile sau pașii procedurali menționați în materialul original. În lipsa accesului la conținutul articolului, nu pot fi redate în mod responsabil explicații despre „de ce contează”, calendarul aderării, eventuale reforme cerute sau reacții ale autorităților române, deoarece acestea ar însemna completări care nu apar în sursa furnizată. Citat disponibil în sursa furnizată (limitări) Singurul citat prezent în textul primit este mesajul tehnic afișat de site, nu o declarație a oficialului OCDE. Îl redau mai jos, ca atare, pentru transparență privind limitarea accesului: „This website uses a security service to protect against malicious bots. This page is displayed while the website verifies you are not a bot.” Dacă poți furniza conținutul articolului (textul integral sau un extras care include declarațiile și detaliile), pot redacta imediat o știre completă, cu context, consecințe și pașii următori, respectând strict informațiile din sursă. [...]
