Știri
Știri din categoria Diverse

Rareș Bogdan cere vot pentru un guvern „cu puteri depline”, invocând blocaje cu efect direct în finanțări și servicii publice, potrivit Digi24. Europarlamentarul PNL spune că le recomandă celor 23 de parlamentari din Platforma Liberal-Conservatoare să susțină „Guvernul undercover Bolojan 2”, pe motiv că fără un Executiv stabil România „se duce în cap”.
În mesajul publicat pe Facebook, Rareș Bogdan afirmă că România are nevoie „urgentă” de un guvern „cu puteri depline” și susține că deciziile trebuie luate rapid, în condițiile în care „milioane de români trăiesc sufocați de nesiguranța zilei de mâine”. El adaugă că, „dacă se poate”, guvernul ar trebui votat „fără Bolojan înăuntru”.
Rareș Bogdan își justifică apelul printr-o listă de situații pe care le descrie drept consecințe ale lipsei de stabilitate guvernamentală și ale deciziilor recente, cu impact în funcționarea sistemelor publice și în derularea proiectelor finanțate:
În același mesaj, europarlamentarul susține că economiști și experți independenți ar fi avertizat că majorările de taxe și „sufocarea consumului” pot împinge economia într-o „spirală” negativă.
Rareș Bogdan îl atacă pe Ilie Bolojan, afirmând că acesta ar fi „umblat la banii persoanelor cu handicap” și că ar fi analizat tăierea burselor sociale. De asemenea, spune că „aritmetica parlamentară” i-ar fi obligat pe colegi să discute și cu reprezentanții S&D în România și susține că, din vineri, Bolojan l-ar suna zilnic pe Sorin Grindeanu pentru a căuta sprijin, deși anterior ar fi spus că nu discută cu PSD.
În opinia sa, România „putea avea guvern din iunie”, iar el mai afirmă că, la prezentarea programului de guvernare în fața parlamentarilor PNL, din 72 ar fi fost prezenți 51, dintre care 5 din Platforma Liberal-Conservatoare.
Articolul Digi24 nu include o reacție a celor vizați de acuzațiile lui Rareș Bogdan și nici detalii suplimentare care să confirme independent afirmațiile privind blocajele invocate.
Recomandate

Prețul energiei electrice pe piața spot din România a urcat joi la 1.729 lei/MWh , nivel care plasează țara pe locul al doilea în Uniunea Europeană și indică presiuni suplimentare asupra costurilor pentru companii și, în final, asupra facturilor, potrivit Libertatea , pe baza datelor EuEnergy.Live. La nivel european, doar Ungaria a avut un preț mai mare, de 324 euro/MWh, în timp ce Bulgaria era la 320 euro/MWh. În afara UE, Serbia a depășit ambele piețe, cu 329 euro/MWh. Pentru comparație, Germania consemna 314 euro/MWh, Franța 266 euro/MWh, Italia 256 euro/MWh, iar Spania 249 euro/MWh. De ce s-a scumpit curentul în România: producție internă sub presiune Prețul ridicat din România este pus pe seama faptului că producția internă nu ține pasul cu cererea, în contextul opririi centralei nucleare de la Cernavodă, pe fondul secetei. În același timp, producția fotovoltaică este mai mică decât în lunile de vară, iar sistemul are nevoie de „energie în bandă” (producție constantă, disponibilă continuu, nu dependentă de vreme). Un alt element menționat este oprirea termocentralei pe cărbune de la Turceni, din cauza unei avarii. Centrala ar urma să fie repornită la 1 noiembrie, conform informațiilor din articol. Efect de contagiune din Vest: gazele scumpe împing în sus și electricitatea În paralel, vestul Europei este afectat de creșterea prețului gazelor, după ce livrările din Qatar au fost influențate de atacurile Iranului, notează publicația. În acest context, energia electrică produsă din gaze devine mai scumpă, iar prețul final din piață este determinat de regula conform căreia piața se „închide” pe cea mai scumpă sursă – în acest caz, gazele. Potrivit datelor bursei de la Amsterdam citate în material, prețul gazelor a ajuns la 100,7 euro/MWh, față de 31 euro/MWh în noiembrie 2025. Ce urmează: semnale de scumpiri în sezonul rece Ministerul Energiei a indicat anterior că prețul electricității ar urma să crească cu circa 20% din iarnă, potrivit Antenei 3. Pentru gaze, prețul este plafonat până la 31 martie 2027; dacă plafonarea nu va fi prelungită, și gazele „s-ar putea scumpi”, conform articolului. [...]

ANAF spune că recuperarea datoriei de 14 milioane de lei de la PNL urmează aceleași reguli ca pentru orice debitor , iar executarea silită este doar una dintre etapele posibile, potrivit Digi24 . Miza, dincolo de cazul punctual, este una de reglementare: instituția insistă că aplică „unitar și nediscriminatoriu” procedurile de colectare, indiferent dacă debitorul este persoană fizică, firmă sau partid politic. ANAF a transmis precizările în contextul în care președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a spus că AEP a fost în litigiu cu PNL pentru recuperarea sumei și că instituția nu a putut trece la executare silită. După hotărârea definitivă, AEP a informat ANAF și și-a exprimat așteptarea ca Fiscul să înceapă procedura de executare. Ce spune ANAF despre pașii legali de recuperare În comunicatul citat, ANAF arată că existența unei datorii restante nu duce automat la popriri sau sechestru și că recuperarea se face etapizat, conform Codului de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015) . Instituția enumeră principalele etape: Constatarea obligațiilor restante și posibilitatea stingerii voluntare (inclusiv prin compensare, în condițiile legii). Începerea executării silite prin comunicarea somației , împreună cu titlul executoriu; debitorul are 15 zile pentru plată sau pentru a notifica intenția de mediere. Medierea , dacă este cerută în termenul legal, pentru clarificarea obligațiilor și identificarea unor soluții de stingere, inclusiv înlesniri la plată. Continuarea executării silite , dacă datoria nu este stinsă și nu există cauze de suspendare: popriri (inclusiv asupra conturilor bancare), poprire la terți și executarea bunurilor mobile/imobile, în condițiile legii. Eșalonarea la plată , pentru contribuabili cu dificultăți financiare; dacă este aprobată, executarea silită pentru obligațiile eșalonate se suspendă, potrivit regulilor din Cod. „Procedurile de colectare şi recuperare a creanţelor bugetare sunt aplicate în mod unitar şi nediscriminatoriu, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.” Context: decizia definitivă și suma datorată În același context, Digi24 notează că PNL a pierdut definitiv la Înalta Curte de Casație și Justiție procesul cu AEP și este obligat să restituie la bugetul de stat 14.117.378,04 lei , sumă folosită pentru promovarea cărții fostului lider PNL, Nicolae Ciucă. Președintele PNL, Ilie Bolojan, a declarat că partidul avea datorii mari la finalul lui 2024, când a preluat conducerea, și că suma de 14 milioane de lei „urmează să fie achitată”, potrivit relatării Digi24. [...]

Peste 600.000 de oameni au rămas fără curent după un atac asupra infrastructurii energetice din estul Ucrainei , un nou episod care accentuează riscurile operaționale pentru alimentarea cu energie în plin război, potrivit Stirile Pro TV . Atacul, lansat de Rusia în timpul nopții, a vizat obiective energetice din regiunea Dnipropetrovsk . Operatorul ucrainean de energie DTEK a anunțat că întreruperea a afectat peste 600.000 de persoane. Compania a transmis pe Telegram că „unele instalații energetice importante din regiune au fost avariate în urma unui atac desfășurat în timpul nopții”, informație preluată de news.ro. Context: atacuri în mai multe regiuni și negocieri programate În ziua precedentă, mai multe regiuni ale Ucrainei au fost lovite de atacuri cu drone și rachete, soldate cu cel puțin nouă răniți, conform aceleiași surse. Evoluția are loc în timp ce Kievul și Moscova se pregătesc pentru o nouă rundă de discuții cu Statele Unite, programată săptămâna viitoare. Negociatorii din Rusia, Ucraina și SUA ar urma să se întâlnească marți, la Abu Dhabi , pentru discuții privind încheierea războiului. Potrivit informațiilor citate, aceasta ar fi a patra rundă de negocieri mediate de administrația Trump, după întâlnirea de la Geneva din februarie. Guvernele occidentale care susțin inițiativa de pace caută soluții pentru depășirea impasului diplomatic, în condițiile în care problemele teritoriale și cele de securitate rămân nerezolvate. [...]

Lionel Messi a devenit primul jucător din istoria MLS care câștigă Gheata de Aur în două sezoane consecutive , o performanță care întărește poziția lui Inter Miami ca brand sportiv cu tracțiune comercială într-o ligă aflată în expansiune, potrivit Stirile Pro TV . Messi, atacantul lui Inter Miami și de opt ori câștigător al Balonului de Aur, a încheiat sezonul cu 26 de goluri în 31 de apariții. Conform informațiilor preluate de publicație de la news.ro, argentinianul a avut cu patru goluri mai mult decât Peter Musa (FC Dallas) și cu cinci peste Sam Surridge (Nashville). De ce contează pentru Inter Miami și MLS Dincolo de trofeul individual, recordul de două „Ghete de Aur” la rând consolidează profilul sportiv al lui Messi într-un campionat în care vizibilitatea și audiențele sunt strâns legate de prezența vedetelor. În același timp, Messi devine doar al șaselea jucător care câștigă premiul de două ori, însă este primul care reușește dubla în sezoane consecutive. Publicația notează și contribuția sa la joc, nu doar la finalizare: în sezonul MLS, Messi a bifat 17 pase decisive. Ce urmează: miza din play-off și ținta MVP În ciuda sezonului lui Messi, Inter Miami nu a terminat pe primul loc în Conferința de Est, încheind la 17 puncte în spatele lui Nashville, echipă condusă de Surridge. Pentru Miami urmează duelul cu Columbus Crew într-o serie de trei meciuri din prima rundă a play-off-urilor Cupei MLS, programate să înceapă la finalul lunii. În paralel, Messi ar putea intra din nou în istorie: își propune să devină primul jucător care câștigă de trei ori titlul de MVP (cel mai valoros jucător) în MLS, după ce a luat premiul în 2024 (când Inter Miami a câștigat Supporters’ Shield ) și în 2025 (când a câștigat Cupa MLS). [...]

Testele cu foc real ale turelei ASGARD sugerează o opțiune mai ieftină pentru apărarea anti-dronă la distanțe scurte , într-un moment în care armatele europene caută soluții scalabile împotriva UAV-urilor (vehicule aeriene fără pilot), potrivit Interesting Engineering . Sistemul, dezvoltat de producătorul sloven Valhalla Turrets , a finalizat o serie de trageri în care a folosit mitraliera rotativă (Gatling) americană Dillon Aero M134D de 7,62 mm, cu o cadență de 3.000 de lovituri pe minut (aprox. 50 pe secundă). În testare s-au tras „mii de cartușe”, însă publicația notează că nu au fost făcute publice cifre detaliate privind interceptările sau rezultatele angajărilor pe ținte. De ce contează: costul pe țintă și mobilitatea, în centrul apărării anti-dronă Materialul subliniază că sistemele anti-dronă bazate pe armament cu muniție clasică pot adăuga „încă un strat” de apărare și pot fi, în anumite scenarii, o alternativă mai economică la interceptori dedicați. Relevanța operațională vine și din configurația „remote” (operare de la distanță), gândită pentru integrarea pe vehicule militare, astfel încât apărarea să poată însoți formațiunile terestre, nu doar să protejeze poziții fixe. În același timp, eficiența reală nu este dată doar de cadența de tragere: sunt critice detectarea, urmărirea țintei, integrarea senzorilor și sistemul de conducere a focului (fire-control), adică ansamblul care calculează și comandă angajarea țintei. Ce este ASGARD și ce au urmărit testele ASGARD este descris ca o turelă de apărare aeriană de greutate medie, operată de la distanță, destinată protecției convoaielor militare, forțelor terestre și infrastructurii critice împotriva amenințărilor aeriene la joasă altitudine. În testele cu foc real, evaluarea a vizat capacitatea sistemului de a contracara diferite tipuri de amenințări aeriene fără pilot, la distanțe scurte și medii. Publicația precizează că finalizarea programului de testare reprezintă un „moment important” pentru industria de apărare din Slovenia, dar și că valoarea operațională finală va depinde de performanța întregului sistem, nu doar de arma în sine. Ce urmează Potrivit articolului, încheierea testelor poate crea baza pentru dezvoltări ulterioare, evaluări și, eventual, achiziții viitoare. Contextul mai larg este accelerarea priorităților europene în zona capabilităților anti-dronă, pe fondul lecțiilor din conflicte recente, unde drone relativ ieftine au pus presiune pe formațiuni convenționale și pe infrastructura logistică. [...]

Armata SUA își consolidează lanțul de aprovizionare pentru arme hipersonice printr-un subcontract care duce programul din zona de prototip spre producție susținută, potrivit Interesting Engineering . Leidos a selectat General Atomics Electromagnetic Systems (GA-EMS) să fabrice piese metalice prelucrate cu precizie și ansambluri de cabluri pentru Common Hypersonic Glide Body (CHGB), componentă comună pentru programele hipersonice ale Armatei și Marinei SUA, cu livrări planificate până în 2031. Acordul extinde implicarea General Atomics de la faza de prototipare – inclusiv contribuția la un test de zbor CHGB din 2020 – către producția de componente, într-un moment în care SUA încearcă să stabilizeze furnizarea de piese critice pentru sisteme cu cerințe industriale și de control al calității foarte stricte. Ce acoperă subcontractul și de ce contează operațional GA-EMS va produce: componente metalice prelucrate cu precizie și substructuri pentru corpul planor (glide body); ansambluri de cabluri, inclusiv pentru modulul de control al „elevon”-urilor (suprafețe aerodinamice care ajută la controlul mișcărilor de tangaj și ruliu). Miza operațională este reducerea riscului de blocaje în producție pentru o componentă comună folosită de două servicii militare. Într-un sistem hipersonic, cablajele și piesele mecanice trebuie să funcționeze în condiții de solicitare extremă, iar repetabilitatea (aceeași calitate de la o piesă la alta) devine esențială pentru trecerea la producție. Un singur „glide body”, două programe: Dark Eagle și Conventional Prompt Strike CHGB este partea manevrabilă a armei hipersonice dezvoltate în comun de Armata și Marina SUA. Este accelerată de un booster (rachetă purtătoare), apoi se separă și planează prin atmosferă către țintă. Aceeași componentă CHGB este folosită în: Dark Eagle (Armata SUA, lansare de la sol; cunoscut anterior ca Long-Range Hypersonic Weapon); Conventional Prompt Strike – CPS (Marina SUA, variantă navală pentru submarine și nave de suprafață). Publicația notează că, deși „glide body”-ul este comun, platformele de lansare și aranjamentele de booster diferă între cele două programe. Logica designului comun este reducerea duplicării dezvoltării și valorificarea testării și producției împreună. Context contractual: legătura cu acordul de 2,7 miliarde dolari Selecția GA-EMS vine după ce Armata SUA a acordat în mai 2026 un contract de 2,7 miliarde dolari (aprox. 12,4 miliarde lei ) către Leidos. Conform articolului, acel acord a reunit programele CHGB și Thermal Protection System (sistem de protecție termică) într-un efort unic, cu obiectivul de a muta tehnologia din prototipare spre producție și de a îmbunătăți aprovizionarea cu componente. Materialul subliniază și rolul protecției termice: la viteze hipersonice (în general peste Mach 5), încălzirea aerodinamică este intensă, ceea ce impune cerințe ridicate pentru materiale și structuri externe. Ce nu se știe încă General Atomics nu a făcut publică valoarea subcontractului și nici volumele de componente care vor fi fabricate. Chiar și așa, perioada până în 2031 indică o tranziție către un regim de producție pe termen mai lung, cu încă un furnizor integrat într-un program comun Armata–Marină care depinde de coordonarea componentelor mecanice, electrice și termice. [...]