Știri
Știri din categoria Diverse
Iranul a ridicat miza pe Strâmtoarea Ormuz, avertizând la ONU că nu va tolera folosirea acesteia într-o „agresiune” împotriva Republicii Islamice, pe fondul escaladării verbale cu Washingtonul. Declarațiile au fost făcute de președintele iranian Masoud Pezeshkian la Adunarea Generală a ONU, potrivit Digi24.
În discurs, Pezeshkian a acuzat Statele Unite și Israelul de „încălcări ale dreptului internațional” și a prezentat Iranul drept „victima terorismului”. În momentul în care liderul iranian a întors acuzația de terorism către SUA, reprezentantul delegației americane prezent în sală a părăsit reuniunea.
Pezeshkian a spus că Iranul nu va accepta ca Strâmtoarea Ormuz să fie folosită pentru „a impune insecuritatea” în Orientul Mijlociu și a acuzat SUA că ar fi blocat accesul Iranului la propriile ape teritoriale, invocând „rachete și tehnologii letale” folosite pentru a aduce instabilitate în zona rutei maritime.
În același registru, liderul iranian a susținut că Teheranul a acționat „doar” în legitimă apărare și a negat că Iranul ar fi vizat populații civile în riposta sa.
Discursul a venit la o zi după ce președintele american Donald Trump le-a cerut, la ONU, „tuturor națiunilor lumii să izoleze Iranul” și a vorbit despre alternativa unui acord sau a distrugerii rapide a Republicii Islamice, potrivit relatării.
În paralel, Washingtonul și Teheranul au purtat în ultimele luni discuții directe și indirecte pentru un acord care să pună capăt războiului, însă un acord provizoriu semnat în iunie a eșuat ulterior, după ce Trump a acuzat Iranul că a reluat atacurile asupra navelor comerciale în Strâmtoarea Ormuz.
Pezeshkian a avertizat, în replică, că iranienii „nu-și vor înclina niciodată capul”, menținând linia de confruntare în jurul securității maritime din Ormuz — un punct sensibil pentru comerțul regional și pentru rutele energetice.
Recomandate
Rusia respinge ideea unui armistițiu energetic, iar mesajul transmis de Serghei Lavrov la ONU indică o prelungire a riscului operațional pentru infrastructura din Ucraina și, implicit, pentru stabilitatea energetică regională, potrivit Digi24 . Ministrul rus de Externe a declarat miercuri, în Consiliul de Securitate al ONU, că Moscova „nu va face pauză” în ceea ce Kremlinul numește „operațiunea militară specială”, respingând astfel perspectiva unei opriri temporare a ostilităților. Declarația vine la o zi după ce Kievul și Washingtonul evocaseră un „moratoriu” privind atacurile asupra infrastructurii energetice. „Nu vom face pauză în operaţiunea noastră militară specială.” Lavrov a susținut că „Europa vrea să obţină o pauză pentru a se aprovizoona cu armament”, fără a indica vreo condiție concretă în care Rusia ar accepta o suspendare a acțiunilor militare. Ce înseamnă pentru discuțiile despre „moratoriu” energetic În același context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus marți că este „pregătit” pentru un „moratoriu” al atacurilor împotriva instalațiilor energetice, dacă Moscova ar face la fel. Din informațiile prezentate, poziția exprimată de Lavrov la ONU contrazice această direcție și reduce, cel puțin pe termen scurt, șansele unui acord limitat pe energie. Contextul diplomatic: presiune pentru un acord rapid Tot marți, președintele american Donald Trump a afirmat, într-un discurs la Adunarea Generală a ONU, că un acord între Ucraina și Rusia ar urma să se întâmple „mai repede decât am crede”. Declarația lui Lavrov introduce însă un semnal de rigiditate din partea Moscovei, care complică scenariul unei dezescaladări rapide, inclusiv pe componenta energetică. [...]
Administrația Trump pregătește o interdicție de 90 de zile la exporturile de motorină din SUA, o măsură care poate distorsiona piața și riscă să împingă prețurile în sus pe termen lung , pe fondul presiunilor politice interne înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, potrivit Digi24 , care citează o relatare POLITICO . Planul vizează reducerea rapidă a prețului la pompă în SUA, într-un moment în care costul combustibilului a devenit o vulnerabilitate pentru republicani, înaintea scrutinului care va decide dacă partidul își păstrează controlul asupra Congresului în a doua parte a mandatului lui Donald Trump . În discuțiile din culise, măsura a produs o ruptură în interiorul administrației, între tabere pro și anti-embargo, au declarat pentru POLITICO mai multe persoane cu acces la informații despre negocieri. Un director din industria petrolieră, citat de publicație, susține că Trump ar fi hotărât să anunțe interdicția până la finalul săptămânii. De ce motorina a devenit „punctul sensibil” Motorina este prezentată ca principalul factor de tensiune deoarece alimentează o gamă largă de activități economice, de la transportul rutier la agricultură și construcții, ceea ce amplifică efectul scumpirilor în lanțul de aprovizionare. În acest context, prețul motorinei a crescut mai mult decât cel al benzinei, ajungând la peste 6,50 dolari pe galon (aprox. 1,72 dolari pe litru, adică aproximativ 7,7 lei/litru). Creșterea a determinat o parte dintre republicani, în special reprezentanți ai statelor cu profil agricol, să ceară public măsuri „drastice” pentru ieftinirea motorinei. Reacția industriei: risc de scumpiri pe termen lung Potrivit POLITICO, reacția negativă vine din partea directorilor din industria petrolului și a gazelor naturale, dar și a unor oficiali din administrație, care avertizează că un embargo la export ar putea avea efect invers în timp, prin creșterea prețurilor la combustibil pe termen lung. Contextul politic este legat și de promisiunea din campania din 2024 de a reduce prețurile la benzină, însă Digi24 notează că evoluțiile geopolitice invocate în material — inclusiv conflictul SUA–Iran și perturbarea unor rute de transport al petrolului — au contribuit la scumpiri. În lipsa unor detalii publice despre mecanismul exact și condițiile interdicției, rămâne de urmărit dacă administrația va confirma oficial măsura și cum va reacționa piața, inclusiv prin ajustări ale producției și ale fluxurilor comerciale. [...]
Kremlinul condiționează o nouă întâlnire Putin–Trump de un acord oficial , semnal care menține incertitudinea diplomatică în jurul dosarului Ucraina, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Vladimir Putin „rămâne pregătit” pentru o nouă întrevedere cu președintele american Donald Trump , însă doar dacă se ajunge la „un acord concret” privind organizarea unor discuții oficiale. În acest moment, a precizat Peskov, nu există detalii concrete despre o astfel de întâlnire. Mesajul Moscovei este că discuțiile la vârf nu pot avea loc fără o înțelegere formală prealabilă, ceea ce sugerează că o eventuală reluare a contactelor directe ar depinde de un cadru negociat și acceptat de ambele părți, nu de inițiative ad-hoc. Legătura cu negocierile privind Ucraina În același context, Peskov a reiterat că poziția Rusiei privind o posibilă întâlnire între Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski „rămâne neschimbată”. El a spus că Zelenski „poate veni la Moscova”, dar a susținut că o întâlnire înainte ca negocierile să se desfășoare la nivel de experți ar fi „inutilă” și, „se pare”, o pierdere de timp. Totodată, Peskov a afirmat că „în prezent nu există condiții prealabile” pentru a trece la „o cale a păcii” în negocierile privind Ucraina, deși Rusia ar rămâne deschisă la discuții. Acuzații către aliații Kievului și referire la Marea Britanie Peskov a reluat și criticile la adresa aliaților Ucrainei, susținând că aceștia aprovizionează activ forțele armate ucrainene cu arme și oferă sprijin financiar. În plus, a acuzat Marea Britanie că „alimentează sentimentele rusofobe”, afirmând că „Germania, Franța și multe alte țări europene” ar face același lucru. Trump declarase cu o zi înainte că s-ar putea întâlni din nou cu Putin, mai notează Digi24. [...]
Donald Trump a deschis o nouă pistă de negociere cu Caracas pe energie și investiții , după întâlnirea de la New York cu președinta interimară a Venezuelei, Delcy Rodriguez , pe fondul acordurilor petroliere și al discuțiilor despre finanțare internațională, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Întrevederea informală a avut loc marți seara, în marja Adunării Generale a ONU, la o recepție organizată de Trump, și este prima întâlnire directă dintre cei doi de la capturarea fostului președinte venezuelean Nicolas Maduro de către forțele americane, într-un raid desfășurat în ianuarie. Pentru Rodriguez, vizita este prima în SUA de la preluarea mandatului, iar miercuri după-amiază urmează să țină un discurs în fața Adunării Generale. Miza economică: petrol, investiții și acces la finanțare Delegația venezueleană a venit la New York cu o echipă cu profil economic, inclusiv vicepreședintele pentru economie, ministrul petrolului și reprezentanți ai companiei petroliere de stat PDVSA , cu obiectivul de a prezenta Venezuela ca fiind „atractivă pentru investiții”, potrivit a două persoane apropiate delegației, citate de Reuters. În discursul său la Adunarea Generală, Trump a descris acordul petrolier semnat luna trecută de administrația sa cu Caracas drept „probabil cel mai mare acord încheiat vreodată” și a spus că își dorește investiții de 100 de miliarde de dolari (aprox. 450 de miliarde de lei) direcționate către industria petrolieră din Venezuela. Pe lângă discuțiile politice, surse citate de Reuters afirmă că delegația a purtat discuții despre energie, minerit și datorie cu oficiali americani, instituții financiare multilaterale și companii. În același timp, directorul Băncii Interamericane de Dezvoltare încearcă să obțină aprobarea unui împrumut de 2,5 miliarde de dolari (aprox. 11,25 miliarde de lei) pentru Venezuela, demers care s-a lovit de rezistență în consiliul de administrație al instituției. Cine a participat și ce semnal politic transmite întâlnirea Un oficial al Casei Albe a declarat că la întâlnire au participat, între alții, secretarul de stat Marco Rubio, secretarul Trezoreriei Scott Bessent, șefa de cabinet Susie Wiles și Stephen Miller, asistent al președintelui și șef adjunct de cabinet pentru politici. Rodriguez a prezentat întâlnirea ca un pas către consolidarea relațiilor bilaterale în energie, minerit și securitate și a pledat pentru dialog. „Venezuela și Statele Unite au o relație istorică pe care, în această nouă etapă, suntem chemați să o gestionăm prin dialog.” Ea a mai spus că administrația sa va urmări o politică diplomatică orientată spre „rezultate concrete și beneficii colective” pentru venezueleni. Costul de imagine: acuzații că Washingtonul marginalizează opoziția Reuters notează că Trump a construit o relație de colaborare cu Rodriguez, care a fost vicepreședinte în perioada lui Maduro, însă criticii susțin că Washingtonul ar fi marginalizat opoziția condusă de Maria Corina Machado, renunțând la cererile privind alegeri libere în favoarea acordurilor petroliere și de investiții cu guvernul interimar. În paralel, un grup de venezueleni a protestat la New York cerând alegeri, iar peste 50 de manifestanți s-au adunat în fața sediului ONU cu mesaje precum „Fără vot, fără petrol” și „Față nouă, același regim”. Echipa lui Machado a afirmat că aceasta, aflată în exil de la sfârșitul anului trecut, a încercat de trei ori fără succes să se întoarcă în Venezuela în ultimele ore. În discursul său, Trump l-a numit pe Maduro „dictator fără de lege”, a spus că sute de prizonieri politici au fost eliberați de la capturarea acestuia și a prezentat raidul ca dovadă că SUA își vor proteja interesele în emisfera vestică. Ce urmează Pe termen scurt, discursul lui Rodriguez la Adunarea Generală și discuțiile economice purtate la New York pot indica dacă apropierea SUA–Venezuela se traduce în pași concreți pe zona de energie și finanțare. În același timp, tensiunea dintre obiectivele economice (petrol și investiții) și presiunea pentru alegeri rămâne un punct sensibil, alimentat de protestele diasporei și de criticile privind rolul opoziției. [...]
Recep Tayyip Erdogan a cerut la ONU recunoașterea Ciprului de Nord, o mișcare care tensionează cadrul diplomatic și economic al insulei divizate , potrivit Digi24 , care citează publicația greacă Ekathimerini. În discursul susținut la Adunarea Generală a ONU , la New York, liderul turc a făcut apel la comunitatea internațională să recunoască „ Republica Turcă a Ciprului de Nord ” și să stabilească relații „politice, diplomatice și economice” cu această entitate. „Fac apel la comunitatea internațională să recunoască Republica Turcă a Ciprului de Nord și să stabilească relații politice, diplomatice și economice cu aceasta.” Erdogan a susținut că „egalitatea suverană” și „statutul internațional egal” al ciprioților turci trebuie garantate și a acuzat existența unei „izolări inumane” la care ar fi supuși. „Egalitatea suverană și statutul internațional egal al poporului turc-cipriot trebuie garantate, iar izolarea inumană la care a fost supus trebuie să ia sfârșit.” Contextul care blochează recunoașterea și relațiile economice Cipru este divizat din 1974, după invazia Turciei, iar ciprioții turci și-au declarat independența în 1983. Conform informațiilor citate de Digi24, doar Turcia recunoaște nordul insulei, unde menține peste 35.000 de soldați. Erdogan a mai folosit tribuna Adunării Generale a ONU pentru a cere recunoașterea Ciprului de Nord și în anii trecuți, fără ca poziția internațională privind statutul regiunii să se schimbe. Alte teme din discurs: LGBT și Gaza În același discurs, președintele Turciei a condamnat ceea ce a numit „politici globale de neutralizare a genului”, despre care a spus că ar viza familiile și copiii, pledând pentru protejarea „familiei tradiționale” formate dintr-un bărbat și o femeie. Digi24 notează că aceste declarații vin la o săptămână după raiduri și arestări ample în Turcia, într-o operațiune numită „Familia mea este în siguranță”. Potrivit sursei, 82 de persoane au fost încarcerate în așteptarea procesului, iar peste 100 de protestatari au fost reținuți. Erdogan a cerut și ca reconstrucția Fâșiei Gaza să înceapă „fără întârziere” și a îndemnat comunitatea internațională să intensifice presiunea asupra Israelului. [...]
Secretarul de stat al SUA spune că finalul războiului va fi negociat, nu decis pe front , iar mesajul indică o presiune diplomatică în creștere pentru un acord care să reducă pierderile și distrugerile, potrivit Digi24 . Marco Rubio a declarat, într-un interviu acordat postului de radio WABC, că „în prezent nu există” niciun acord privind un armistițiu energetic între Ucraina și Rusia. În același timp, el a susținut că războiul nu se va încheia printr-o „victorie militară” a uneia dintre părți, ci printr-un acord obținut prin negocieri, relatare atribuită de Digi24 publicației ucrainene Ukrainska Pravda . „Nu se va încheia printr-o victorie militară zdrobitoare a uneia sau alteia dintre părți. Se va încheia printr-un acord obținut pe calea negocierilor. Și cu cât se va întâmpla asta mai repede, cu atât vor muri mai puțini oameni și cu atât vor fi mai puține distrugeri”. Armistițiul energetic: „în prezent nu există” Rubio a insistat că, deși „este perfect logic” ca războiul să fie oprit pentru că „nu este în beneficiul niciuneia dintre părți”, acest lucru nu se întâmplă automat în politica externă. „Așadar, este perfect logic să-i punem capăt. Dar, din păcate, în politica externă și în chestiuni de acest gen, uneori ceea ce este logic nu se întâmplă neapărat”. Ce urmează pe canalul diplomatic SUA–Ucraina–Rusia În același context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că SUA vor transmite rușilor propunerea Ucrainei privind un armistițiu în domeniul energetic. Digi24 mai notează că președintele american Donald Trump a avut marți după-amiază o întâlnire bilaterală cu Zelenski, la New York, în marja Adunării Generale a ONU , iar liderul ucrainean a spus după întrevedere că Kievul și Washingtonul vor ca războiul să se încheie „înainte de iarnă”. [...]
