Știri
Tag: jean-noel barrot

Franța intră în arhitectura de guvernanță a unui Tribunal Special pentru „crima de agresiune” împotriva Ucrainei , un pas cu miză de reglementare internațională care ar putea accelera instituționalizarea unui mecanism separat de Curtea Penală Internațională (CPI) pentru urmărirea penală a unor oficiali ruși de rang înalt, potrivit news.ro . Ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot , a anunțat la Strasbourg, în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), că Franța „se va alătura acordului privind Comitetul Director al Tribunalului Special”, iar finalizarea înființării ar urma să fie vizată la reuniunea ministerială de la Chișinău din 14–15 mai. Tribunalul Special este prezentat ca o completare la CPI și vizează „crima de agresiune” legată de invadarea Ucrainei, cu obiectivul de a urmări penal oficiali ruși politici și militari de rang înalt. Ce se schimbă pe plan instituțional Barrot a legat demersul de rolul Consiliului Europei în eforturile de „a se face dreptate Ucrainei”, amintind că APCE a contribuit, în martie 2022, la excluderea Rusiei din Consiliul Europei. În același context, ministrul a indicat că, „încă din 2023”, a fost înființat Registrul Pagubelor, descris drept primul pilon al Mecanismului Reparației cerut de Ucraina. De ce insistă Parisul: răspundere penală, nu doar reparații Șeful diplomației franceze a susținut că reparația pagubelor „nu este suficientă” și că „liderii ruși trebuie să dea socoteală”, invocând atât crime de război, cât și planificarea și punerea în aplicare a „războiului de agresiune”. Context european Comisia Europeană anunțase la sfârșitul lui martie că a deschis procesul pentru a deveni membru fondator al Tribunalului Special, potrivit informațiilor citate în material. [...]

Franța și Marea Britanie pregătesc o misiune europeană „defensivă” pentru Strâmtoarea Hormuz , menită să protejeze navigația comercială după încetarea ostilităților, iar planul ar urma să-l ocolească pe Donald Trump , potrivit Daily Mail . Inițiativa are miză economică directă: Hormuz este un punct critic pentru transportul maritim, iar orice blocaj sau risc de mine afectează lanțurile de aprovizionare și costurile de transport. Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că Franța și Regatul Unit vor găzdui vineri, la Paris, un eveniment diplomatic despre criza din Strâmtoarea Hormuz, cerând „deschiderea” strâmtorii „cât mai curând posibil”. Anunțul a venit după o discuție cu președintele iranian Masoud Pezeshkian, iar Macron a descris o reuniune cu „țări nebeligerante” dispuse să contribuie la o misiune multilaterală și „pur defensivă”, pentru restabilirea libertății de navigație „când condițiile de securitate permit”. În interpretarea prezentată, „țările beligerante” la care s-a referit Macron ar include probabil Israelul, Statele Unite și Iranul. Daily Mail scrie că mai multe state europene ar fi început să-l excludă pe Trump din planificarea post-război pentru Orientul Mijlociu, pe fondul temerilor că asocierea cu liderul american ar reduce atractivitatea propunerilor europene pentru Teheran. Ce ar face concret misiunea și de ce contează pentru transportul comercial Coaliția europeană aflată în formare ar intenționa să aloce resurse militare și să ajute la operațiuni de deminare, pentru protejarea navelor comerciale care tranzitează zona. Obiectivul central, potrivit materialului, este ca operatorii de transport maritim să aibă încredere că pot trece în siguranță prin strâmtoare după încheierea ostilităților. Planul ar include, conform informațiilor din articol: salvarea navelor rămase blocate; operațiuni de deminare pentru îndepărtarea minelor iraniene; stabilirea unui program pentru personal militar. Ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, a spus că o astfel de misiune depinde de stabilitatea regională și ar putea fi desfășurată doar după restabilirea calmului și încetarea ostilităților. Divergențe politice: Trump, blocada și riscul de escaladare diplomatică Daily Mail relatează și o confuzie publică legată de statutul strâmtorii: într-un interviu difuzat miercuri dimineață, Trump a declarat că Strâmtoarea Hormuz este „deschisă permanent” după discuții secrete cu Xi Jinping, susținând că liderul chinez ar fi acceptat să oprească înarmarea Iranului. Ulterior, Casa Albă a contrazis afirmația, spunând că blocada continuă. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Olivia Wales, a transmis publicației că SUA „nu au nevoie de ajutor” și că blocada „funcționează perfect”, fiind implementată de „cea mai mare marină din lume”. În paralel, surse citate de Wall Street Journal (menționate în articol) ar indica faptul că diplomați francezi consideră că participarea lui Trump ar face propunerile europene mai puțin acceptabile pentru Teheran și ar putea pune în pericol progresul diplomatic. În același timp, oficiali britanici ar fi îngrijorați că marginalizarea liderului american l-ar putea enerva și ar crea obstacole suplimentare. Premierul britanic Keir Starmer a declarat la BBC că Regatul Unit nu sprijină blocada și că nu vrea să fie atras în război, în pofida presiunilor. Ce urmează Germania ar putea intra în operațiune și s-ar putea angaja oficial „chiar de săptămâna aceasta”, potrivit Wall Street Journal, așa cum este citat de Daily Mail. Casa Albă nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, mai notează publicația. [...]