Știri
Știri din categoria Diverse
România își acoperă peste 80% din necesarul de gaze din producția internă, iar din 2027 ar urma să devină exportator, motiv pentru care nu a semnat contracte de achiziție de gaz lichefiat (LNG) adus de americani în porturile grecești, potrivit declarațiilor premierului interimar Ilie Bolojan, citate de Digi24. Mesajul vine în contextul discuțiilor despre „Coridorul Vertical” – infrastructură regională de transport gaze – și al scandalului „KimberlyGate”, pe fondul căruia Bolojan a insistat că parteneriatul cu SUA rămâne „solid”.
Bolojan a explicat că România nu a semnat niciun contract de cumpărare de LNG din SUA și că nu s-a întâlnit niciodată cu Kimberly Guilfoyle, după ce a declarat pentru Financial Times că Bucureștiul era în tratative cu Statele Unite pe tema Coridorului Vertical, dar fără a ajunge la achiziții de gaze.
În logica economică invocată de șeful guvernului, decizia de a cumpăra gaze nu ține doar de disponibilitatea unei rute sau a unei oferte, ci și de necesar și de preț, în condițiile în care o companie românească trebuie să facă o analiză înainte de achiziție.
Premierul interimar a separat discuțiile despre proiectele strategice cu SUA (energie, nuclear, infrastructură logistică) de ideea că România ar fi obligată să cumpere gaze.
În descrierea sa, Coridorul Vertical înseamnă, în esență, extinderea și conectarea magistralelor de transport gaze care ar lega porturile din Grecia de centrul Europei și de Europa de Est, inclusiv prin România, cu interconectări către Ucraina, Ungaria și Slovacia. Scopul ar fi diversificarea surselor de aprovizionare în regiune, prin adăugarea unei „a treia variante” față de rutele deja existente.
Bolojan a spus că România susține proiectul și interconectările aferente, inclusiv prin investiții în magistrale, și că a oferit tarife competitive pentru transport, astfel încât gazul lichefiat adus din SUA sau din alte zone să poată deveni o opțiune de aprovizionare pentru regiune.
Potrivit lui Bolojan, problemele de interconectare nu sunt pe teritoriul României, ci în Bulgaria. El a indicat o diferență de capacitate: Bulgaria ar avea în prezent o capacitate de tranzit spre România de 5 miliarde m³/an, în timp ce România ar avea o capacitate de preluare de 25 de miliarde m³, care ar putea fi transferată mai departe, inclusiv spre Ucraina.
Pe partea de producție, Bolojan a afirmat că România își asigură „peste 80%” din necesarul de gaz din producția internă și că, „începând de anul viitor”, ar urma să înceapă exploatarea gazelor din Marea Neagră, ceea ce „practic” ar dubla cantitățile disponibile. În consecință, el a susținut că România „nu are nevoie de gaz” și că va deveni exportator.
În același context, Bolojan a avertizat că parteneriatele României cu SUA și UE nu ar trebui amestecate în conflictele de politică internă, deoarece efectele pot fi „grave”. El a invocat consensul politic care a existat la aderarea la NATO și UE și a pledat pentru consolidarea parteneriatelor pe dimensiuni economice, politice și militare.
Despre „discuțiile care au avut loc într-un restaurant din București sau în altă parte”, premierul interimar a spus că nu poate face comentarii.
Recomandate
PNL reduce presiunea pentru o sesizare la CCR și mizează pe o nominalizare rapidă de premier , semnal care poate scurta blocajul politic și limita perioada de „inactivitate” administrativă asociată unui nou ciclu electoral, potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan a spus că nu ia în calcul sesizarea Curții Constituționale dacă președintele Nicușor Dan nu declanșează alegeri anticipate . Declarația vine după ce Alexandru Muraru, vicepreședinte PNL, afirmase că liberalii ar lua în calcul sesizarea CCR în scenariul în care Guvernul propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan ar fi respins de Parlament, iar președintele nu ar convoca anticipate. Bolojan a încadrat însă poziția lui Muraru drept una personală. „Colegul care a anunțat asta a făcut un anunț care este un punct de vedere personal. Din punctul meu de vedere, președintele este conștient de situația în care este România, are toate datele și nu va mai lungi această nominalizare”, a spus Bolojan. De ce contează: evitarea anticipatelor ar limita lunile pierdute în logica electorală Bolojan a susținut ideea unei nominalizări rapide de premier și a argumentat că alegerile anticipate tind să prelungească blocajele, prin intrarea instituțiilor și partidelor în „logica electorală”, cu efect de încetinire a deciziilor. „Întotdeauna când sunt alegeri apare o perioadă de inactivitate, să spunem, pentru că se intră în logica electorală. (…) Se pierd câteva luni.” În același registru, el a spus că este de acord cu președintele Nicușor Dan că o rundă de anticipate „făcute acum, la cinci luni de zile” ar prelungi o situație pe care a descris-o drept „foarte complicată”, deși a adăugat că rezultatul anticipatelor este greu de anticipat. Critica privind întârzierea nominalizării Întrebat dacă președintele a tărăgănat deciziile, Bolojan a afirmat că nominalizarea unui premier desemnat ar fi putut fi făcută mai devreme, invocând explicit numele lui Siegfried Mureșan și, alternativ, pe Sorin Grindeanu. „Putea să-l numească, de exemplu, pe Siegfried Mureșan în urmă cu trei luni de zile. Nu se întâmpla nimic.” Ce urmează, potrivit declarațiilor din material Din informațiile prezentate, direcția indicată de Bolojan este accelerarea unei nominalizări de premier, urmând ca după acest pas să fie evaluată „situația”. Materialul nu oferă un calendar concret sau o decizie formală privind declanșarea anticipatelor, ci doar poziționările actorilor politici menționați. [...]
PNL spune că merge la negocieri pentru majoritate doar cu un dialog „civilizat” , iar Ilie Bolojan avertizează că atacurile din Parlament subminează încrederea necesară formării unui guvern, potrivit Digi24 . Premierul interimar și președintele PNL afirmă, într-o declarație exclusivă pentru Digi24, că liberalii vor participa la discuții dacă Sorin Grindeanu îi va invita la negocieri pentru formarea unei majorități. În același timp, Bolojan critică tonul folosit de social-democrați în Parlament și spune că este „dificil” să construiești încredere când, cu doar câteva ore înainte, au existat „atacuri și jigniri”. „Da, ne ducem. (...) să avem un dialog civilizat, așa cum eu, în calitate de senator, am cu toate partidele (...) am avut o relație civilizată și de bună colaborare.” Miza: încrederea minimă pentru o majoritate Bolojan susține că România are nevoie de dialog politic și respinge escaladarea retoricii, pe care o leagă direct de capacitatea partidelor de a negocia funcțional. „Cred că românii nu au nevoie astăzi de orgolii, n-au nevoie de fraze sforăitoare (...) de jigniri de cea mai joasă speță. Ce au nevoie sunt atitudini normale.” El spune că atacurile publice fac mai greu de construit o relație de încredere între partidele care ar urma să stea la masa negocierilor. „Dar e foarte greu să ai încredere în oameni care te înjură cu două ore înainte și după aceea vor să ai un dialog bazat pe respect, pe înțelegere.” Ce spune despre discuția cu Grindeanu înainte de vot Întrebat despre dialogul avut cu Sorin Grindeanu înaintea votului de învestitură, Bolojan afirmă că discuția a fost „civilizată”, dar pune în contrast acest ton cu comportamentul din dezbaterea din Parlament, unde spune că au existat „jigniri impardonabile”, inclusiv la adresa lui Siegfried Mureșan . „Am avut o discuție civilizată. (...) E greu să construiești încredere în formula asta (...)” Bolojan mai precizează că nu relatează conținutul discuțiilor private, invocând „bunul-simț”, și reia ideea că PNL va participa la negocieri dacă există o invitație oficială, în condițiile unui dialog bazat pe respect. [...]
Traian Băsescu avertizează că amânarea consultărilor prelungește blocajul guvernării și poate accentua costurile de credibilitate pentru România, în contextul în care țara se află de cinci luni fără un guvern în funcție, potrivit Digi24 . Fostul președinte a criticat termenele lungi pe care șeful statului, Nicușor Dan , le-ar acorda în procedura de desemnare a unui prim-ministru, susținând că, într-o criză politică, consultările ar trebui accelerate. Băsescu a dat ca exemplu o reacție „de urgență”, afirmând că ar fi anunțat din deplasare ora aterizării și întâlnirea imediată cu partidele. „Dacă aş fost preşedintele României, cu ţara în situaţia în care este acum, adică de cinci luni fără guvern în funcţie, cred că anunţam de la Praga că aterizez la ora 22 şi la ora 24 mă întâlnesc cu partidele.” Miza: ieșirea rapidă din criza executivului În intervenția de la B1 TV, Băsescu a spus că ritmul actual – întâlniri urmate de o decizie anunțată abia peste o săptămână – este „absolut nejustificat” pentru un președinte, în condițiile în care formarea unui guvern ar trebui tratată ca o urgență. Totodată, fostul șef al statului a afirmat că nu l-ar surprinde nicio desemnare pe care Nicușor Dan ar face-o pentru șefia Executivului și a avansat ipoteza că președintele „va încerca o desemnare din partea PSD”. Suspendarea, un risc de credibilitate Băsescu s-a pronunțat și împotriva demarării unei proceduri de suspendare a președintelui, argumentând că un astfel de pas „nu folosește la nimic” în situația actuală și ar afecta suplimentar credibilitatea României. În același context, el a criticat partidele și decidenții pentru că ar pune interesele de imagine înaintea interesului național. Președintele Nicușor Dan a anunțat că va avea noi consultări cu partidele în cursul zilei de luni, mai notează Digi24. [...]
Blocajul Ungariei în negocierile de aderare ale Ucrainei la UE riscă să se prelungească , în condițiile în care Budapesta condiționează deblocarea de noi măsuri privind drepturile minorității maghiare din Ucraina, potrivit unei analize preluate de Digi24 . Deși la Kiev existau așteptări că schimbarea de guvern de la Budapesta va „reseta” relația bilaterală, tensiunile au reapărut și au început să afecteze și proiecte cu componentă economică. După victoria electorală a lui Peter Magyar și înlăturarea lui Viktor Orban, primele contacte dintre cele două guverne au fost descrise ca mai constructive. În iunie, Ucraina și Ungaria au ajuns la un acord privind consolidarea drepturilor lingvistice, educaționale și culturale ale minorității maghiare, iar Budapesta și-a ridicat veto-ul asupra deschiderii primelor capitole de negociere pentru aderarea Ucrainei la UE. Ulterior, negocierile au intrat din nou în impas, Ungaria cerând adoptarea și implementarea unor măsuri suplimentare înainte de deschiderea altor capitole. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în septembrie că nu vede o problemă majoră între cele două țări și că speră într-o deblocare după ce Kievul va demonstra „voință politică” prin adoptarea legislației necesare. Tensiunile au depășit dosarul UE și ating proiecte energetice Disputa nu s-a limitat la calendarul aderării. Peter Magyar a refuzat participarea Ungariei la inițiativa „ Carpathian Eight ”, găzduită de Ucraina în septembrie, summit la care au participat lideri și reprezentanți ai statelor din regiunea carpatică, inclusiv președintele României, Nicușor Dan, și premierul polonez Donald Tusk. Ungaria a fost reprezentată doar de șeful ambasadei din Kiev. În aceeași perioadă, guvernul maghiar a respins și un proiect privind construirea unor facilități de stocare a produselor petroliere ucrainene pe teritoriul Ungariei. Potrivit materialului, Naftogaz și compania maghiară Mol semnaseră un memorandum pe acest subiect în marja summitului din Carpați. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiga, a criticat public poziția Budapestei, invocând asemănări cu politica de „obstrucționism și izolaționism” asociată fostului guvern Orban. Legea minorităților, piesa de blocaj și posibilă cheie de deblocare În centrul disputei se află proiectul de lege privind drepturile minorităților naționale, cu accent pe drepturile educaționale. Kievul lucrează la legislația care ar trebui să răspundă acordului încheiat cu Ungaria, iar proiectul vizează toate minoritățile naționale din Ucraina, nu doar comunitatea maghiară. Parlamentari ucraineni citați în analiza menționată spun că proiectul urma să fie discutat mai întâi în comisiile parlamentare și ar putea ajunge în plen în luna octombrie. Adoptarea legii ar putea permite reluarea negocierilor pentru celelalte capitole ale aderării, Kievul urmărind deschiderea a încă două capitole în octombrie și a celorlalte două până la finalul anului. Și Comisia Europeană a transmis Parlamentului ucrainean că protejarea persoanelor aparținând minorităților naționale și a drepturilor lor educaționale este o condiție relevantă pentru progresul pe calea aderării. Ce urmează: negocieri tehnice, dar relație politică tensionată Deși schimburile de replici au fost dure, există semnale că dialogul diplomatic rămâne deschis: discuțiile dintre oficialii ungari și ucraineni continuă, iar negocierile pe textul noii legislații sunt descrise ca un proces de transmitere reciprocă de observații. Miza rămâne însă politică și de reglementare: pentru Ucraina, Ungaria poate influența direct ritmul aderării la UE, iar pentru Budapesta, drepturile comunității maghiare din Transcarpatia rămân o temă internă importantă. Potrivit experților citați, ieșirea din impas ar necesita concesii de ambele părți, un posibil început fiind adoptarea legii minorităților și reluarea dialogului politic direct dintre Peter Magyar și Volodimir Zelenski. [...]
Cătălin Predoiu avertizează că anticipatele pot amplifica instabilitatea și riscul economic , într-un mesaj în care cere refacerea fostei coaliții pentru a evita ceea ce numește o „scufundare economică generală”, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Afacerilor Interne compară criza politică din România cu naufragiul Titanicului și susține că „icebergul se vede de luni întregi”, dar că liderii partidelor nu reușesc să ajungă la o înțelegere care să evite un „dezastru”. Mesajul a fost publicat miercuri seara pe Facebook, conform aceleiași surse. „Titanicul s-a scufundat pentru că nu au văzut icebergul decât prea târziu. (...) În cazul nostru (...) icebergul se vede de luni întregi, de toată lumea.” Miza economică invocată: costul prelungirii instabilității Predoiu leagă direct scenariul alegerilor anticipate de riscuri economice, afirmând că prelungirea instabilității politice ar putea avea efecte severe asupra economiei și mediului de afaceri. „Riscăm o scufundare economică generală, care va sărăci ţara, cetăţenii ei şi companiile româneşti.” În același mesaj, el susține că o astfel de evoluție nu ar fi în interesul României și că ar transforma criza politică într-o problemă care depășește calculele electorale. „Deci, aceasta nu mai este doar o afacere a politicienilor; este o ruletă (...) care ne va costa scump pe toţi.” Presiune pentru refacerea coaliției: „obligația morală” de a reveni la guvernare În argumentația sa, Predoiu afirmă că partidele fostei coaliții au o „obligație morală” să revină la guvernare și să refacă alianța, invocând responsabilitatea asumată public în 2025. El enumeră ca obiective „reforme, ordine în finanţele publice, creştere economică, securitate naţională” și cere depășirea divergențelor și a intereselor de partid pentru „evitarea dezastrului general”. „Acum depinde doar de aceste partide (...) să adopte soluţia raţională: evitarea dezastrului general şi refacerea fostei coaliţii.” [...]
ANAF pornește verificări țintite asupra bunurilor de lux trecute pe firmă, iar riscul imediat pentru companii este pierderea deductibilității la impozitul pe profit și a dreptului de recuperare a TVA potrivit Digi24 . Fiscul vizează achizițiile și amenajările plătite din bugetul societății care nu au o legătură justificată cu activitatea economică, iar contribuabilii care identifică erori pot depune declarații rectificative înainte de control. ANAF arată că bunurile de lux înregistrate în patrimoniul societăților vor fi analizate în funcție de utilizarea efectivă: dacă susțin obținerea de venituri impozabile sau dacă, în realitate, sunt folosite în interes personal de asociați, administratori ori persoane apropiate. În cazul construcțiilor și amenajărilor de agrement, atenția se va concentra pe investițiile realizate la reședințele asociaților sau administratorilor. Ce urmărește ANAF și cum își construiește selecția pentru control Acțiunile se bazează pe analize de risc, prin corelarea informațiilor din declarațiile fiscale, fișierele standard de control fiscal D406 – SAF-T (raportare standardizată a datelor contabile și fiscale) și facturile transmise prin RO e-Factura. Verificările vizează, în esență, dacă achiziția are legătură cu activitatea firmei și dacă tratamentul fiscal a fost aplicat corect, inclusiv pentru: deducerea TVA; cheltuielile luate în calcul la impozitul pe profit (inclusiv amortizarea); costuri de întreținere, combustibil și reparații; modul de impozitare a avantajelor rezultate din utilizarea personală a bunurilor de către asociați, administratori sau angajați. Ce pot face companiile înainte de control ANAF precizează că simpla achiziționare a unui bun de lux sau realizarea unei amenajări de agrement nu înseamnă automat o problemă fiscală. Companiile care desfășoară efectiv activități precum turism, agrement, închiriere, servicii hoteliere sau sportive pot deduce cheltuielile aferente dacă bunurile sunt folosite în activitatea economică și sunt respectate condițiile legale. Pentru firmele care constată că au dedus nejustificat TVA sau alte cheltuieli, opțiunea indicată este depunerea de declarații rectificative înainte de începerea verificărilor. Potrivit ANAF, conformarea voluntară permite corectarea erorilor cu costuri mai mici decât în situația în care obligațiile fiscale suplimentare sunt stabilite în urma unui control. [...]
