Știri
Știri din categoria Diverse
Autostrada A7 riscă să piardă finanțare PNRR dacă nu se recuperează întârzierile, iar punctul critic este viaductul de la Cleja, unde execuția depinde în principal de mobilizarea antreprenorului, potrivit Digi24. Pe șantierele dintre Adjud, Bacău și Pașcani se lucrează „la foc continuu”, pe fondul apropierii termenului-limită din PNRR.
Potrivit directorului executiv al Asociației Pro Infrastructura, Ionuț Ciurea, proiectul nu are „provocări tehnice” comparabile cu alte autostrăzi, iar viaductul peste DN2 și peste calea ferată (magistrala 500) este „lung”, dar fără dificultăți tehnice majore. Problema este întârzierea, estimată la aproape un an față de calendarele inițiale.
„Singura provocare este generată de antreprenor. Faptul că avem o întârziere foarte mare.”
Ciurea spune că, potrivit contractelor inițiale, ar fi trebuit să se poată circula nu doar până la Bacău, ci până la Pașcani, iar unele loturi ar fi trebuit finalizate din octombrie anul trecut. În acest context, data de 31 august este indicată drept limită pentru atragerea banilor din PNRR care sunt încă pe componenta de grant (finanțare nerambursabilă).
În declarațiile citate de Digi24, Ciurea afirmă că România a pierdut deja bani PNRR „rambursabili” (care trebuie returnați), iar pentru a nu pierde și finanțarea nerambursabilă pe segmentul dintre Săbăoani și Bacău, lucrările rămase după 31 august ar urma să fie acoperite printr-o reasignare de pe proiectul feroviar Cluj-Napoca – Oradea, cu condiția ca autoritățile și constructorii să își facă partea până la finalul lunii.
În ceea ce privește calendarul de utilizare, Ciurea estimează următoarele repere pentru A7:
Estimările sunt condiționate de ritmul de execuție și de recuperarea întârzierilor, în condițiile în care termenul PNRR pune presiune directă pe finanțare și pe prioritizarea lucrărilor rămase.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan spune că există un acord politic pentru menținerea traiectoriei financiare și pentru trecerea la euro , iar viitorul guvern ar urma să elaboreze împreună cu BNR o foaie de parcurs, pe fondul reconfirmării ratingului de țară, potrivit Digi24 . În mesajul transmis sâmbătă, șeful statului a legat „zgomotul politic” de percepția asupra economiei și a cerut mediului financiar și partenerilor să facă diferența între „acțiunea politică” și „zgomotul politic”, susținând că pe „lucrurile importante” există consens. În acest context, el a salutat raportul Fitch care „reconfirmă stabilitatea financiară a României”, menționând totodată că documentul este „oarecum îngrijorător” în privința situației politice. Ce înseamnă „acord politic” în termenii indicați de președinte Nicușor Dan a afirmat că există un acord politic pentru păstrarea traiectoriei financiare asumate de România, „indiferent de compoziția politică a viitorului Guvern”. În aceeași logică, a indicat și un acord pentru elaborarea bugetului pe 2027 „încă din toamnă”, invocând nevoia de predictibilitate. Totodată, președintele a spus că există acord politic pentru trecerea la euro, iar viitorul guvern, împreună cu BNR, ar urma să întocmească o foaie de parcurs „pentru următorii ani”, cu acțiunile necesare în acest sens. PNRR și legislația rămasă: ce urmează în Parlament Președintele a declarat că Parlamentul a adoptat în această săptămână mai multe legi care erau jaloane în PNRR și că le va promulga săptămâna viitoare, menționând explicit Codul urbanismului și faptul că include rezultatul referendumului din 2024. Potrivit lui Nicușor Dan, ar mai fi rămas trei jaloane PNRR: Legea ANI; Legea biodiversității; Legea salarizării, descrisă drept „ultimul jalon și cel mai dificil”. În același mesaj, el a spus că greva din sănătate a fost suspendată. Mesajul către populație: puterea de cumpărare și „stabilizarea financiară” Nicușor Dan a recunoscut scăderea puterii de cumpărare și existența incertitudinii privind viitorul, dar a susținut că „România se stabilizează financiar și va fi mai bine”, în pofida scandalului din politică. În final, a afirmat că are încredere în România și în români. [...]
PSD își calculează o majoritate la limită pentru învestirea unui guvern Grindeanu , iar miza imediată este dacă poate strânge cele 233 de voturi necesare fără să depindă de sprijinul partidelor radicale, potrivit informațiilor citate de Digi24 . Conform calculelor prezentate, PSD ar putea ajunge la aproximativ 238 de voturi dacă ar obține susținerea tuturor neafiliaților, a grupului minorităților naționale, a UDMR și a unei părți dintre parlamentarii PNL nemulțumiți de actuala conducere a partidului. Pragul pentru învestirea Guvernului este de 233 de voturi, ceea ce ar lăsa o marjă redusă de siguranță. Două direcții de negociere: grupuri mici și „grupul Ponta” Aceleași surse indică faptul că negocierile PSD ar avea două direcții principale: atragerea de parlamentari din grupurile mici și dintre neafiliați pentru susținerea unui viitor Executiv; obținerea sprijinului grupului coordonat de fostul premier Victor Ponta , descris ca unul dintre cele mai numeroase grupuri parlamentare din afara partidelor tradiționale, format din parlamentari proveniți din SOS România, POT și AUR, care au părăsit ulterior formațiunile. În paralel, social-democrații ar discuta și cu parlamentari liberali care contestă conducerea lui Ilie Bolojan, inclusiv cu susținători ai fostului candidat Adrian Veștea la șefia PNL, care ar putea vota un guvern propus de PSD. UDMR: vot posibil, intrare la guvernare improbabilă UDMR nu ar intenționa să intre într-un eventual guvern minoritar condus de PSD, însă ar fi dispus să îl voteze în Parlament, „în anumite condiții”, potrivit surselor citate. Negocierile ar viza atât votul de învestitură, cât și ocuparea unor funcții din eșaloanele doi și trei ale administrației. În același timp, UDMR nu ar dori să fie asociat cu un executiv care își asigură majoritatea prin voturile SOS România sau AUR, motiv pentru care ar prefera să rămână în afara Guvernului chiar și în scenariul unui sprijin parlamentar. Calendar: toamna și riscul PNRR ca factor de accelerare Începutul toamnei este indicat drept moment-cheie pentru desemnarea unui nou prim-ministru, odată cu revenirea parlamentarilor din vacanță și cu posibilitatea ca PSD să valorifice negocierile purtate în această perioadă. Un alt element care ar putea influența calendarul este evoluția Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) : sursele citate susțin că un eventual eșec în îndeplinirea jaloanelor asumate de România ar putea afecta poziția premierului Ilie Bolojan și ar putea accelera discuțiile pentru formarea unei noi majorități parlamentare. [...]
Presiunea pentru o schimbare la vârful FIFA se extinde în Europa , după ce federațiile din Anglia și Țările de Jos cer o revizuire completă a conducerii și guvernanței forului mondial și susțin că FIFA a pierdut încrederea asociațiilor membre, potrivit Digi24 . Reacțiile vin după ce UEFA a salutat retragerea planului lui Gianni Infantino privind investitorii privați. În acest context, Asociația Engleză de Fotbal (FA) a cerut o „revizuire completă” a conducerii și a modului de guvernanță al FIFA, invocând nevoia de transparență și de administrare în interesul celor 211 națiuni membre, cu o viziune pe termen lung asupra fotbalului, potrivit News.ro. Asociația Olandeză de Fotbal (KNVB) a transmis, la rândul ei, că retragerea propunerii nu rezolvă problema și că modul în care a fost gestionat procesul a dus la o „prăbușire fundamentală” a încrederii în președintele FIFA. KNVB afirmă explicit că nu mai are încredere în conducerea lui Gianni Infantino. De ce contează: guvernanța FIFA, sub presiune din partea unor membri influenți Mesajele FA și KNVB mută disputa din zona unei singure decizii (planul privind investitorii privați) către o problemă mai largă de guvernanță, cu potențial de a amplifica tensiunile interne în FIFA. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre pașii următori sau un calendar, rămâne de văzut dacă solicitările se vor transforma într-o inițiativă formală în cadrul organismelor de conducere ale forului mondial. [...]
Avertismentele ambasadelor SUA cresc riscul de perturbări ale transportului aerian în Orientul Mijlociu , cu posibile anulări de zboruri și închideri periodice ale spațiului aerian, într-un context de escaladare regională, potrivit Digi24 . Mai multe misiuni diplomatice americane din regiune au publicat alerte de securitate în care își îndeamnă cetățenii să „ia în considerare plecarea” sau să fie pregătiți să părăsească zona dacă situația se deteriorează. Versiuni ale mesajului au fost postate pe rețelele de socializare de ambasadele SUA de la Amman, Ierusalim și Bagdad, relatează AFP, citată de Agerpres. În alerte, cetățenii americani sunt sfătuiți să își verifice informațiile de zbor și să urmeze instrucțiunile de securitate ale autorităților locale. Documentele avertizează explicit asupra unor „posibile anulări de zboruri”, „închideri periodice ale spațiului aerian” și „perturbări ale călătoriilor”, pe fondul unei vigilențe sporite cerute în regiune. Recomandări punctuale, pe țări Mesajele includ și indicații specifice în funcție de locație: Iordania : americanii sunt îndemnați să evite bazele militare ale SUA, despre care se menționează că au fost vizate recent de rachete iraniene. Israel : recomandarea este ca cetățenii să identifice cel mai apropiat adăpost antiaerian. Într-un mesaj publicat pe site-ul Ambasadei SUA la Ierusalim , este invocat caracterul „imprevizibil” al regimului iranian și sunt menționate atacuri recente „fără avertisment sau provocare”, inclusiv extinderea loviturilor către zone care nu fuseseră vizate anterior, „cum ar fi Egiptul”. Contextul escaladării: atac asupra unei nave de gaze și schimburi de focuri Publicația notează că miercuri o dronă a lovit o navă de gaze aparținând unei companii americane, andocată într-un port egiptean, incident care a provocat un incendiu. Egiptul a deschis o anchetă, fără să indice deocamdată un responsabil. În paralel, armata iraniană a acuzat Washingtonul că „alimentează tensiunile” și a avertizat că orice țară care servește drept „scut defensiv” pentru SUA „va fi cuprinsă de flăcările războiului”. Potrivit informațiilor citate, Iranul și Statele Unite au reluat în această săptămână schimburile de focuri nocturne după câteva zile de calm, iar conflictul ar fi fost declanșat pe 28 februarie, în urma unor atacuri comune ale SUA și Israelului împotriva Iranului, urmate de riposta Teheranului cu rachete și drone în regiune. [...]
Scăderea Dunării pune presiune pe operarea centralei de la Cernavodă , cu o fereastră de doar 4–5 zile în condițiile actuale , iar autoritățile pregătesc intervenții de urgență pe fluviu pentru a dirija debitul spre zona de interes, potrivit Digi24 . Administrația Națională „Apele Române ” estimează că nivelul Dunării în zona Cernavodă scade cu aproximativ 2–3 centimetri pe zi, iar în aceste condiții centrala „poate funcționa la limită” încă patru-cinci zile, a declarat directorul general adjunct al instituției, Sorin Rîndașu. Pe fondul scăderii debitelor, statul a dispus măsuri în regim de urgență pentru a încerca dirijarea apei pe Dunărea Veche, dinspre Brațul Bala. Intervențiile descrise vizează inclusiv scufundarea controlată a unor barje, în puncte stabilite după măsurători batimetrice (măsurarea adâncimilor), realizate cu sprijinul Forțelor Navale Române. Barjele ar urma să fie încărcate cu piatră, „probabil 500 de tone”, însă oficialul a avertizat că o încărcare mai mare ar crește riscul ca acestea să eșueze, în condițiile nivelurilor actuale ale fluviului. A doua direcție de acțiune menționată este dragajul pe Dunărea Veche, pe sectorul Cernavodă – confluența Brațului Bala cu Dunărea Veche, operațiuni care ar urma să fie coordonate în funcție de măsurătorile batimetrice. În primă fază, intervenția ar urma să se concentreze în zona confluenței și apoi, „pe cât posibil”, către Cernavodă, cu restricții legate de funcționarea centralei, inclusiv evitarea creșterii turbidității (tulburarea apei). Dacă apar creșteri de turbiditate în zona de prelevare, acțiunile ar putea fi oprite, conform aceleiași declarații. În privința evoluției debitelor, Rîndașu a indicat că la Baziaș se înregistrează 1.590 metri cubi pe secundă, cu tendință de scădere până în 7 august, când ar urma să ajungă „în jur de 1.450 metri cubi”. Oficialul a mai spus că, deși în Austria se înregistrează precipitații care au ridicat nivelurile râurilor ce alimentează Dunărea Superioară, efectul ar ajunge în România abia după circa șapte zile până la intrarea în țară și încă aproximativ cinci zile până la Cernavodă, ceea ce înseamnă o perioadă de aproximativ două săptămâni în care trebuie găsite soluții „cu resursele locale”. Măsurile sunt prezentate ca fiind dispuse prin hotărârile Comitetului Național pentru Situații de Urgență, iar oficialul a admis explicit că „sunt riscuri”, în contextul intervențiilor și al limitărilor impuse de nivelul scăzut al Dunării. [...]
Mai multe state UE iau în calcul controale temporare la frontierele interne , pe fondul unei dispute politice legate de migrație care riscă să pună presiune suplimentară pe funcționarea spațiului Schengen, potrivit Digi24 . Douăzeci și doi de lideri din UE, inclusiv președintele României, Nicușor Dan, au criticat politicile de migrație ale premierului spaniol Pedro Sánchez, acuzându-l că subminează securitatea frontierelor Uniunii. Scrisoarea, adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , președintelui Consiliului European, António Costa, și premierului irlandez Micheál Martin, face trimitere directă la programul de regularizare a migranților promovat de Madrid. Semnatarii susțin că astfel de măsuri pot deveni „factori de atracție” pentru migrația ilegală și cer coordonare la nivel european pentru descurajarea intrărilor neautorizate. Contextul imediat este afluxul brusc de aproximativ 50.000 de migranți fără autorizație din Maroc în exclava spaniolă Ceuta , în Africa de Nord. Potrivit informațiilor citate în articol, aproape toți s-au întors între timp în Maroc și niciunul nu ar fi ajuns pe teritoriul continental al UE, însă episodul a reaprins tensiunile între statele membre privind răspunsul la crizele de frontieră. Ce cer cei 22 de lideri și ce înseamnă pentru Schengen În scrisoare, liderii afirmă că sunt dispuși să consolideze sau să reinstaureze „controlul temporar la frontieră” în interiorul UE, invocând riscuri la adresa spațiului Schengen de liberă circulație. Ei solicită și organizarea unei videoconferințe a miniștrilor de interne pentru a conveni asupra pașilor următori. Inițiativa redactării scrisorii a fost atribuită Romei și Copenhagăi. Printre semnatari sunt menționați, între alții, cancelarul german Friedrich Merz și premierul italian Giorgia Meloni, alături de lideri din Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Țările de Jos, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Suedia. Replica Madridului și poziția lui Sánchez Guvernul spaniol respinge ideea că schema de regularizare ar fi declanșat criza din Ceuta și susține că persoanele intrate ilegal în enclavă nu ar fi eligibile pentru această măsură. Un purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Spaniei a indicat condiții precum dovada rezidenței în Spania înainte de 1 ianuarie 2026 și faptul de a fi locuit în Spania timp de cinci luni consecutive la momentul depunerii cererii; termenul-limită pentru depunerea cererilor, pentru programul lansat în aprilie, a fost în iunie. Pedro Sánchez a criticat dur demersurile unor omologi, pe care i-a acuzat de reacții „egoiste” și „ilegale”, în special în legătură cu solicitările de excludere temporară a Spaniei din Schengen. În articol se menționează că Giorgia Meloni a propus suspendarea Spaniei din zona Schengen, iar ulterior Italia a impus restricții privind libera circulație din Spania către porturile și aeroporturile italiene; Franța ar fi intensificat controalele la frontiera cu Spania. Sánchez mai susține că solicitările de suspendare ar fi contrare legislației europene, dreptului umanitar și principiilor de solidaritate, invocând și faptul că migrația a mai fost „instrumentalizată” în trecut împotriva UE, cu referire la episodul Belarus din 2021. De ce contează Dincolo de disputa politică, miza imediată este funcționarea Schengen: reintroducerea sau întărirea controalelor la frontierele interne poate afecta circulația persoanelor și, indirect, fluxurile de transport și activitatea economică transfrontalieră. Următorul pas indicat în material este o posibilă coordonare la nivelul miniștrilor de interne, prin videoconferința cerută de semnatarii scrisorii. [...]
