Știri
Știri din categoria Diverse
România își joacă finanțarea pentru coeziune și agricultură în negocierile pentru bugetul UE 2028–2034, într-un moment în care mai multe state cer tăieri de ordinul sutelor de miliarde de euro din propunerea Comisiei Europene, estimată la aproape 2.000 de miliarde de euro, potrivit Știrile Pro TV. Discuția a fost tema principală a întâlnirii de la Cotroceni dintre președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președintele României, Nicușor Dan.
Miza pentru România este păstrarea unor alocări „consistente” la capitolele tradiționale – coeziune și agricultură – exact în perioada în care, la nivel european, se discută reorientarea cheltuielilor către apărare, securitate și competitivitate. În termeni practici, asta înseamnă o competiție mai dură între domenii pentru aceiași bani, pe fondul cererilor de reducere a bugetului total.
Antonio Costa a indicat direcțiile pe care le vede prioritare pentru viitorul buget pe termen lung al Uniunii Europene:
„Trebuie să ne asigurăm că viitorul buget pe termen lung îi va permite Europei să își consolideze apărarea, securitatea, să își dezvolte competitivitatea și inovarea și să construiască o reziliență strategică sporită.”
Nicușor Dan a spus că România vrea un buget „ambițios” și a pus accentul pe finanțările care vizează reducerea diferențelor de dezvoltare între statele membre:
„Ne dorim un buget al Uniunii Europene ambițios, ne dorim sume consistente pentru capitolul de coeziune și capitolul de agricultură, tocmai pentru ca să reparăm decalajele între cetățenii diferitelor țări europene.”
Potrivit aceleiași surse, bugetul UE pentru 2028–2034 este „negociat acum” între liderii statelor membre. În paralel, „mai multe state europene” au cerut reducerea cu „câteva sute de miliarde de euro” a bugetului propus de Comisia Europeană, de aproape 2.000 de miliarde de euro.
În lipsa unor detalii suplimentare în material despre pozițiile fiecărui stat sau despre un calendar de decizie, rămâne de urmărit cum va fi împărțită presiunea de reducere: prin tăieri la capitolele clasice (coeziune/agricultură), prin creșterea contribuțiilor sau printr-un compromis care să finanțeze noile priorități fără a diminua semnificativ alocările pentru reducerea decalajelor.
Recomandate
Germania cere înăsprirea regulilor UE pentru vizele acordate rușilor , după ce anul trecut în spațiul comunitar au intrat peste 600.000 de cetățeni ruși, potrivit Știrile Pro TV . Miza este una de reglementare și securitate: Berlinul vrea un cadru mai strict la nivelul întregii Uniuni, astfel încât statele membre să nu mai acorde „atât de ușor” vize turistice. Berlinul insistă ca celelalte state UE să reducă numărul vizelor turistice pentru ruși, solicitând reguli mai dure aplicate unitar, notează Deutsche Welle , citată de publicație. Argumentul invocat de Germania este prevenirea accesului în UE al persoanelor care ar putea reprezenta un risc de securitate. Diferențe mari între state: cine a emis cele mai multe vize Datele citate arată că, anul trecut, țările UE au eliberat peste 600.000 de vize de scurtă ședere pentru cetățeni ruși. Italia, Franța și Spania au emis cele mai multe astfel de vize, în timp ce Germania a aprobat doar 20.000. Contextul politic: tensiuni Berlin–Moscova după incidentul de la Leipzig Solicitarea vine pe fondul escaladării tensiunilor dintre Germania și Rusia, după ce Berlinul a acuzat oficial Moscova că s-ar fi aflat în spatele unei tentative de atac cu dronă asupra aeroportului din Leipzig , în luna august. În acest context, demersul Germaniei indică o presiune pentru armonizarea politicii de vize la nivelul UE, cu potențiale efecte directe asupra mobilității cetățenilor ruși și asupra modului în care statele membre aplică criteriile de securitate la intrarea în spațiul comunitar. [...]
Ungaria condiționează acceptarea bugetului UE 2028–2034 de interesele economice interne , ceea ce poate complica negocierile pentru viitorul cadru financiar multianual al Uniunii, potrivit Digi24 . Premierul ungar Peter Magyar a transmis că Budapesta va accepta bugetul pe șapte ani al UE doar dacă „compromisul corespunde intereselor cetățenilor și companiilor maghiare”. Mesajul a fost publicat pe Facebook după întâlnirea de miercuri seară, la Budapesta, cu președintele Consiliului European , António Costa. Miza: negocierea bugetului UE și potențialul de blocaj Poziția exprimată de Magyar indică faptul că Ungaria își rezervă dreptul de a susține sau bloca acordul asupra cadrului financiar multianual 2028–2034 în funcție de rezultatul negocierilor. În arhitectura UE, bugetul multianual este un dosar de reglementare și guvernanță cu impact direct asupra finanțărilor europene și a priorităților de cheltuire la nivelul Uniunii. Alte condiții ridicate de Budapesta: amenda și migrația În discuția cu António Costa, premierul ungar a adus în prim-plan și amenda de un milion de euro pe zi impusă Ungariei, pentru care a cerut „o soluție cât mai rapidă” de suspendare. Totodată, Magyar a spus că Ungaria își va menține cadrul legislativ și „barierele fizice” la frontierele externe ale UE pentru a opri migrația ilegală, invocând situația din Ceuta, unde ar fi intrat ilegal aproximativ 70.000 de persoane în câteva zile, în luna iulie. Extinderea UE: respingerea aderărilor accelerate Magyar a reiterat și poziția Budapestei privind extinderea Uniunii, afirmând că Ungaria nu susține proceduri accelerate de aderare pentru nicio țară candidată. [...]
Președintele Nicușor Dan cere suplinirea deficitului de procurori pentru anchetarea magistraților , un subiect pe care îl leagă direct de încrederea în justiție și de obligațiile României în raportările europene, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis joi, la ședința plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), unde primul punct de pe ordinea de zi a vizat desemnarea unor procurori pentru cauze prevăzute de Legea nr. 49/2022 . Nicușor Dan a spus că va asista la discutarea primului punct, dar nu va participa la deliberare și vot, pentru a nu influența decizia. De ce contează: anchetarea magistraților, între încredere publică și cerințe europene Șeful statului a afirmat că „imensa majoritate” a magistraților sunt corecți, dar a susținut că investigarea celor care ar putea comite infracțiuni este necesară pentru consolidarea încrederii în sistemul judiciar și în stat. „Cred că imensa majoritate a magistraților din România sunt oameni corecți și cu răspundere față de ceea ce trebuie să facă, responsabilitatea lor socială.” În același context, președintele a legat tema de corupție, pe care a încadrat-o ca element de securitate națională, și a invocat și raportul Comisiei Europene privind statul de drept , unde este menționată anchetarea magistraților. „Corupția în general e parte din strategia națională de apărare.” Deficit de procurori și criterii pentru desemnare Nicușor Dan a susținut că există o lipsă de procurori dedicați acestor anchete, atât la Parchetul General, cât și la parchetele de pe lângă curțile de apel, și că această lipsă trebuie acoperită. Totodată, a spus că procurorii desemnați ar trebui să fie „competenți și echilibrați”, subliniind că nu este vorba despre „cercetare de dragul cercetării”. Ce a mai fost pe agenda CSM: concursurile de admitere în magistratură În știrea inițială, CSM a anunțat că plenul s-a reunit pentru a analiza mai multe chestiuni legate de activitatea Ministerului Public, concursurile de admitere în magistratură și funcționarea instituției. Pe ordinea de zi au fost incluse și: desemnarea comisiilor și subcomisiilor pentru soluționarea contestațiilor din concursurile de admitere la Institutul Național al Magistraturii și de admitere în magistratură (sesiunea 2026–2027); discutarea situației unei funcții publice de conducere din cadrul CSM; un raport privind consultarea organizațiilor societății civile despre îmbunătățirea activității instituțiilor judiciare ca serviciu public (trimestrul II 2026). Ce urmează: discuție mai amplă despre parchete și relația cu poliția Președintele a mai anunțat că, după instalarea noului Guvern, consideră necesară o discuție mai largă despre parchete, în ansamblu, și despre relația acestora cu poliția, pledând pentru „eficientizarea” colaborării dintre procurori și polițiști. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că va desemna un premier în zilele următoare , invocând presiunea publică pentru instalarea rapidă a unui guvern, potrivit Digi24 . Mesajul vine în contextul unor negocieri prelungite și al incertitudinii privind existența unei majorități parlamentare, un factor care ține pe loc deciziile cu impact bugetar și administrativ. Șeful statului a spus că desemnarea va avea loc „în zilele următoare” și a motivat întârzierea prin faptul că, în această perioadă, mulți parlamentari au fost în vacanță, iar votul necesar ar fi trebuit să fie unul „fizic”. „În zilele următoare. Evident că societatea aşteaptă să avem un guvern.” „Nu am acţionat prea mult pentru că mulţi parlamentari erau în vacanţă şi, după cum ştiţi, trebuia un vot fizic. Dar e momentul să tranşăm problema.” Ce opțiuni sunt vehiculate pentru funcția de premier Conform surselor Digi24, Nicușor Dan ar prefera un premier independent, însă nu exclude varianta Sorin Grindeanu, în condițiile în care PSD ar veni „cu toate voturile necesare” pentru învestire. Publicația notează că au circulat mai multe nume, iar potrivit celor mai recente informații obținute de Digi24, „poate singurul” care ar mai rămâne în joc este Alexandru Nazare , ministrul interimar al Finanțelor. În același timp, consilierii prezidențiali Eugen Tomac și Radu Burnete „nu mai sunt în calculele” de la Palatul Cotroceni, iar în cazul lui Nazare este menționată dificultatea de a strânge o majoritate. Miza: majoritatea parlamentară, condiția pentru stabilitate decizională Dincolo de nume, problema centrală rămâne aritmetica parlamentară. Digi24 arată că UDMR a transmis că nu oferă „un cec în alb” pentru o altă formulă de guvernare decât cea propusă de partid: un guvern minoritar PNL–USR–UDMR. În lipsa unei majorități conturate, desemnarea premierului riscă să prelungească blocajul politic, cu efecte directe asupra capacității de guvernare și a predictibilității deciziilor publice. [...]
Donald Trump spune că SUA vor cere Europei să ramburseze costurile ajutorului militar trimis Ucrainei , o poziționare care ar putea schimba nota de plată în interiorul NATO și ar muta presiunea bugetară spre capitalele europene, potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută joi, într-o postare pe rețelele sociale, în care Trump a vorbit despre „rambursarea” costurilor pentru ajutorul militar și muniția livrate anterior Ucrainei, în contextul războiului cu Rusia. Informația este relatată de Reuters , citată de Digi24. În același mesaj, Trump a contestat informațiile potrivit cărora stocurile de muniție ale SUA ar fi scăzut semnificativ pe fondul războiului din Iran și a susținut că Statele Unite își intensifică producția și stocarea de muniție. Totodată, a indicat că, deși muniția este „păstrată” pentru nevoile interne, vânzările către aliați „vor reîncepe în curând”. „S-au acordat gratuit Ucrainei și NATO sute de miliarde de dolari, sumă pe care Europa ar fi plătit-o — dacă i s-ar fi cerut acest lucru, dar vom solicita acești bani, chiar dacă o facem cu o oarecare întârziere!” Context: inițiativa PURL și discuția despre finanțare Digi24 amintește că, anul trecut, Statele Unite și NATO au lansat inițiativa PURL, prin care țările europene finanțează furnizarea de arme americane către Ucraina. În acest cadru, mesajul lui Trump introduce explicit ideea recuperării retroactive a unor costuri, fără ca articolul să detalieze mecanismul sau calendarul unei astfel de solicitări. Presiuni conexe: stocuri, energie și efecte economice Pe fondul conflictelor din Ucraina și Iran, Reuters a relatat anterior că Armata SUA ar fi epuizat o parte importantă din stocul de rachete de mare precizie și rază lungă de acțiune în timpul războiului cu Iranul, alimentând îngrijorări privind pregătirea pentru conflicte viitoare. În paralel, Digi24 notează că prețurile petrolului au urcat joi la maximele ultimelor șase săptămâni, pe fondul atacurilor SUA asupra Iranului și al amenințărilor israeliene, într-un context de trafic naval restricționat în Strâmtoarea Ormuz . Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a pus parțial creșterea prețurilor la petrol și gaze și pe seama atacurilor Kievului asupra infrastructurii energetice rusești, care ar genera presiune ascendentă asupra prețurilor la nivel global. Ce urmează Articolul nu indică reacții ale guvernelor europene sau pași procedurali concreți pentru o eventuală „rambursare”. Rămâne neclar, din informațiile disponibile, dacă este vorba despre o cerere formală în pregătire, despre o repoziționare politică sau despre o renegociere a formulelor de finanțare în interiorul NATO. [...]
Retragerea Blue Origin și SpaceX de la summitul spațial de la Paris tensionează cooperarea transatlantică în sector , într-un moment în care Europa încearcă să-și consolideze parteneriatele și capacitățile industriale în domeniu. Potrivit Digi24 , patru companii aerospațiale americane și-au anulat participarea la Summitul Spațial Internațional de la Paris (9–10 septembrie), eveniment inițiat de președintele francez Emmanuel Macron . Pe lângă Blue Origin și SpaceX, Ministerul francez al Învățământului Superior, Cercetării și Spațiului a indicat că și Stoke Space și Starcloud nu vor mai participa, informație transmisă de AFP. Presiuni politice și efecte asupra colaborării SUA–Europa Ministerul francez a sugerat că decizia companiilor ar putea fi legată de „zvonurile despre presiuni” apărute în presă și a transmis că Parisul își dorește continuarea colaborării cu partenerii americani, chiar dacă „schimbările strategice și presiunile politice” complică relația. „Este dificil să nu asociem acest lucru cu zvonurile despre presiuni relatate în presă. Evident, dorim să continuăm să colaborăm cu partenerii şi aliaţii noştri americani, chiar dacă schimbările strategice şi presiunile politice fac uneori sarcina inutil de complexă.” În același context, Politico a relatat că ar exista presiuni de la Casa Albă asupra companiilor spațiale americane pentru a nu participa la summit, notează AFP, citată de Agerpres. De ce contează pentru industrie Absența unor jucători majori precum Blue Origin și SpaceX reduce greutatea operațională a summitului și semnalează un risc de politizare a cooperării industriale în spațiu, într-un sector în care proiectele comune se bazează, de regulă, pe parteneriate pe termen lung și pe încredere între aliați. Din informațiile disponibile în material, nu este precizat dacă retragerile sunt temporare sau dacă vor afecta și alte formate de cooperare SUA–Europa în domeniul spațial. [...]
