Știri
Știri din categoria Diverse
Reluarea loviturilor SUA în Strâmtoarea Ormuz ridică din nou riscul de blocaj pe ruta petrolului, după ce Washingtonul a atacat ținte iraniene pe insula Larak, iar Teheranul a ripostat lovind baze americane din Iordania și revendicând doborârea unei drone, potrivit Digi24.
Loviturile americane au vizat „două lansatoare iraniene” pe insula Larak, aflată în cea mai îngustă porțiune a Strâmtorii Ormuz, a declarat purtătorul de cuvânt al Comandamentului militar american pentru Orientul Mijlociu (Centcom), Tim Hawkins, într-un comunicat transmis agenției AFP și preluat de France Info. Centcom susține că atacul a venit după ce forțe ale Gărzilor Revoluției Islamice (IRGC) ar fi fost observate pregătindu-se să lanseze rachete „încărcate cu mine marine” în strâmtoare. Conform agenției iraniene Tasnim, atacul s-a soldat cu doi morți și doi răniți.
După avertismente privind „represalii”, IRGC a anunțat că a atacat instalații ale armatei americane pe două baze aeriene din Iordania, iar mesajul transmis prin mass-media de stat iraniene a fost că orice act de ostilitate va primi un răspuns „și mai puternic”.
Separat, IRGC a afirmat că a doborât o dronă americană MQ-9 Reaper deasupra Strâmtorii Ormuz, informație relatată de Al Jazeera. Agențiile iraniene Fars și Mehr au citat o declarație a IRGC potrivit căreia apărarea antiaeriană ar fi interceptat o dronă „cu rază lungă de acțiune”, care ar fi căzut ulterior în Golful Persic.
Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca o rută maritimă vitală, prin care, înainte de război, tranzita o cincime din hidrocarburile mondiale. În acest context, intensificarea ostilităților în jurul strâmtorii reaprinde riscul de perturbare a traficului maritim, inclusiv prin folosirea minelor navale.
Armata americană și-a justificat atacurile invocând prevenirea lansării de mine și a susținut că a „finalizat deminarea rutelor maritime internaționale”, în timp ce Teheranul ar bloca accesul în strâmtoare, iar SUA ar impune un blocaj asupra porturilor iraniene, potrivit informațiilor din articol.
Iranul a transmis că o navă a lovit mine în timpul unei tentative „ilegale” de a traversa Strâmtoarea Ormuz, ceea ce a provocat un incendiu la bord. Marina Gărzilor Revoluției a afirmat, pentru agenția oficială IRNA, că un „petrolier de mari dimensiuni” a fost „complet imobilizat” după ce ar fi lovit două mine navale. Teheranul nu a dezvăluit identitatea navei și nici detalii despre echipaj.
IRGC a avertizat că alte nave care încalcă regulile sale de securitate „se vor confrunta cu aceeași soartă” și a susținut că respectarea reglementărilor stabilite de Iran pentru trecerea prin strâmtoare este obligatorie.
Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a declarat că Teheranul „nu caută războiul”, dar că „nu va rămâne niciodată pasiv în fața vreunei agresiuni”. Potrivit agenției Fars, el a spus că Iranul va da un „răspuns decisiv” în cazul unui atac și a avertizat că instabilitatea din regiune „nu este în interesul niciunei țări”.
În paralel, articolul notează că Donald Trump a distribuit pe Truth Social un videoclip generat de inteligență artificială care arată bombardarea insulei Kharg, un punct descris drept nod economic vital înainte de război, deoarece gestiona majoritatea exporturilor de petrol ale Iranului.
Recomandate
SUA presează Europa să relaxeze regimul activelor rusești înghețate , o mișcare care ar schimba direct arhitectura sancțiunilor și ar putea redesena modul în care UE finanțează sprijinul pentru Ucraina, potrivit Digi24 . Propunerea ar fi fost avansată, potrivit Financial Times (citat de TVPWorld), de trimisul special al SUA Steve Witkoff și de Jared Kushner, în discuții purtate săptămâna trecută la Miami cu oficiali din Ucraina, Franța, Germania, Marea Britanie, UE și NATO. Publicația notează că Financial Times invocă patru surse anonime familiarizate cu discuțiile. Miza este un pachet de active rusești blocate în UE după invazia din Ucraina: aproximativ 210 miliarde de euro aparținând Băncii Centrale a Rusiei. Conform informațiilor citate, echipa președintelui Donald Trump ar fi propus mai multe variante pentru deblocarea unei părți din aceste fonduri, inclusiv transferul lor într-un „vehicul financiar” nou, creat special și supravegheat de SUA. Măsura ar urma să fie inclusă într-un acord de pace mai amplu, iar discuțiile despre utilizarea banilor ar fi încă în desfășurare. De ce contează: riscul de a slăbi pârghia sancțiunilor și de a complica finanțarea Ucrainei În prezent, sprijinul financiar legat de aceste active se bazează pe veniturile generate de ele, nu pe activele propriu-zise. Digi24 amintește că Ucraina a primit deja „miliarde de euro” prin inițiativa „Extraordinary Revenue Acceleration” (ERA) – un plan anunțat de G7 în 2024 pentru ajutor de aproximativ 45 de miliarde de euro, sub formă de plăți eșalonate pe mai mulți ani. ERA este finanțată din profiturile și dobânzile produse de activele înghețate, nu din activele în sine. În acest context, o deblocare parțială a activelor ar putea reduce baza care generează aceste venituri, cu efecte potențiale asupra mecanismului de finanțare, chiar dacă sursa nu oferă o estimare a impactului. Reacția europeană și pozițiile divergente Potrivit informațiilor citate, oficialii europeni ar fi respins propunerea. Kievul și mai mulți aliați europeni ar fi susținut menținerea sau intensificarea presiunii asupra Moscovei, ceea ce i-ar fi pus în contradicție cu abordarea administrației Trump față de Vladimir Putin. Separat, Bruxelles-ul ar fi propus de mai mult timp folosirea fondurilor rusești drept garanție pentru finanțarea apărării Ucrainei, însă Belgia – statul în care se află cea mai mare parte a fondurilor imobilizate – se opune, invocând riscul unor acțiuni în justiție din partea Rusiei și al cererilor de despăgubiri. Context: semnale recente de relaxare economică Digi24 mai notează că discuția despre deblocarea fondurilor apare la câteva zile după ce președintele SUA a anunțat un acord Washington–Moscova care ar permite Rusiei să reia exporturile de motorină către piețele americane și globale, anunț care i-ar fi luat prin surprindere pe aliații europeni și pe Kiev. În același timp, eforturile anterioare conduse de SUA pentru a găsi o soluție de încheiere a războiului ar fi eșuat la începutul acestui an, pe fondul refuzului Ucrainei de a accepta cererile Rusiei privind cedarea de teritorii și al reorientării atenției Washingtonului către conflictul cu Iranul. [...]
Prognoza ANM indică ploi consistente în est la începutul săptămânii viitoare , cu acumulări ce pot depăși 20–25 l/mp în nord-est, un scenariu care poate afecta activitățile din agricultură, transport și șantiere, potrivit Antena 3 . Administrația Națională de Meteorologie a actualizat estimările pentru intervalul 19 octombrie – 16 noiembrie. La începutul săptămânii viitoare, vremea se menține rece și va ploua pe arii extinse în Moldova, Dobrogea și Muntenia. În jumătatea de est a țării, mai ales în nord-est, meteorologii estimează cantități de apă de peste 20–25 l/mp. Unde se concentrează riscul imediat: estul țării Conform prognozei, cele mai mari cantități de precipitații sunt așteptate în: Moldova Dobrogea Muntenia nord-estul țării (cu cele mai ridicate acumulări) Ulterior acestui episod, ANM anticipează temperaturi ușor mai ridicate decât normalul perioadei. Cum arată estimările pe săptămâni până la 16 noiembrie 19–26 octombrie: temperaturi, în medie, în jurul celor specifice perioadei, la nivel național. Precipitațiile vor fi excedentare în est (mai ales în nord-est) și deficitare în vest și nord-vest. 26 octombrie – 2 noiembrie: temperaturi medii ușor peste normal în regiunile intracarpatice, iar în rest în general apropiate de normal. Precipitațiile, în cea mai mare parte a țării, vor fi apropiate de mediile obișnuite. 2–9 noiembrie: temperaturi medii apropiate de normal în majoritatea regiunilor, cu un regim pluviometric estimat tot în jurul valorilor normale la nivel național. 9–16 noiembrie: temperaturi ușor peste normal în zonele montane, iar în rest apropiate de normal. Cantitățile de precipitații sunt estimate în jurul celor normale în toată țara. [...]
Reluarea atacurilor asupra infrastructurii energetice rusești readuce riscul de perturbări în lanțul de aprovizionare cu combustibili , după ce Moscova a acuzat Kievul de o lovitură de amploare asupra unei rafinării din Riazan, potrivit Digi24 . Rusia susține că atacul ar fi avut loc în primele ore ale zilei de joi și ar fi vizat o rafinărie situată la sud de Moscova. Potrivit relatării, acuzațiile vin la scurt timp după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat reluarea loviturilor asupra infrastructurii energetice rusești, după o pauză de trei zile pe care Kievul spune că a făcut-o la solicitarea SUA. Ce spune Moscova despre atacul din Riazan Kremlinul a transmis că Ucraina a „încercat să lanseze un atac de amploare” asupra rafinăriei, informație prezentată de BBC, conform Digi24. Ministerul rus al Apărării afirmă că au fost interceptate patru rachete și zeci de drone, iar resturile ar fi provocat un incendiu la rafinăria din Riazan. Președintele Vladimir Putin a mai susținut că Ucraina ar fi încercat să lovească rafinării și miercuri, acuzație pe care Kievul a respins-o. Putin a declarat, totodată, că atacurile nu ar fi produs până acum „pagube semnificative”. De ce contează: infrastructura energetică, din nou în centrul escaladării Miza imediată este operațională: rafinăriile și infrastructura energetică sunt noduri critice pentru producția și distribuția de combustibili, iar orice incendiu sau oprire temporară poate crea presiune suplimentară asupra fluxurilor interne și regionale. Pe fondul acestui schimb de acuzații, Zelenski a spus că a restricționat atacurile timp de trei zile, în timp ce Rusia a continuat să lovească infrastructura energetică a Ucrainei. Declarația lui, citată de Financial Times, a fost: „Am încheiat-o cu asta.” Separat, Zelenski a afirmat că zeci de orașe ucrainene au fost vizate de atacuri rusești în ultimele 24 de ore. Ce urmează Informațiile din material indică o revenire la o dinamică de tip „lovituri și represalii” asupra infrastructurii energetice, după o pauză scurtă invocată de Kiev. În lipsa unor date independente în text despre amploarea pagubelor, impactul concret asupra producției rafinăriei din Riazan rămâne neclar. [...]
Comisia Europeană vrea să conecteze Ucraina la rețeaua europeană securizată Govsatcom din 2027 , pentru a reduce dependența operațională a armatei ucrainene de Starlink , după restricții de viteză care au afectat utilizarea dronelor pe front, potrivit Digi24 . Planul Comisiei este legat de extinderea Govsatcom cu „capacități comerciale” la începutul lui 2027, ceea ce ar permite ca servicii militare să fie furnizate prin intermediul celor comerciale. Miza este asigurarea unei alternative funcționale la infrastructura SpaceX, folosită intens de Forțele Armate ale Ucrainei pentru comunicații și operarea dronelor. De ce contează: vulnerabilitate operațională pe front În ultimele zile, restricțiile de viteză apărute „pe neașteptate” au redus capacitatea Ucrainei de a lansa atacuri la distanță medie și au afectat parțial utilizarea dronelor pe linia frontului, inclusiv pentru interceptarea dronelor rusești. În noaptea de 13 spre 14 octombrie, fostul consilier al ministrului apărării din Ucraina, Serghei Sternenko, a semnalat întreruperi ale Starshield la viteze de peste 160 km/h, iar ulterior a spus că semnalul începea să se piardă deja la 60–70 km/h. Un ofițer ucrainean a declarat pentru Politico că restricțiile au dus la „oprirea completă a tuturor operațiunilor de atac la distanță medie”, inclusiv a celor care folosesc sisteme bazate pe rețele celulare, unde o dronă echipată cu Starlink retransmite semnalul către alte drone conectate în rețea. Ce este Govsatcom și ce promite UE Govsatcom funcționează din ianuarie 2026 și reunește capacitățile sateliților guvernamentali ai UE pentru comunicații securizate, notează Le Monde. Reprezentantul Comisiei Europene, Thomas Renier, a spus că sunt în curs negocieri cu Ucraina pentru „conectarea sa deplină” la Govsatcom și că Europa are resurse pentru a ajuta la menținerea legăturii. Renier a mai precizat că, la începutul lui 2027, serviciile comerciale prin satelit ar urma să fie conectate la Govsatcom, iar „serviciile militare ar putea fi furnizate prin intermediul celor comerciale”. Limita planului: înlocuirea Starshield rămâne incertă Rămâne neclar dacă soluțiile comerciale provizorii vor putea înlocui capacitățile Starshield, sistemul militar al SpaceX folosit de armata ucraineană. Potrivit materialului, această etapă provizorie ar urma să acopere perioada până la formarea completă a constelației europene IRIS , descrisă ca având peste 300 de sateliți, cu termen până în 2029. Renier nu a făcut o comparație directă între capacitățile europene și cele ale Starlink și Starshield. Context: cine controlează restricțiile și ce spun părțile Elon Musk a declarat miercuri că Starshield aparține și este controlat de guvernul SUA, iar deciziile privind funcționarea și limitările de viteză sunt luate, „în ultimă instanță”, de președinte. În același timp, Musk a susținut că Starlink, ca serviciu comercial al SpaceX, nu ar trebui folosit „pentru acțiuni militare ofensive”. Fostul ministru al Apărării al Ucrainei, Mihail Fedorov, a afirmat miercuri seara că „conexiunea la Starlink la viteze de până la 160 km/h se restabilește” și că eliminarea completă a limitării de viteză în Starshield are „o importanță decisivă” pentru apărarea Ucrainei. La Kiev, potrivit Financial Times, există suspiciunea că blocajele ar fi fost impuse la indicația lui Donald Trump, pe fondul criticilor privind atacurile asupra rafinăriilor rusești. Un înalt oficial american a declarat pentru Axios că administrația nu are nicio legătură cu restricțiile. Ce urmează Pe termen scurt, discuțiile UE–Ucraina vizează conectarea la Govsatcom, însă calendarul efectiv și capacitatea de a substitui infrastructura SpaceX rămân, deocamdată, neclare. Pe termen mediu, punctul de inflexiune indicat este începutul lui 2027, când Govsatcom ar urma să primească aportul serviciilor comerciale, înainte ca IRIS să fie complet operațională până în 2029. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru un guvern tehnocrat de o rectificare bugetară rapidă , pe fondul riscului ca blocajul politic să împingă în sus costurile de finanțare ale statului și să afecteze funcționarea unor servicii publice, potrivit Digi24 . Ilie Bolojan spune că partidul ar putea vota învestirea guvernului Luca Niculescu – PSD, dar doar în baza unui acord limitat, cu obiective bugetare și reguli de guvernanță, valabil până în primăvara lui 2027. Într-o postare pe Facebook, Bolojan afirmă că un vot pentru învestirea guvernului „ar putea să ne coste nu doar politic, ci și personal”, însă argumentează că prelungirea crizei are consecințe directe asupra finanțelor publice și a capacității administrative. Decizia finală a PNL ar urma să fie luată la sfârșitul acestei săptămâni. Miza economică: rectificarea bugetară și costul împrumuturilor Bolojan avertizează că, după cinci luni de criză politică și cu un guvern fără puteri depline, „situația se complică zi de zi”. În acest context, el indică două riscuri principale: întârzierea unei rectificări bugetare , care ar putea bloca „mai multe domenii esențiale”, cu sănătatea menționată explicit drept prima vulnerabilă; dificultăți crescute de finanțare pentru stat , prin împrumuturi „tot mai greu” de obținut și la „dobânzi tot mai mari”, în condițiile în care „riscul de țară rămâne ridicat” fără un guvern funcțional. Premierul interimar susține că, din vară, o parte dintre unitățile de primiri urgențe au ajuns să nu mai aibă bani de funcționare din cauza lipsei alocărilor necesare, iar soluțiile de relocare internă în bugetul Ministerului Sănătății ar fi ajuns „la limită”. Ce fel de sprijin ar lua în calcul PNL Bolojan afirmă că grupurile parlamentare au recomandat acordarea votului de învestitură doar pe baza unui acord pe care l-ar putea semna cu premierul desemnat. Conform descrierii sale, acordul ar stabili: limite precise ale unei susțineri punctuale , „strict pentru obiectivele bugetare”; principii de transparență, bună guvernare și democrație parlamentară ; valabilitate până în primăvara anului 2027 ; posibilitatea unei moțiuni de cenzură dacă angajamentele sunt încălcate. În același timp, liderul PNL spune că partidul nu reface coaliția și că rămâne în opoziție, iar votul nu ar fi „unul de încredere”, ci unul „pentru ieșirea dintr-o criză lungă”. Ce urmează Potrivit lui Bolojan, PNL va lua decizia finală la sfârșitul acestei săptămâni . În scenariul în care partidul votează învestirea, sprijinul ar fi limitat de acordul menționat, iar responsabilitatea pentru echipa guvernamentală ar reveni „în exclusivitate” premierului tehnocrat desemnat de președinte, conform declarațiilor citate de Digi24. [...]
Serghei Lavrov sugerează că negocierile de pace sunt blocate după ce a legat public discuțiile despre Ucraina de „ tranzacția cu motorină ” promovată de Donald Trump și de refuzul lui Volodimir Zelenski de a o susține, potrivit Digi24 . Mesajul Moscovei mută accentul de pe o propunere formală de pace pe o dispută politică, cu implicații directe asupra stabilității regionale și, implicit, asupra riscurilor economice din energie. Într-o conferință descrisă ca „neobișnuit de lungă”, ministrul rus de Externe a folosit termeni laudativi la adresa președintelui SUA și a reluat atacurile la adresa lui Zelenski, pe care îl acuză că ar provoca în mod direct administrația americană prin poziționarea față de înțelegerea privind motorina și prin solicitarea de armament pentru lovirea infrastructurii energetice ruse, inclusiv rafinăriile. „Tranzacția cu motorină”, folosită ca instrument de presiune politică Lavrov afirmă că Rusia a susținut „afacerea cu motorină” propusă de Trump, dar că Zelenski ar fi respins-o public, cerând în schimb rachete pentru sistemul Patriot , pentru a continua atacurile asupra sectorului energetic rus. „Nu mă mai bateți la cap cu această tranzacție cu motorină, mai bine dați-mi rachete pentru sistemul Patriot, am nevoie să continui să lovesc sectorul energetic rus, inclusiv rafinăriile de petrol”. În interpretarea șefului diplomației ruse, această poziție ar reprezenta: „o provocare directă, și încă una grosolană, la adresa președintelui Trump”. Lavrov mai susține că Zelenski ar avea un comportament „obișnuit” de a cere sprijin fără a oferi ceva „în schimb” și fără a fi dispus la „acțiuni constructive”. Moscova spune că nu a primit un „plan de pace” oficial Pe fondul discuțiilor din presa occidentală despre un posibil „plan de pace” pentru Ucraina, Lavrov afirmă că Rusia nu a primit nicio propunere oficială și că informațiile vehiculate ar fi bazate pe „scurgeri de informații și zvonuri”. În acest context, el menționează explicit publicații precum The Washington Post și New York Times, fără a indica existența unui document transmis pe canale oficiale. Alegerile din Ucraina și respingerea unui armistițiu Lavrov susține că Zelenski „nu are nevoie de alegeri”, deoarece ar fi impus condiții „în mod evident inacceptabile” pentru organizarea lor. Totodată, ministrul rus respinge ideea unui armistițiu care, în viziunea sa, ar permite reînarmarea Ucrainei. „Nu va exista niciun armistițiu menit să-l readucă [pe Vladimir Zelenski] la realitate și să-l înarmeze din nou”. „Poziția noastră nu s-a schimbat niciodată” În final, Lavrov reiterează că obiectivele Rusiei în ceea ce numește „operațiunea militară specială” ar fi „clare și constante”, în contrast cu pozițiile Occidentului, pe care le descrie ca fluctuante. Pentru mediul economic, miza imediată rămâne aceeași: menținerea incertitudinii în jurul negocierilor și a infrastructurii energetice, într-un moment în care declarațiile oficiale sunt folosite ca instrument de presiune și de setare a agendei, nu ca semnal al unei apropieri de un acord formal. [...]
