Știri
Știri din categoria Diverse
Iranul condiționează redeschiderea strâmtorii Ormuz de revenirea SUA la angajamentele din iunie, într-o mișcare cu potențial impact direct asupra fluxurilor energetice și a costurilor de transport maritim, potrivit Digi24. Președintele Masoud Pezeshkian spune că Teheranul este gata să reia „imediat” obligațiile asumate, dacă Washingtonul își respectă, la rândul lui, partea din protocolul de acord.
Pezeshkian a făcut declarația la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai, desfășurat în Kârgâzstan, invocând un mecanism de „măsuri reciproce” în cazul în care SUA revin la protocolul semnat în iunie.
Protocolul din iunie urmărea „încetarea definitivă” a războiului dintre Teheran și Washington, declanșat la finalul lunii februarie, după atacuri americane și israeliene asupra Republicii Islamice. Acordul s-a destrămat ulterior în iulie, iar cele două tabere s-au acuzat reciproc de încălcarea termenilor.
În acest context, strâmtoarea Ormuz rămâne „un punct major de dezacord”. Digi24 notează că Iranul menține închiderea rutei maritime, dar leagă explicit o eventuală redeschidere de reluarea angajamentelor de către SUA.
Mesajul transmis de liderii iranieni este că reluarea obligațiilor ar putea fi rapidă, dacă există reciprocitate din partea americană. În formularea președintelui iranian:
„Declar în mod explicit că, dacă Statele Unite își vor respecta angajamentele asumate în cadrul protocolului de acord (...), Republica Islamică Iran va lua imediat măsuri reciproce.”
Pe aceeași linie, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat că SUA trebuie să respecte „angajamentele” și ceea ce „a semnat președintele lor”, adăugând:
„În acest caz, totul poate fi repus pe făgașul normal.”
Deocamdată, informațiile din sursă indică doar poziția publică a Teheranului și faptul că schimburile de focuri au fost reluate luni, după o lună de relativă acalmie. Nu sunt prezentate detalii despre un răspuns al Washingtonului sau un calendar de implementare, astfel că rămâne neclar dacă protocolul din iunie poate fi reactivat pe termen scurt.
Recomandate
Reluarea loviturilor SUA în Strâmtoarea Ormuz ridică din nou riscul de blocaj pe ruta petrolului , după ce Washingtonul a atacat ținte iraniene pe insula Larak , iar Teheranul a ripostat lovind baze americane din Iordania și revendicând doborârea unei drone, potrivit Digi24 . Loviturile americane au vizat „două lansatoare iraniene” pe insula Larak, aflată în cea mai îngustă porțiune a Strâmtorii Ormuz, a declarat purtătorul de cuvânt al Comandamentului militar american pentru Orientul Mijlociu (Centcom), Tim Hawkins, într-un comunicat transmis agenției AFP și preluat de France Info. Centcom susține că atacul a venit după ce forțe ale Gărzilor Revoluției Islamice (IRGC) ar fi fost observate pregătindu-se să lanseze rachete „încărcate cu mine marine” în strâmtoare. Conform agenției iraniene Tasnim, atacul s-a soldat cu doi morți și doi răniți. Riposta Teheranului și escaladarea pe mare După avertismente privind „represalii”, IRGC a anunțat că a atacat instalații ale armatei americane pe două baze aeriene din Iordania, iar mesajul transmis prin mass-media de stat iraniene a fost că orice act de ostilitate va primi un răspuns „și mai puternic”. Separat, IRGC a afirmat că a doborât o dronă americană MQ-9 Reaper deasupra Strâmtorii Ormuz, informație relatată de Al Jazeera . Agențiile iraniene Fars și Mehr au citat o declarație a IRGC potrivit căreia apărarea antiaeriană ar fi interceptat o dronă „cu rază lungă de acțiune”, care ar fi căzut ulterior în Golful Persic. De ce contează: Ormuz, punctul critic pentru transportul de petrol Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca o rută maritimă vitală, prin care, înainte de război, tranzita o cincime din hidrocarburile mondiale. În acest context, intensificarea ostilităților în jurul strâmtorii reaprinde riscul de perturbare a traficului maritim, inclusiv prin folosirea minelor navale. Armata americană și-a justificat atacurile invocând prevenirea lansării de mine și a susținut că a „finalizat deminarea rutelor maritime internaționale”, în timp ce Teheranul ar bloca accesul în strâmtoare, iar SUA ar impune un blocaj asupra porturilor iraniene, potrivit informațiilor din articol. Incidentul cu petrolierul: mine și reguli impuse de Iran Iranul a transmis că o navă a lovit mine în timpul unei tentative „ilegale” de a traversa Strâmtoarea Ormuz, ceea ce a provocat un incendiu la bord. Marina Gărzilor Revoluției a afirmat, pentru agenția oficială IRNA, că un „petrolier de mari dimensiuni” a fost „complet imobilizat” după ce ar fi lovit două mine navale. Teheranul nu a dezvăluit identitatea navei și nici detalii despre echipaj. IRGC a avertizat că alte nave care încalcă regulile sale de securitate „se vor confrunta cu aceeași soartă” și a susținut că respectarea reglementărilor stabilite de Iran pentru trecerea prin strâmtoare este obligatorie. Mesajul politic de la Teheran Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian , a declarat că Teheranul „nu caută războiul”, dar că „nu va rămâne niciodată pasiv în fața vreunei agresiuni”. Potrivit agenției Fars, el a spus că Iranul va da un „răspuns decisiv” în cazul unui atac și a avertizat că instabilitatea din regiune „nu este în interesul niciunei țări”. În paralel, articolul notează că Donald Trump a distribuit pe Truth Social un videoclip generat de inteligență artificială care arată bombardarea insulei Kharg, un punct descris drept nod economic vital înainte de război, deoarece gestiona majoritatea exporturilor de petrol ale Iranului. [...]
Rusia își adâncește dependența economică de China pe fondul sancțiunilor occidentale , iar Vladimir Putin și Xi Jinping au folosit întâlnirea de la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai (SCO) , desfășurat în Republica Kârgâză, pentru a reafirma „alianța strategică” într-un context internațional descris drept tot mai „imprevizibil”, potrivit Digi24 . Întâlnirea are loc în condițiile în care Rusia se află în al cincilea an de război împotriva Ucrainei, iar Beijingul susține că relațiile bilaterale au devenit „mai solide”. Xi i-a transmis lui Putin că este „fericit” să se reîntâlnească și a vorbit despre perspective „și mai luminoase” ale relației, în pofida creșterii „incertitudinii și imprevizibilității” în ordinea internațională. China a negat constant că ar fi oferit Rusiei sprijin material pentru atacul asupra Ucrainei. Putin a confirmat, la rândul său, direcția de consolidare a legăturilor, afirmând că „cooperarea se dezvoltă cu succes pe toate fronturile”. Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , discuțiile dintre cei doi lideri s-au concentrat în principal pe relațiile economice, iar subiectul războiului din Ucraina a fost abordat doar „în treacăt”. De ce contează: sancțiunile împing Rusia spre China Articolul notează că, pe fondul sancțiunilor occidentale introduse după invazia din Ucraina, economia Rusiei a devenit tot mai dependentă de China. Această evoluție a alimentat presiunile venite din statele occidentale către Beijing, pentru ca acesta să influențeze Moscova în direcția opririi ofensivei. În același timp, Putin și Xi au folosit în trecut reuniunile SCO pentru a promova ideea unei lumi „multipolare” și pentru a afișa un front comun împotriva Occidentului, în timp ce organizația combină o agendă de securitate cu una economică. Context regional: SCO, Ucraina și tensiunile SUA–Iran Summitul SCO de la Bișkek este unul de două zile și marchează 25 de ani de la înființarea organizației. La eveniment participă mai mulți lideri, inclusiv președintele iranian Masoud Pezeshkian, premierul indian Narendra Modi, premierul pakistanez Shehbaz Sharif, iar președintele turc Recep Tayyip Erdogan este prezent ca „partener de dialog”. Reuniunea are loc la patru ani și jumătate de la invazia Rusiei în Ucraina și la șase luni de la izbucnirea războiului dintre Statele Unite și Iran. În acest context, Digi24 consemnează și avertismentul președintelui SUA, Donald Trump, către Moscova și Beijing, să nu înarmeze Iranul, pe fondul speculațiilor din presa americană privind o posibilă componentă legată de Teheran în discuțiile purtate la Moscova de directorul CIA, John Ratcliffe. Negocierile pentru Ucraina rămân blocate Putin s-a întâlnit și cu Narendra Modi, cei doi sosind împreună la discuțiile programate. Modi a spus că India este pregătită să depună eforturi pentru încetarea conflictului din Ucraina, în timp ce liderul rus a afirmat că Moscova „urmează calea” către o soluționare, fără detalii. Potrivit articolului, negocierile de pace mediate de Statele Unite sunt în impas. [...]
Guvernul taliban condiționează accesul SUA la minerale de ridicarea sancțiunilor și deblocarea activelor înghețate , într-o încercare de a atrage investiții și de a ieși din izolarea internațională, potrivit Digi24 , care citează Financial Times . Miza economică este majoră: studiile geologice realizate de SUA și de guvernul afgan susținut anterior de Occident estimează că Afganistanul ar avea resurse minerale de „cel puțin o mie de miliarde de dolari”, inclusiv cupru, minereu de fier, niobiu, cobalt, aur și litiu. O mare parte din aceste zăcăminte rămân însă neexploatate, pe fondul deceniilor de conflict. Ministrul de Externe al talibanilor, Amir Khan Muttaqi , a spus că Afganistanul ar saluta „cu siguranță” investițiile americane nu doar în minerit, ci și în infrastructură, agricultură și comerț. El a susținut că relația cu SUA ar trebui privită prin prisma cooperării viitoare, nu a ultimilor 20 de ani de război. „Relațiile dintre Afganistan și Statele Unite nu ar trebui evaluate prin prisma ultimilor 20 de ani de război, ci mai degrabă pe baza cooperării viitoare. Politica noastră economică este deschisă.” Totuși, Muttaqi nu a precizat dacă propunerea a fost transmisă direct Casei Albe, notează Financial Times, ceea ce lasă neclar în ce măsură există un canal formal de negociere. De ce contează: mineralele ca monedă de schimb pentru relaxarea presiunii financiare Demersul vine pe fondul înghețării rezervelor guvernului afgan de către SUA după revenirea talibanilor la putere în 2021 și al blocării unor active de către țările occidentale, care au condiționat orice relaxare de respectarea obligațiilor privind drepturile omului. În paralel, consultările din „Formatul de la Moscova” din octombrie 2021 au susținut dezghețarea activelor financiare ale guvernului taliban, potrivit materialului. Context: talibanii au căutat deja capital și parteneri comerciali Din 2021, talibanii au anunțat investiții miniere de peste 7 miliarde de dolari (aprox. 31,5 miliarde lei) cu țări precum China și Iranul, vizând aur, pietre prețioase și cromită (folosită în producția de oțel). În 2022, potrivit Reuters (citat de Financial Times), talibanii au semnat și un contract cu Rusia pentru furnizarea de combustibil și cereale, după discuții despre schimburi comerciale care includeau minerale și produse agricole. În august 2026, Amir Khan Muttaqi a propus public ca SUA să redeschidă ambasada din Kabul și să investească în proiecte economice, inclusiv miniere, de baraje și de construcție de drumuri, în cadrul unei serii de inițiative menite să reducă izolarea internațională a regimului. Ce urmează Pe termen scurt, oferta pare să funcționeze ca instrument de negociere pentru ridicarea sancțiunilor și acces la lichidități prin deblocarea activelor înghețate. Rămâne însă incert dacă administrația americană va trata propunerea ca bază de discuție, în condițiile în care, potrivit sursei, nu este confirmat că mesajul a ajuns oficial la Casa Albă. [...]
Atacul cu drone asupra punctului vamal Orlivka a suspendat temporar tranzitul spre Isaccea , blocând practic una dintre legăturile de frontieră România–Ucraina și obligând redirecționarea traficului către alte puncte, potrivit Digi24 . În zona Isaccea, mașinile sunt întoarse sau direcționate pe rute alternative, iar timpii de așteptare cresc. Punctul de trecere Orlivka (Ucraina), care face legătura cu Isaccea, a fost lovit cu mai multe drone și a fost distrus, ceea ce a dus la suspendarea formalităților de trecere pentru persoane și mijloace de transport. Digi24 notează că, din perspectiva părții române, vama de la Isaccea este „blocată” în acest moment, pe fondul întreruperii fluxului prin Orlivka. Ce spun autoritățile ucrainene și ce se întâmplă cu traficul Serviciul de frontieră al Ucrainei a anunțat că atacul a vizat punctul de trecere internațional pentru transport cu feribotul „Orlivka”, iar loviturile au afectat clădirea și teritoriul punctului, declanșând incendii care au fost localizate de echipele de intervenție. În consecință, punctul este „temporar închis”, iar traficul este redirecționat către alte puncte de trecere. Grănicerii ucraineni le cer celor care intenționează să traverseze frontiera să țină cont de această situație în planificarea călătoriei, iar partea română a fost informată, conform aceleiași surse. Context operațional și de securitate în zona de graniță În România, în noaptea de luni spre marți a fost emis un mesaj Ro-Alert pentru nordul județului Tulcea, iar Ministerul Apărării Naționale a ridicat în aer două avioane și un elicopter, mai arată Digi24. Atacul din noaptea respectivă a vizat mai multe regiuni din Ucraina, inclusiv Kiev, și a provocat „cel puțin 12 morți” și mai mulți răniți, potrivit informațiilor prezentate. În paralel, imagini ale atacului din regiunea Odesa au circulat pe rețelele sociale, inclusiv din România, fiind surprinse și din zona Isaccea. [...]
UDMR condiționează susținerea viitorului guvern de o majoritate fără AUR , iar în acest cadru nu exclude să voteze un Executiv condus de Sorin Grindeanu , potrivit Digi24 . Mesajul, transmis de liderul deputaților UDMR și purtătorul de cuvânt al formațiunii, Botond Csoma, indică o linie de negociere care poate înclina aritmetica parlamentară într-un moment în care România nu are un guvern cu puteri depline de mai multe luni. Csoma a spus că UDMR nu a luat încă o decizie privind susținerea viitorului guvern și că analiza va fi făcută după desemnarea candidatului la funcția de premier, în funcție de majoritatea care se conturează. Pentru UDMR, criteriul central rămâne evitarea unei formule în care Uniunea ar ajunge „în aceeași barcă cu AUR”. Miza: vot la învestire, chiar fără intrare la guvernare Purtătorul de cuvânt al UDMR a lăsat deschis scenariul în care formațiunea ar putea vota învestirea unui guvern fără să participe ulterior în Executiv, invocând durata crizei și absența unui guvern funcțional „cu puteri depline” de patru luni. În același context, Csoma a vorbit și despre varianta alegerilor anticipate, pe care UDMR nu ar privi-o ca pe un risc major, dar a susținut că acestea nu ar schimba substanțial ecuația politică, din cauza fragmentării partidelor centriste și a posibilității ca AUR să devină mai puternic. Grindeanu, opțiune „neexclusă”; rezerve privind alte nume Întrebat despre o eventuală majoritate pentru Sorin Grindeanu, Csoma a afirmat că UDMR nu exclude această variantă „în momentul de față”, dar a precizat că nu există o decizie. Separat, întrebat despre posibilitatea unei noi desemnări a lui Eugen Tomac pentru funcția de premier, Csoma a amintit criticile anterioare ale UDMR și a spus că i-ar fi dificil să explice o susținere acum, după pozițiile exprimate în trecut. În privința participării UDMR la guvernare dacă Siegfried Mureșan nu va fi desemnat premier, Csoma a subliniat că exprimă o opinie personală și a indicat că nu crede că UDMR ar intra la guvernare în acest scenariu, urmând ca decizia formală să fie luată de partid. Ce urmează Din declarațiile lui Csoma rezultă că UDMR își va calibra votul la învestitură după desemnarea premierului și după o „analiză aritmetică” a susținerii parlamentare disponibile, cu o condiție repetată: evitarea unei majorități care ar plasa Uniunea alături de AUR. Informațiile din materialul Digi24 sunt însă parțiale, textul furnizat fiind trunchiat, astfel că eventuale detalii suplimentare din finalul articolului nu pot fi reflectate aici. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul Executiv de o linie fiscal-bugetară „responsabilă” și anunță că nu va vota un guvern controlat de PSD, pe fondul negocierilor încă blocate pentru formarea unei majorități parlamentare, potrivit Digi24 . Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține că social-democrații ar urmări revenirea la guvernare pentru a „risipească” economiile făcute de România în ultimele luni și afirmă că liberalii nu vor susține un astfel de cabinet. În intervenția sa, Mureșan leagă miza politică de direcția de cheltuire a banului public și de continuitatea reformelor începute de actualul premier Ilie Bolojan . Blocajul de majoritate: nimeni nu strânge 233 de voturi În același context, Mureșan afirmă că, în acest moment, niciuna dintre formulele discutate nu are majoritatea necesară pentru învestire (233 de voturi). El spune că situația ar fi „neschimbată” față de cea dinaintea vacanței parlamentare din iunie. Totodată, Mureșan arată că PNL, USR și UDMR au decis oficial să susțină un candidat comun și că, împreună, ar avea mai multe mandate decât PSD, însă admite că acest lucru nu echivalează cu o majoritate parlamentară de învestitură. Ce opțiuni sunt pe masa președintelui Declarațiile sunt făcute în cadrul negocierilor pentru formarea unei noi majorități. În spațiul public sunt menționate două propuneri de premier: Sorin Grindeanu (PSD) și Siegfried Mureșan (susținut de PNL, USR și UDMR). În discuție ar fi și varianta unui premier independent, potrivit informațiilor citate în material. În paralel, Mureșan respinge scenariul unei rupturi în PNL, afirmând că nu există parlamentari liberali care să fi anunțat că ar vota împotriva unei propuneri de premier susținute de partid. [...]
