Știri
Știri din categoria Diverse
Rusia respinge ideea unui armistițiu energetic, iar mesajul transmis de Serghei Lavrov la ONU indică o prelungire a riscului operațional pentru infrastructura din Ucraina și, implicit, pentru stabilitatea energetică regională, potrivit Digi24.
Ministrul rus de Externe a declarat miercuri, în Consiliul de Securitate al ONU, că Moscova „nu va face pauză” în ceea ce Kremlinul numește „operațiunea militară specială”, respingând astfel perspectiva unei opriri temporare a ostilităților. Declarația vine la o zi după ce Kievul și Washingtonul evocaseră un „moratoriu” privind atacurile asupra infrastructurii energetice.
„Nu vom face pauză în operaţiunea noastră militară specială.”
Lavrov a susținut că „Europa vrea să obţină o pauză pentru a se aprovizoona cu armament”, fără a indica vreo condiție concretă în care Rusia ar accepta o suspendare a acțiunilor militare.
În același context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus marți că este „pregătit” pentru un „moratoriu” al atacurilor împotriva instalațiilor energetice, dacă Moscova ar face la fel. Din informațiile prezentate, poziția exprimată de Lavrov la ONU contrazice această direcție și reduce, cel puțin pe termen scurt, șansele unui acord limitat pe energie.
Tot marți, președintele american Donald Trump a afirmat, într-un discurs la Adunarea Generală a ONU, că un acord între Ucraina și Rusia ar urma să se întâmple „mai repede decât am crede”. Declarația lui Lavrov introduce însă un semnal de rigiditate din partea Moscovei, care complică scenariul unei dezescaladări rapide, inclusiv pe componenta energetică.
Recomandate
Ucraina propune un „moratoriu energetic” pentru a limita riscul unei crize de iarnă , după discuțiile dintre Volodimir Zelenski și Donald Trump la New York, pe marginea Adunării Generale a ONU, potrivit Libertatea . Miza imediată este reducerea atacurilor asupra infrastructurii critice (energie și apă), într-un moment în care loviturile reciproce au efecte economice și asupra piețelor de energie. Zelenski a transmis pe platforma X că atât Ucraina, cât și SUA își doresc ca războiul „să se încheie înainte de iarnă” și că discuția cu Trump a vizat „posibile măsuri de dezescaladare” care ar putea deschide calea către diplomație. „Atât Statele Unite, cât și Ucraina își doresc ca acest război rusesc fără sens să se încheie înainte de iarnă. Am discutat despre posibile măsuri de dezescaladare care ar putea deschide calea către diplomație”, a transmis Zelenski pe platforma X. Moratoriu pe atacurile asupra energiei, condiționat de cooperarea Rusiei Într-o conferință de presă la New York, Zelenski a spus că a discutat cu Trump despre posibilitatea unui „moratoriu energetic” între Ucraina și Rusia. Propunerea vizează oprirea reciprocă a atacurilor asupra infrastructurii energetice, însă cu o condiție explicită: Moscova să înceteze loviturile asupra rețelelor energetice și de alimentare cu apă ale Ucrainei. „Nu vrem să intrăm în detalii, dar suntem pregătiți de un moratoriu (...), cu condiția ca ei (n.r. - rușii) să nu ne atace infrastructurile energetice, de încălzire, de electricitate și rezervele de apă”, a declarat Zelenski, citat de News.ro. Liderul ucrainean a precizat, totuși, că nu are certitudinea că Rusia va coopera în această privință. Apărare antiaeriană și producția de interceptoare Patriot Pe componenta operațională, Zelenski a mai afirmat că echipe tehnice din Ucraina și SUA lucrează pentru accelerarea producției de rachete interceptoare Patriot în Ucraina, sisteme considerate esențiale pentru apărarea împotriva atacurilor rusești, conform AFP. În același context, Zelenski a reiterat că aceste sisteme sunt, în evaluarea sa, singurele capabile să contracareze rachete rapide, cu traiectorii complexe. „Acesta este lucrul care va contribui la apărarea vieților, dacă Rusia refuză negocierile și continuă să mizeze pe teroarea rachetelor balistice împotriva poporului nostru în această iarnă și după aceea”, a spus Zelenski. Mesaj către Xi Jinping, pe filiera Trump Zelenski a mai spus că i-a cerut lui Trump să transmită un mesaj președintelui Chinei, Xi Jinping, cu care fostul lider american urmează să se întâlnească la Washington. Potrivit lui Zelenski, Kievul consideră că Xi are influență asupra lui Vladimir Putin. În paralel, pe fondul intensificării presiunilor internaționale pentru oprirea atacurilor asupra infrastructurilor energetice, Zelenski a indicat că aceste lovituri au avut „un impact sever asupra prețurilor globale la energie”, amplificând presiunile economice la nivel mondial. [...]
Secretarul de stat al SUA spune că finalul războiului va fi negociat, nu decis pe front , iar mesajul indică o presiune diplomatică în creștere pentru un acord care să reducă pierderile și distrugerile, potrivit Digi24 . Marco Rubio a declarat, într-un interviu acordat postului de radio WABC, că „în prezent nu există” niciun acord privind un armistițiu energetic între Ucraina și Rusia. În același timp, el a susținut că războiul nu se va încheia printr-o „victorie militară” a uneia dintre părți, ci printr-un acord obținut prin negocieri, relatare atribuită de Digi24 publicației ucrainene Ukrainska Pravda . „Nu se va încheia printr-o victorie militară zdrobitoare a uneia sau alteia dintre părți. Se va încheia printr-un acord obținut pe calea negocierilor. Și cu cât se va întâmpla asta mai repede, cu atât vor muri mai puțini oameni și cu atât vor fi mai puține distrugeri”. Armistițiul energetic: „în prezent nu există” Rubio a insistat că, deși „este perfect logic” ca războiul să fie oprit pentru că „nu este în beneficiul niciuneia dintre părți”, acest lucru nu se întâmplă automat în politica externă. „Așadar, este perfect logic să-i punem capăt. Dar, din păcate, în politica externă și în chestiuni de acest gen, uneori ceea ce este logic nu se întâmplă neapărat”. Ce urmează pe canalul diplomatic SUA–Ucraina–Rusia În același context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că SUA vor transmite rușilor propunerea Ucrainei privind un armistițiu în domeniul energetic. Digi24 mai notează că președintele american Donald Trump a avut marți după-amiază o întâlnire bilaterală cu Zelenski, la New York, în marja Adunării Generale a ONU , iar liderul ucrainean a spus după întrevedere că Kievul și Washingtonul vor ca războiul să se încheie „înainte de iarnă”. [...]
Președintele Nicușor Dan cere creșterea pregătirii de apărare a Europei , deși apreciază că un atac al Rusiei asupra unei țări NATO „nu este foarte probabil” în următorii unu-doi ani, potrivit Digi24 . Mesajul, transmis într-un interviu la CNN de la New York, pune accent pe reechilibrarea efortului de securitate în interiorul Alianței, cu implicații directe pentru nivelul cheltuielilor de apărare în Europa. Nicușor Dan, aflat la New York pentru cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU , a spus că nu crede că Rusia ar putea ataca un stat NATO, dar a avertizat că statele membre trebuie să rămână pregătite. „Nu este foarte probabil în următorii unu-doi ani, dar trebuie să fim pregătiţi.” Presiune pentru „reechilibrarea” contribuției europene la apărare În același interviu, șeful statului a susținut ideea că Europa trebuie să contribuie mai mult la propria apărare și a afirmat că Donald Trump „are dreptate” când cere această reechilibrare. Nicușor Dan a indicat că liderii europeni au început deja să trateze amenințarea ca pe una structurală, prin majorarea cheltuielilor și intensificarea cooperării. „Încep să coopereze mai mult. Înţeleg că trebuie să reechilibrăm efortul în raport cu Statele Unite.” Ucraina și sancțiunile, parte din aceeași strategie Președintele a mai declarat că nu crede că Rusia este „cu adevărat pregătită” să negocieze încheierea războiului. În acest context, el a pledat pentru continuarea sprijinului pentru Ucraina și pentru menținerea sancțiunilor împotriva Rusiei. „În acest moment, nu. Însă trebuie să continuăm ambele demersuri: să sprijinim Ucraina şi să impunem sancţiuni Rusiei.” Nicușor Dan participă la sesiunea Adunării Generale a ONU care are loc la New York, unde agenda de securitate regională și europeană rămâne un subiect central pe fondul războiului din Ucraina. [...]
Administrația Trump pregătește o interdicție de 90 de zile la exporturile de motorină din SUA, o măsură care poate distorsiona piața și riscă să împingă prețurile în sus pe termen lung , pe fondul presiunilor politice interne înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, potrivit Digi24 , care citează o relatare POLITICO . Planul vizează reducerea rapidă a prețului la pompă în SUA, într-un moment în care costul combustibilului a devenit o vulnerabilitate pentru republicani, înaintea scrutinului care va decide dacă partidul își păstrează controlul asupra Congresului în a doua parte a mandatului lui Donald Trump . În discuțiile din culise, măsura a produs o ruptură în interiorul administrației, între tabere pro și anti-embargo, au declarat pentru POLITICO mai multe persoane cu acces la informații despre negocieri. Un director din industria petrolieră, citat de publicație, susține că Trump ar fi hotărât să anunțe interdicția până la finalul săptămânii. De ce motorina a devenit „punctul sensibil” Motorina este prezentată ca principalul factor de tensiune deoarece alimentează o gamă largă de activități economice, de la transportul rutier la agricultură și construcții, ceea ce amplifică efectul scumpirilor în lanțul de aprovizionare. În acest context, prețul motorinei a crescut mai mult decât cel al benzinei, ajungând la peste 6,50 dolari pe galon (aprox. 1,72 dolari pe litru, adică aproximativ 7,7 lei/litru). Creșterea a determinat o parte dintre republicani, în special reprezentanți ai statelor cu profil agricol, să ceară public măsuri „drastice” pentru ieftinirea motorinei. Reacția industriei: risc de scumpiri pe termen lung Potrivit POLITICO, reacția negativă vine din partea directorilor din industria petrolului și a gazelor naturale, dar și a unor oficiali din administrație, care avertizează că un embargo la export ar putea avea efect invers în timp, prin creșterea prețurilor la combustibil pe termen lung. Contextul politic este legat și de promisiunea din campania din 2024 de a reduce prețurile la benzină, însă Digi24 notează că evoluțiile geopolitice invocate în material — inclusiv conflictul SUA–Iran și perturbarea unor rute de transport al petrolului — au contribuit la scumpiri. În lipsa unor detalii publice despre mecanismul exact și condițiile interdicției, rămâne de urmărit dacă administrația va confirma oficial măsura și cum va reacționa piața, inclusiv prin ajustări ale producției și ale fluxurilor comerciale. [...]
UE condiționează noi fonduri pentru Ucraina de ritmul reformelor , iar acest lucru a ieșit la suprafață într-o întâlnire descrisă ca „tensionată” între Volodimir Zelenski și Ursula von der Leyen , la New York, potrivit Digi24 , care citează Bloomberg și o sursă familiarizată cu discuțiile. Miza imediată: sprijin financiar și militar suplimentar, pe fondul îngrijorărilor Kievului privind intensificarea atacurilor rusești în iarnă și deficitul de rachete pentru apărarea antiaeriană. Ucraina a cerut un sprijin european mai consistent, în condițiile riscului unor atacuri asupra infrastructurii și sistemului energetic în sezonul rece. În același timp, potrivit relatării Bloomberg, tensiunile au fost alimentate de discuțiile despre ritmul reformelor din Ucraina și condițiile atașate de UE pentru acordarea unor noi fonduri. Un alt punct sensibil a fost reacția Kievului la decizia UE de a ridica sancțiunile împotriva a doi oligarhi ruși, măsură luată ca parte a unui acord privind extinderea regimului mai amplu de sancțiuni. Ce bani sunt în joc și cum sunt legați de reforme După întâlnire, Ursula von der Leyen a transmis pe X că Europa își intensifică sprijinul pentru apărarea Ucrainei și a legat explicit sprijinul bugetar de avansul reformelor în Parlamentul ucrainean (Rada): „Noul nostru program antibalistic poate contribui la creșterea rapidă a producției. Urmează mai mult sprijin în domeniul apărării. Și, pe măsură ce reformele din Rada (n.r. Parlamentul ucrainean) avansează, va veni și mai mult sprijin bugetar. Mai avem 37 de miliarde de euro disponibile în acest an calendaristic.” Separat, Comisia Europeană anunțase deja în septembrie noi fonduri pentru apărarea Ucrainei: pe 11 septembrie, o finanțare suplimentară de 6,1 miliarde de euro pentru achiziția de sisteme de apărare aeriană și antirachetă, muniție, drone și echipamente pentru războiul electronic; pe 18 septembrie, plata a 3,3 miliarde de euro pentru achiziții în domeniul apărării, inclusiv drone și rachete. De ce contează: condiționalitatea poate încetini fluxul de finanțare Discuțiile despre reformele interne au loc în paralel cu negocierile privind sprijinul financiar european. Potrivit unei relatări Bloomberg, oficialii UE vor să vadă progrese înainte de a aproba fonduri suplimentare, în special în: legislația privind economia subterană; colectarea veniturilor fiscale; alinierea legislației ucrainene la normele europene. În acest context, la 22 septembrie, viceprim-ministrul Ucrainei pentru integrare europeană și euro-atlantică, Vsevolod Chentsov, a prezentat Grupului de lucru pentru extindere și țărilor care negociază aderarea la UE stadiul îndeplinirii obligațiilor asumate de Ucraina în procesul de negociere pentru aderare. Totodată, von der Leyen a indicat și o direcție de cooperare pe termen mai lung: dezvoltarea împreună cu Ucraina a unui sistem modular de apărare antirachetă, în cadrul proiectului Freya. [...]
Kremlinul condiționează o nouă întâlnire Putin–Trump de un acord oficial , semnal care menține incertitudinea diplomatică în jurul dosarului Ucraina, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Vladimir Putin „rămâne pregătit” pentru o nouă întrevedere cu președintele american Donald Trump , însă doar dacă se ajunge la „un acord concret” privind organizarea unor discuții oficiale. În acest moment, a precizat Peskov, nu există detalii concrete despre o astfel de întâlnire. Mesajul Moscovei este că discuțiile la vârf nu pot avea loc fără o înțelegere formală prealabilă, ceea ce sugerează că o eventuală reluare a contactelor directe ar depinde de un cadru negociat și acceptat de ambele părți, nu de inițiative ad-hoc. Legătura cu negocierile privind Ucraina În același context, Peskov a reiterat că poziția Rusiei privind o posibilă întâlnire între Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski „rămâne neschimbată”. El a spus că Zelenski „poate veni la Moscova”, dar a susținut că o întâlnire înainte ca negocierile să se desfășoare la nivel de experți ar fi „inutilă” și, „se pare”, o pierdere de timp. Totodată, Peskov a afirmat că „în prezent nu există condiții prealabile” pentru a trece la „o cale a păcii” în negocierile privind Ucraina, deși Rusia ar rămâne deschisă la discuții. Acuzații către aliații Kievului și referire la Marea Britanie Peskov a reluat și criticile la adresa aliaților Ucrainei, susținând că aceștia aprovizionează activ forțele armate ucrainene cu arme și oferă sprijin financiar. În plus, a acuzat Marea Britanie că „alimentează sentimentele rusofobe”, afirmând că „Germania, Franța și multe alte țări europene” ar face același lucru. Trump declarase cu o zi înainte că s-ar putea întâlni din nou cu Putin, mai notează Digi24. [...]
