Știri
Știri din categoria Diverse
Rusia își adâncește dependența economică de China pe fondul sancțiunilor occidentale, iar Vladimir Putin și Xi Jinping au folosit întâlnirea de la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai (SCO), desfășurat în Republica Kârgâză, pentru a reafirma „alianța strategică” într-un context internațional descris drept tot mai „imprevizibil”, potrivit Digi24.
Întâlnirea are loc în condițiile în care Rusia se află în al cincilea an de război împotriva Ucrainei, iar Beijingul susține că relațiile bilaterale au devenit „mai solide”. Xi i-a transmis lui Putin că este „fericit” să se reîntâlnească și a vorbit despre perspective „și mai luminoase” ale relației, în pofida creșterii „incertitudinii și imprevizibilității” în ordinea internațională. China a negat constant că ar fi oferit Rusiei sprijin material pentru atacul asupra Ucrainei.
Putin a confirmat, la rândul său, direcția de consolidare a legăturilor, afirmând că „cooperarea se dezvoltă cu succes pe toate fronturile”. Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, discuțiile dintre cei doi lideri s-au concentrat în principal pe relațiile economice, iar subiectul războiului din Ucraina a fost abordat doar „în treacăt”.
Articolul notează că, pe fondul sancțiunilor occidentale introduse după invazia din Ucraina, economia Rusiei a devenit tot mai dependentă de China. Această evoluție a alimentat presiunile venite din statele occidentale către Beijing, pentru ca acesta să influențeze Moscova în direcția opririi ofensivei.
În același timp, Putin și Xi au folosit în trecut reuniunile SCO pentru a promova ideea unei lumi „multipolare” și pentru a afișa un front comun împotriva Occidentului, în timp ce organizația combină o agendă de securitate cu una economică.
Summitul SCO de la Bișkek este unul de două zile și marchează 25 de ani de la înființarea organizației. La eveniment participă mai mulți lideri, inclusiv președintele iranian Masoud Pezeshkian, premierul indian Narendra Modi, premierul pakistanez Shehbaz Sharif, iar președintele turc Recep Tayyip Erdogan este prezent ca „partener de dialog”.
Reuniunea are loc la patru ani și jumătate de la invazia Rusiei în Ucraina și la șase luni de la izbucnirea războiului dintre Statele Unite și Iran. În acest context, Digi24 consemnează și avertismentul președintelui SUA, Donald Trump, către Moscova și Beijing, să nu înarmeze Iranul, pe fondul speculațiilor din presa americană privind o posibilă componentă legată de Teheran în discuțiile purtate la Moscova de directorul CIA, John Ratcliffe.
Putin s-a întâlnit și cu Narendra Modi, cei doi sosind împreună la discuțiile programate. Modi a spus că India este pregătită să depună eforturi pentru încetarea conflictului din Ucraina, în timp ce liderul rus a afirmat că Moscova „urmează calea” către o soluționare, fără detalii.
Potrivit articolului, negocierile de pace mediate de Statele Unite sunt în impas.
Recomandate
Iranul condiționează redeschiderea strâmtorii Ormuz de revenirea SUA la angajamentele din iunie , într-o mișcare cu potențial impact direct asupra fluxurilor energetice și a costurilor de transport maritim, potrivit Digi24 . Președintele Masoud Pezeshkian spune că Teheranul este gata să reia „imediat” obligațiile asumate, dacă Washingtonul își respectă, la rândul lui, partea din protocolul de acord . Pezeshkian a făcut declarația la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai, desfășurat în Kârgâzstan, invocând un mecanism de „măsuri reciproce” în cazul în care SUA revin la protocolul semnat în iunie. Miza: Ormuz, rută strategică și instrument de presiune Protocolul din iunie urmărea „încetarea definitivă” a războiului dintre Teheran și Washington, declanșat la finalul lunii februarie, după atacuri americane și israeliene asupra Republicii Islamice. Acordul s-a destrămat ulterior în iulie, iar cele două tabere s-au acuzat reciproc de încălcarea termenilor. În acest context, strâmtoarea Ormuz rămâne „un punct major de dezacord”. Digi24 notează că Iranul menține închiderea rutei maritime, dar leagă explicit o eventuală redeschidere de reluarea angajamentelor de către SUA. Ce spune Teheranul despre revenirea la acord Mesajul transmis de liderii iranieni este că reluarea obligațiilor ar putea fi rapidă, dacă există reciprocitate din partea americană. În formularea președintelui iranian: „Declar în mod explicit că, dacă Statele Unite își vor respecta angajamentele asumate în cadrul protocolului de acord (...), Republica Islamică Iran va lua imediat măsuri reciproce.” Pe aceeași linie, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat că SUA trebuie să respecte „angajamentele” și ceea ce „a semnat președintele lor”, adăugând: „În acest caz, totul poate fi repus pe făgașul normal.” Ce urmează Deocamdată, informațiile din sursă indică doar poziția publică a Teheranului și faptul că schimburile de focuri au fost reluate luni, după o lună de relativă acalmie. Nu sunt prezentate detalii despre un răspuns al Washingtonului sau un calendar de implementare, astfel că rămâne neclar dacă protocolul din iunie poate fi reactivat pe termen scurt. [...]
Rusia pregătește trimiterea a încă 300–400 de mii de oameni pe front , fără o nouă mobilizare formală, folosind decretul din septembrie 2022 și presiune la nivel regional, potrivit informațiilor prezentate de Digi24 , care citează surse apropiate de Kremlin intervievate de The Economist . Miza, conform uneia dintre surse, ar fi percepția lui Vladimir Putin că un final al războiului fără cel puțin controlul asupra întregului Donbas i-ar pune viața în pericol. Potrivit surselor citate, Kremlinul consideră că „scenariile bazate pe inerție” nu îl avantajează, pentru că prelungirea conflictului în forma actuală consumă resurse economice și capital politic, fără a aduce o victorie decisivă. În acest context, planul ar fi o intensificare a acțiunilor militare, inclusiv prin suplimentarea efectivelor. Cum ar urma să fie făcută recrutarea The Economist notează, pe baza acelorași surse, că trimiterea pe front a încă 300–400 de mii de oameni nu ar necesita declararea unei noi mobilizări, deoarece decretul din 2022 rămâne în vigoare. Recrutarea ar urma să fie gestionată de autoritățile regionale, care ar avea rolul de a limita nemulțumirile locale. În regiunea Penza, susțin sursele, sistemul ar fi deja testat, prin reținerea bărbaților pe străzi și trimiterea lor forțată la război. Digi24 nu indică dovezi independente pentru aceste afirmații, ele fiind atribuite surselor citate de publicația britanică. Escaladare „hibridă” și presiune internă O altă direcție de escaladare ar putea fi intensificarea operațiunilor hibride împotriva aliaților Ucrainei, potrivit The Economist. Serviciile secrete occidentale se tem că Rusia ar putea viza fabrici europene care produc armament și echipamente pentru Forțele Armate ale Ucrainei, deși, în același timp, ar considera că Putin nu urmărește o confruntare militară directă cu NATO. În plan intern, Putin ar putea înăspri represiunile împotriva oponenților politici, nu pentru că aceștia i-ar amenința puterea, ci pentru a-și demonstra forța, mai arată analiza. Una dintre surse afirmă că liderul rus ar fi interpretat vizita directorului CIA la Moscova ca pe un semn de slăbiciune. Context: costuri și moral în elita rusă În cercurile de vârf din Rusia, starea de spirit ar fi „sumbră”, iar problema principală nu ar fi strict economia sau lipsa succeselor pe front, ci timpul pierdut din cauza războiului, potrivit unuia dintre informatori. Acesta apreciază că aproape cinci ani de acțiuni militare „par deja un eșec”, indiferent de rezultat. În același timp, sursele susțin că dificultățile economice și politice nu îi amenință direct puterea lui Putin, care ar dispune în continuare de resurse și instrumente represive pentru a continua războiul. [...]
Atacul cu drone asupra punctului vamal Orlivka a suspendat temporar tranzitul spre Isaccea , blocând practic una dintre legăturile de frontieră România–Ucraina și obligând redirecționarea traficului către alte puncte, potrivit Digi24 . În zona Isaccea, mașinile sunt întoarse sau direcționate pe rute alternative, iar timpii de așteptare cresc. Punctul de trecere Orlivka (Ucraina), care face legătura cu Isaccea, a fost lovit cu mai multe drone și a fost distrus, ceea ce a dus la suspendarea formalităților de trecere pentru persoane și mijloace de transport. Digi24 notează că, din perspectiva părții române, vama de la Isaccea este „blocată” în acest moment, pe fondul întreruperii fluxului prin Orlivka. Ce spun autoritățile ucrainene și ce se întâmplă cu traficul Serviciul de frontieră al Ucrainei a anunțat că atacul a vizat punctul de trecere internațional pentru transport cu feribotul „Orlivka”, iar loviturile au afectat clădirea și teritoriul punctului, declanșând incendii care au fost localizate de echipele de intervenție. În consecință, punctul este „temporar închis”, iar traficul este redirecționat către alte puncte de trecere. Grănicerii ucraineni le cer celor care intenționează să traverseze frontiera să țină cont de această situație în planificarea călătoriei, iar partea română a fost informată, conform aceleiași surse. Context operațional și de securitate în zona de graniță În România, în noaptea de luni spre marți a fost emis un mesaj Ro-Alert pentru nordul județului Tulcea, iar Ministerul Apărării Naționale a ridicat în aer două avioane și un elicopter, mai arată Digi24. Atacul din noaptea respectivă a vizat mai multe regiuni din Ucraina, inclusiv Kiev, și a provocat „cel puțin 12 morți” și mai mulți răniți, potrivit informațiilor prezentate. În paralel, imagini ale atacului din regiunea Odesa au circulat pe rețelele sociale, inclusiv din România, fiind surprinse și din zona Isaccea. [...]
UDMR condiționează susținerea viitorului guvern de o majoritate fără AUR , iar în acest cadru nu exclude să voteze un Executiv condus de Sorin Grindeanu , potrivit Digi24 . Mesajul, transmis de liderul deputaților UDMR și purtătorul de cuvânt al formațiunii, Botond Csoma, indică o linie de negociere care poate înclina aritmetica parlamentară într-un moment în care România nu are un guvern cu puteri depline de mai multe luni. Csoma a spus că UDMR nu a luat încă o decizie privind susținerea viitorului guvern și că analiza va fi făcută după desemnarea candidatului la funcția de premier, în funcție de majoritatea care se conturează. Pentru UDMR, criteriul central rămâne evitarea unei formule în care Uniunea ar ajunge „în aceeași barcă cu AUR”. Miza: vot la învestire, chiar fără intrare la guvernare Purtătorul de cuvânt al UDMR a lăsat deschis scenariul în care formațiunea ar putea vota învestirea unui guvern fără să participe ulterior în Executiv, invocând durata crizei și absența unui guvern funcțional „cu puteri depline” de patru luni. În același context, Csoma a vorbit și despre varianta alegerilor anticipate, pe care UDMR nu ar privi-o ca pe un risc major, dar a susținut că acestea nu ar schimba substanțial ecuația politică, din cauza fragmentării partidelor centriste și a posibilității ca AUR să devină mai puternic. Grindeanu, opțiune „neexclusă”; rezerve privind alte nume Întrebat despre o eventuală majoritate pentru Sorin Grindeanu, Csoma a afirmat că UDMR nu exclude această variantă „în momentul de față”, dar a precizat că nu există o decizie. Separat, întrebat despre posibilitatea unei noi desemnări a lui Eugen Tomac pentru funcția de premier, Csoma a amintit criticile anterioare ale UDMR și a spus că i-ar fi dificil să explice o susținere acum, după pozițiile exprimate în trecut. În privința participării UDMR la guvernare dacă Siegfried Mureșan nu va fi desemnat premier, Csoma a subliniat că exprimă o opinie personală și a indicat că nu crede că UDMR ar intra la guvernare în acest scenariu, urmând ca decizia formală să fie luată de partid. Ce urmează Din declarațiile lui Csoma rezultă că UDMR își va calibra votul la învestitură după desemnarea premierului și după o „analiză aritmetică” a susținerii parlamentare disponibile, cu o condiție repetată: evitarea unei majorități care ar plasa Uniunea alături de AUR. Informațiile din materialul Digi24 sunt însă parțiale, textul furnizat fiind trunchiat, astfel că eventuale detalii suplimentare din finalul articolului nu pot fi reflectate aici. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul Executiv de o linie fiscal-bugetară „responsabilă” și anunță că nu va vota un guvern controlat de PSD, pe fondul negocierilor încă blocate pentru formarea unei majorități parlamentare, potrivit Digi24 . Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține că social-democrații ar urmări revenirea la guvernare pentru a „risipească” economiile făcute de România în ultimele luni și afirmă că liberalii nu vor susține un astfel de cabinet. În intervenția sa, Mureșan leagă miza politică de direcția de cheltuire a banului public și de continuitatea reformelor începute de actualul premier Ilie Bolojan . Blocajul de majoritate: nimeni nu strânge 233 de voturi În același context, Mureșan afirmă că, în acest moment, niciuna dintre formulele discutate nu are majoritatea necesară pentru învestire (233 de voturi). El spune că situația ar fi „neschimbată” față de cea dinaintea vacanței parlamentare din iunie. Totodată, Mureșan arată că PNL, USR și UDMR au decis oficial să susțină un candidat comun și că, împreună, ar avea mai multe mandate decât PSD, însă admite că acest lucru nu echivalează cu o majoritate parlamentară de învestitură. Ce opțiuni sunt pe masa președintelui Declarațiile sunt făcute în cadrul negocierilor pentru formarea unei noi majorități. În spațiul public sunt menționate două propuneri de premier: Sorin Grindeanu (PSD) și Siegfried Mureșan (susținut de PNL, USR și UDMR). În discuție ar fi și varianta unui premier independent, potrivit informațiilor citate în material. În paralel, Mureșan respinge scenariul unei rupturi în PNL, afirmând că nu există parlamentari liberali care să fi anunțat că ar vota împotriva unei propuneri de premier susținute de partid. [...]
România își întărește supravegherea aeriană la granița de est cu radare și personal din Slovacia , într-un demers cu impact operațional direct asupra capacității de monitorizare a zonei unde sunt raportate frecvent drone care se apropie și, uneori, pătrund în spațiul aerian românesc, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , a anunțat că Slovacia va trimite în România „radare de joasă altitudine” și personal care să le opereze, pentru monitorizarea graniței estice. În mesajul publicat pe Facebook, Miruță a mulțumit omologului său, Robert Kaliňák , și guvernului slovac pentru aprobarea sprijinului. Ce se schimbă, concret, în teren Din informațiile prezentate, sprijinul slovac include două componente esențiale pentru operare: echipamente de supraveghere : radare de joasă altitudine (destinate detectării țintelor care zboară la altitudini mici); resursă umană : personal care să le utilizeze, ceea ce sugerează o capacitate de punere în funcțiune și exploatare fără a depinde exclusiv de personalul român. Miruță a legat decizia de un apel făcut „la nivelul NATO și la nivelul Uniunii Europene” pentru întărirea supravegherii la frontiera estică. Contextul deciziei: presiunea incidentelor cu drone Ministrul a motivat necesitatea întăririi supravegherii prin faptul că, în zona graniței de est, sunt semnalate frecvent drone care se apropie de frontieră și „uneori chiar pătrund” în spațiul aerian al României. În același mesaj, Miruță a susținut că România și-a făcut în câteva luni „lecții nefăcute de ani buni”, fără ca materialul să ofere detalii tehnice sau un calendar privind instalarea efectivă a radarelor. Unde a fost făcut anunțul Potrivit informațiilor publicate, Radu Miruță se află în Irlanda, la reuniunea informală a miniștrilor Apărării din UE, unde spune că i-a mulțumit personal ministrului slovac Robert Kaliňák și a insistat asupra importanței cooperării între state. Nu sunt menționate în articol numărul de radare, durata misiunii personalului slovac sau locațiile exacte de amplasare. [...]
