Știri
Știri din categoria Politică

Amendamentul AUR la Legea ANI riscă să fie greu de aplicat și să ajungă blocat la CCR, după ce chiar liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, s-a delimitat public de inițiativă și a spus că speră să nu fi fost „cu dedicație” pentru partenera președintelui, potrivit Antena 3.
Petrișor Peiu a declarat la Digi24 că nu susține amendamentul partidului privind obligativitatea depunerii declarațiilor de avere și de interese și pentru partenerii de viață ai demnitarilor. Întrebat dacă textul a fost gândit special pentru a o obliga pe Mirabela Grădinaru, partenera de viață a președintelui României, să își publice declarațiile, Peiu a răspuns:
„Sper că nu, pentru că eu aș descuraja astfel de chestiuni. Până la urmă trebuie să avem un cod al onoarei. Dacă mă lupt cu Nicușor Dan, mă lupt cu Nicușor Dan, nu cu soția sau ce este doamna... concubină. Sper că nu a fost asta”.
În aceeași intervenție, Peiu a insistat pe ideea de „onoare” în politică și a spus că nu este de acord cu atacarea unor persoane care „nu sunt în politică”.
Amendamentul AUR a trecut de Parlament cu voturile PSD și vizează extinderea obligației de depunere a declarațiilor de avere și de interese și pentru:
În timpul dezbaterilor, au existat acuzații că amendamentul ar fi fost conceput special pentru partenera președintelui, pe fondul conflictului dintre Nicușor Dan și AUR, partid care vrea să-l suspende pe șeful statului, notează Antena 3.
Un punct sensibil ține de aplicare: în dezbaterile de la Comisia juridică, un reprezentant al Agenției Naționale de Integritate (ANI) a afirmat că instituția nu are mecanisme să verifice natura relațiilor unui demnitar.
Amendamentul a fost atacat la Curtea Constituțională de USR și PNL într-o acțiune comună și, separat, și de Nicușor Dan, potrivit aceleiași surse. În paralel, Mirabela Grădinaru și-a publicat declarațiile de avere și de interese chiar în ziua dezbaterii legii, „pentru a înlătura orice speculații”, conform anunțului președintelui.
Recomandate

Disputa Nicușor Dan–AUR mută presiunea pe autorizarea protestelor după ce președintele a respins acuzația lui George Simion că ar fi intervenit pentru ca manifestația AUR să nu fie autorizată, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațională și de ordine publică: cine își asumă organizarea și cum se desfășoară un protest anunțat după ce autoritățile locale au respins solicitarea de autorizare. Nicușor Dan a declarat că nu a intervenit în decizia privind protestul și a refuzat să intre într-o polemică punctuală, formulând în schimb o critică generală la adresa liderului AUR. „Evident că nu am intervenit. (...) Nu vreau să comentez decât cu o întrebare generală. Adică, câte tâmpenii la rând poate să spună un lider politic ca să nu-l mai luăm în seamă? (...) la un moment dat, eu cred că lumea pur şi simplu n-ar trebui să mai ia în seamă ce spune cineva care s-a dovedit că de o sută de ori a spus tâmpenii.” Ce a declanșat conflictul George Simion l-a acuzat pe Nicușor Dan că ar fi „ordonat” oprirea protestului AUR, după ce primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, nu a autorizat organizarea mitingului. În reacție, Simion a anunțat că își asumă el responsabilitatea pentru manifestație și i-a chemat pe susținători „în stradă”, conform relatării. De ce contează: autorizare respinsă și risc de incidente Primăria Capitalei a respins solicitarea de autorizare a mitingului AUR programat pentru 14 noiembrie, în fața Palatului Parlamentului, în București. Motivația invocată în material este că Jandarmeria și Poliția Capitalei au avertizat că manifestația ar putea genera incidente violente și probleme de ordine publică. În acest context, disputa politică se suprapune peste o problemă practică: desfășurarea unui protest anunțat public, în condițiile în care autorizarea a fost refuzată și există avertizări privind riscuri de securitate. Ce urmează Protestul este anunțat pentru 14 noiembrie, iar Simion spune că își asumă responsabilitatea personală „dacă vreo instituție a statului român o va cere”. Potrivit Antena 3, la protest și-ar fi anunțat participarea și reprezentanți ai partidului german Alternativa pentru Germania (AfD), informație atribuită unor „surse” ale postului. [...]

Robert Negoiță spune că reforma administrativă ar putea depinde de o condiționare politică și susține că președintele Nicușor Dan ar fi fost cel care a „împins” PSD să își asume reorganizarea administrativ-teritorială, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute la emisiunea „În fața ta”, într-un moment în care PSD lucrează la un proiect de reformă cu potențiale efecte directe asupra funcționării administrației locale. Negoiță afirmă că nu crede că președintele „i-a obligat” pe social-democrați, dar că „i-a condiționat”, fără să ofere detalii despre natura acestei condiționări. În același timp, edilul Sectorului 3 spune că susține proiectul PSD, chiar dacă există nemulțumiri inclusiv în rândul unor primari social-democrați. Miza: reorganizarea administrativă și costurile de funcționare ale administrației locale Primarul Sectorului 3 pledează pentru implementarea reformei și descrie România drept „cea mai nereformată țară din Europa” din acest punct de vedere. El se declară optimist că reforma poate fi dusă la capăt chiar și în scenariul în care ar fi nevoie de modificarea Constituției, conform aceleiași surse. Interviul integral urmează să fie difuzat duminică, de la ora 14:00, la Digi24. Ce variantă preferă Negoiță și ce criterii invocă În discuția despre cum ar trebui făcută reforma, Negoiță spune că simplul prag de populație nu ar trebui să fie singurul criteriu. În opinia sa, ar trebui luate în calcul și: suprafața localităților; distanțele dintre localități, inclusiv situații de izolare (de exemplu, sate de munte); criterii „clare și transparente”, cu posibilitatea unor excepții motivate. În interiorul PSD sunt discutate două opțiuni, iar Negoiță spune că ar alege varianta comasării voluntare a localităților mici, propusă de ministrul Dezvoltării, în detrimentul comasării obligatorii pe praguri de populație (comune sub 3.000 de locuitori și orașe sub 10.000), variantă asociată în spațiul public cu Dragoș Benea. Ce urmează Din informațiile prezentate, proiectul PSD este încă în faza de opțiuni și criterii, iar una dintre necunoscute rămâne dacă reorganizarea va necesita sau nu schimbări constituționale. În paralel, declarația lui Negoiță mută o parte din discuție în zona de negociere politică la vârf, însă fără elemente verificabile despre „condiționarea” invocată. [...]

AUR estimează 15.000 de participanți la protestul pentru Călin Georgescu , într-un mesaj politic care mută presiunea în zona drepturilor constituționale și a încrederii în instituții, potrivit Adevărul . Manifestația a avut loc sâmbătă, 14 noiembrie, în Capitală, în zona Palatului Parlamentului, iar la acțiune a fost prezent și liderul partidului, George Simion. În comunicatul transmis după protest, AUR susține că mișcarea a fost „un semnal” pentru apărarea democrației, a statului de drept și a libertății de exprimare. Formațiunea afirmă că participanții au venit din București și din mai multe județe, au purtat drapele tricolore și au cerut respectarea principiilor statului de drept, iar nemulțumirile au vizat ceea ce manifestanții consideră „nedreptăți” și încălcări ale drepturilor fundamentale. „Protestatarii au transmis că libertatea de exprimare, dreptul la întrunire şi dreptul cetăţenilor de a-şi manifesta public nemulţumirile nu pot fi îngrădite”, se arată în comunicatul AUR. Diferențe de estimare și traseul manifestației Relatarea publicației despre desfășurarea protestului indică un alt reper de participare: aproximativ 10.000 de persoane se aflau în Parcul Izvor până la ora 14:30, conform Adevărul . După mitingul din zona Parlamentului, o parte dintre manifestanți s-au deplasat către Arestul Central, unde au cerut eliberarea lui Călin Georgescu, iar jandarmii au format un cordon în jurul clădirii. Înaintea manifestației, George Simion declarase că se așteaptă la 30.000–40.000 de participanți și îi invitase la protest pe oaspeții străini ai conferinței AUR de la Parlament, potrivit Adevărul . Miza de reglementare: avizarea protestului și argumentele autorităților Manifestația a fost precedată de o dispută privind refuzul avizării de către Primăria Capitalei, pe fondul unor riscuri invocate de Jandarmerie și Poliție pentru ordinea publică, inclusiv suprapunerea cu meciul România–Polonia. Tribunalul București a respins vineri cererea prin care trei persoane solicitau anularea avizului negativ, conform Adevărul . Contextul judiciar: de ce a fost în centrul protestului Călin Georgescu Protestul a avut loc în contextul în care Călin Georgescu se află în arest preventiv. Fostul candidat la președinție a fost trimis în judecată de DIICOT pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată; procurorii susțin că prejudiciul depășește 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei). Acuzațiile urmează să fie analizate de instanță, iar Georgescu beneficiază de prezumția de nevinovăție, potrivit Adevărul . [...]

Decizia definitivă care scutește România de despăgubiri de 6,5 miliarde de dolari (aprox. 30 miliarde lei) în dosarul Roșia Montană închide practic ultima cale de atac și reduce un risc major pentru finanțele publice , potrivit Mediafax . Președintele Nicușor Dan a reacționat sâmbătă, legând verdictul de rolul societății civile în oprirea proiectului minier. În mesajul său, șeful statului numește hotărârea „o decizie finală în favoarea țării noastre”, care „ne scutește, astfel, de plata unor despăgubiri imense, în valoare de 6,5 miliarde de dolari”. Ce înseamnă verdictul pentru stat Miza imediată a deciziei este eliminarea unei potențiale obligații de plată de ordinul miliardelor de dolari, cu impact direct asupra bugetului. Nicușor Dan afirmă că verdictul „închide, practic, ultima cale extraordinară de atac împotriva României”. Contextul arbitrajului și decizia ICSID România a obținut o victorie definitivă în procesul arbitral internațional privind proiectul Roșia Montană după ce Comitetul ad-hoc ICSID (Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții) a respins cererea de anulare formulată de Gabriel Resources. Compania nu va primi despăgubirile de 6,5 miliarde de dolari solicitate statului român. Pozițiile lui Nicușor Dan și ale Ministerului Finanțelor Președintele susține că proiectul Roșia Montană a fost „profund ilegal” și îl descrie ca pe „o încercare de a distruge iremediabil mediul natural și patrimoniul național, parte a patrimoniului UNESCO”, pe fondul „unei uriașe afaceri de corupție”. În aceeași intervenție, Nicușor Dan pune accent pe dimensiunea civică a subiectului, afirmând că Roșia Montană a devenit „simbol al spiritului civic” și mulțumind celor care „și-au asumat o luptă lungă și de uzură”. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a declarat că decizia „confirmă poziția României” și a descris rezultatul ca fiind „un efort instituțional și juridic susținut”, asumat de minister „pe parcursul a peste zece ani”, pentru protejarea interesului public, a mediului și a resurselor țării „printr-o apărare riguroasă”. [...]

Dan Dungaciu susține că alegerile din 2027 pot schimba raportul de forțe în UE , cu efect direct asupra modului în care va funcționa Consiliul European și asupra tensiunilor dintre instituțiile de la Bruxelles și guvernele naționale, potrivit Mediafax . Prim-vicepreședintele AUR a declarat, sâmbătă, la conferința „Europa la răscruce. Cine decide: Bruxelles-ul sau națiunile?”, organizată în marja Forum Europa la Parlamentul României, că anii 2027 și 2028 ar urma să „schimbe radical” peisajul politic din Uniunea Europeană, pe fondul ciclurilor electorale din mai multe state membre. „Cine decide, în cele din urmă? Cine este suveranul în Europa? Bruxellesul sau statele naționale? (…) Anul 2027 ar putea fi un an în care Europa, Uniunea Europeană, se va schimba radical.” Miza: Consiliul European și direcția politică a UE Dungaciu a argumentat că rezultatele alegerilor din state precum Franța, Polonia sau Italia pot modifica substanțial componența și orientarea Consiliului European, instituția care reunește șefii de stat sau de guvern ai statelor membre și stabilește direcțiile politice generale ale Uniunii. „În 2027, cu un președinte naționalist, suveranist în Franța și un prim-ministru suveranist în Polonia, Consiliul European va fi complet diferit în ceea ce privește acțiunea politică sau geopolitică.” În această logică, el a legat miza de reprezentarea României în Consiliul European, afirmând că „totul ține de cine reprezintă state precum România” în acest for. Posibile tensiuni instituționale: „suveraniștii” vs. Bruxelles Oficialul AUR a mai spus că o eventuală schimbare politică rezultată din alegeri ar putea amplifica tensiunile dintre guverne și instituțiile UE. „Suveraniștii vor încerca să ajungă la putere la Bruxelles. Ceilalți vor încerca să-i țină la distanță.” Contextul geopolitic invocat: războiul din Ucraina și „federalizarea” UE În intervenția sa, Dungaciu a adus în discuție și războiul din Ucraina, despre care a afirmat că este perceput diferit la Bruxelles față de Moscova și că, în viziunea sa, instituțiile europene ar folosi conflictul ca oportunitate pentru schimbări de arhitectură politică în UE. „Războiul din Ucraina constituie un prilej excelent pentru a federaliza Europa, pentru a institui (…) o guvernare centralizată la Bruxelles.” Forum Europa „Viziune, Identitate, Educație”, organizat de AUR la Palatul Parlamentului, se desfășoară de vineri până duminică și, potrivit informațiilor din articol, reunește peste 200 de invitați străini – lideri politici, parlamentari, europarlamentari, diplomați, oameni de afaceri și reprezentanți ai societății civile. [...]

Difuzarea, la un protest AUR din București, a unui montaj cu declarații ale vicepreședintelui SUA JD Vance a fost folosită ca instrument de mobilizare politică , într-un context în care mesajele despre „libertatea de exprimare” și anularea alegerilor din România sunt importate direct în retorica internă, potrivit Mediafax . La manifestația de sâmbătă, 14 noiembrie, organizată în Capitală în sprijinul lui Călin Georgescu și promovată de AUR, pe ecranele amplasate la protest a rulat un montaj video cu fragmente din discursul susținut de JD Vance în februarie 2025 la Conferința de Securitate de la München . În intervenția de atunci, vicepreședintele american critica restrângerea libertății de exprimare în Europa și făcea referire explicită la anularea alegerilor prezidențiale din România. După încheierea înregistrării, o persoană aflată pe scenă a început să scandeze „JD Vance! JD Vance!”. Conform relatării, reacția mulțimii nu a fost imediată, însă, după mai multe repetări, o parte dintre participanți s-au alăturat scandărilor. Momentul a fost urmat de îndemnuri către mulțime să scandeze numele lui Călin Georgescu, iar protestatarii au trecut la scandări în favoarea acestuia. Contextul mesajului preluat din discursul de la München În discursul din 14 februarie 2025, JD Vance a susținut că principala amenințare la adresa Europei ar fi una internă, legată de restrângerea libertăților și de erodarea încrederii în principiile democratice. Mediafax redă una dintre afirmațiile sale: „Mă tem că libertatea de exprimare este în retragere în Marea Britanie și în întreaga Europă”. Tot în același discurs, vicepreședintele american a comentat anularea alegerilor prezidențiale din România, afirmând că o democrație nu ar trebui să poată fi destabilizată de o campanie de publicitate online finanțată din străinătate. De ce contează Episodul indică o încercare de legitimare a mesajelor unui protest intern prin asocierea cu o voce de rang înalt din politica SUA, folosind teme sensibile pentru agenda publică din România (libertatea de exprimare și anularea alegerilor). În lipsa altor detalii în material despre organizare sau reacții oficiale, rămâne de urmărit dacă astfel de referințe vor deveni recurente în mobilizarea politică de stradă și în discursul public al actorilor implicați. [...]