Știri
Știri din categoria Diverse
Miza crizei politice de la București se mută în negocierile pentru bugetul UE, iar lipsa unui guvern cu puteri depline riscă să slăbească poziția României în dosare precum subvențiile pentru fermieri și fondurile pentru dezvoltare locală, potrivit Digi24. Europarlamentarul PSD Victor Negrescu spune că, la Bruxelles, există deja așteptări legate de următoarea nominalizare de premier și formarea unui nou guvern, iar perspectiva alegerilor anticipate este privită „cu îngrijorare”.
Negrescu afirmă că primește întrebări de la colegi europarlamentari despre ce urmează după votul asupra Guvernului Mureșan și susține că subiectul a fost discutat informal la Bruxelles, inclusiv în contextul unei întâlniri la care au participat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președinta Parlamentului European și liderii principalelor grupuri politice.
În evaluarea lui Victor Negrescu, România este în continuare percepută ca „stabilă” și „credibilă”, dar partenerii europeni își doresc un interlocutor guvernamental funcțional la București. El leagă direct această nevoie de negocierile în curs la nivel european pentru viitorul buget multianual al UE, unde discuțiile se poartă pe fiecare domeniu în parte, la nivel de miniștri.
În acest context, europarlamentarul PSD indică drept exemple:
Mesajul central este că, fără un guvern cu mandat deplin, capacitatea României de a negocia eficient aceste dosare scade.
Negrescu spune că PSD își dorește ca viitoarea majoritate să fie construită „în jurul” social-democraților și indică UDMR ca posibil partener, sugerând că o schimbare de poziționare a formațiunii ar putea facilita negocierile. El invocă „ultimele anunțuri” care ar indica preferința UDMR de a evita alegerile anticipate și de a căuta „o soluție de consens”.
În paralel, Negrescu afirmă că nu vede, „în prezent”, un scenariu de guvern PSD–AUR și se așteaptă ca președintele României să facă o nouă desemnare care să permită conturarea unei majorități „democrate, pro-occidentale, pro-europene”.
Europarlamentarul PSD susține că, în săptămânile următoare, la Bruxelles există așteptarea să existe totuși un guvern la București și că, după acest „moment politic”, partidele ar urma să revină la masa discuțiilor. În opinia sa, pentru reușita unei noi formule vor conta atât persoana desemnată pentru funcția de premier, cât și componența viitorului Cabinet.
Recomandate
Parlamentul votează azi învestirea Guvernului Mureșan, iar respingerea ar prelungi blocajul decizional potrivit Digi24 , în condițiile în care PSD și AUR au anunțat că nu susțin cabinetul propus, iar existența unei majorități rămâne incertă. Votul este programat să aibă loc astăzi, începând cu ora 13:00, în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului. Înaintea votului, premierul desemnat Siegfried Mureșan va avea un discurs, cu un timp maxim de 30 de minute. Din punct de vedere procedural, dezbaterile sunt limitate la 40 de minute, cu timpi de intervenție alocați pe grupuri parlamentare. Repartizarea comunicată include, între altele: PSD (11 minute), AUR (8), PNL (7), USR (5), UDMR (3), plus intervenții mai scurte pentru alte grupuri și pentru neafiliați. Majoritatea este sub semnul întrebării Digi24 notează că Guvernul propus de Siegfried Mureșan este susținut de PNL, USR și UDMR, însă PSD și AUR nu îl vor vota. În acest context, rămâne de văzut dacă se strânge o majoritate pentru învestitură. Pe fondul incertitudinii, liderul UDMR, Kelemen Hunor, este citat cu o estimare pesimistă privind numărul de voturi, afirmând că nu vede voturi „dincolo de 170, 171”. Separat, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a declarat la Digi24 că se așteaptă la o diferență de „peste 60 de voturi” față de pragul necesar de 233 de voturi. Mesaje politice înainte de vot și scenarii după Președintele Nicușor Dan le-a cerut partidelor să pună capăt crizei politice, menționând totodată că nu ia în calcul declanșarea alegerilor anticipate , conform informațiilor prezentate de Digi24. În PNL, purtătorul de cuvânt Ionel Bogdan a declarat că partidul a propus „un Guvern competent” și că, dacă nu va fi învestit, liberalii „vor aștepta propunerea președintelui”. El a mai spus că nu există încă o decizie concretă în PNL privind o eventuală sesizare a Curții Constituționale, în scenariul în care președintele nu ar dizolva Parlamentul după un eșec al învestiturii. La rândul său, Siegfried Mureșan a transmis că va merge în Parlament pentru a-și susține propunerea, după ce președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, i-ar fi cerut „în repetate rânduri” să își depună mandatul de premier desemnat. În paralel, Digi24 consemnează că în PSD se fac deja calcule pentru o nouă majoritate, înainte ca votul de învestitură să înceapă. [...]
Kelemen Hunor spune că nu există, pe declarațiile publice, cele 233 de voturi pentru învestirea Guvernului Mureșan și estimează că susținerea s-ar opri „dincolo de 170, 171”, potrivit Digi24 . Mesajul indică un risc ridicat ca procedura parlamentară să se încheie fără rezultat, ceea ce prelungește incertitudinea politică înaintea votului decisiv. Liderul UDMR a declarat, miercuri, cu câteva ore înainte de ședința Parlamentului în care se votează învestirea Guvernului propus de Siegfried Mureșan , că, dacă se iau în calcul pozițiile exprimate de liderii parlamentari, „nu există 233 de voturi necesare”. El a spus că procedura va fi dusă „până la capăt”, dar nu vede de unde ar veni diferența până la pragul de 233. „Nu există 233 de voturi necesare pentru a învesti Guvernul. (…) nu văd acele voturi dincolo de 170, 171.” Ce arată audierile din comisii despre raportul de forțe Kelemen Hunor a vorbit și despre audierile miniștrilor propuși în comisiile parlamentare, unde spune că a urmărit „atmosfera” și „strategia fiecărui partid”, subliniind că rezultatele pot depinde de componența comisiilor și de prezența sau absența unor partide. El a dat exemplul Comisiei de Apărare, unde, potrivit declarațiilor sale, Radu Miruță a primit aviz negativ, iar Mircea Abrudean aviz pozitiv, deși liderul UDMR afirmă că nu a observat diferențe de prestație care să explice schimbarea de rezultat. De ce contează: pragul de 233 și riscul de blocaj Învestirea Guvernului necesită 233 de voturi în Parlament. Evaluarea lui Kelemen Hunor sugerează că, în lipsa unei schimbări de poziție față de declarațiile publice din zilele precedente, majoritatea necesară ar putea să nu se formeze, ceea ce ar menține presiunea pe negocierile politice și pe următorii pași instituționali după vot. [...]
Furtul a vizat, de fapt, infrastructura de testare a camioanelor autonome, nu cipuri Nvidia . Potrivit Digi24 , două remorci din depozitul companiei PlusAI din California au fost furate la sfârșitul lunii septembrie 2026, hoții fiind atrași de logo-ul Nvidia de pe TIR-uri, însă în interior au găsit nisip folosit ca balast. Incidentul a avut loc în SUA, iar hoții ar fi spart lacătele care asigurau remorcile și le-ar fi tractat folosind propriile capete de TIR, relatează Business Insider , citat de Digi24. Deși remorcile purtau brandul PlusAI și Nvidia, cabinele de camion echipate cu tehnologia PlusAI, aflate în interiorul depozitului, nu au fost luate. În loc de „cipuri” sau procesoare, fiecare remorcă conținea aproximativ 9.000 de kilograme de nisip, în total circa 18 tone. Conform informațiilor din articol, încărcătura nu era întâmplătoare: PlusAI folosește nisipul drept balast pentru a replica greutatea unei încărcături comerciale reale în testele de cercetare și dezvoltare pentru camioanele autonome. De ce contează pentru companii: vulnerabilitate pe lanțul operațional, nu doar pierdere de marfă Cazul indică un risc operațional specific companiilor care testează tehnologii avansate în logistică: echipamentele și remorcile de test pot deveni ținte doar prin asocierea vizuală cu un brand valoros, chiar dacă nu transportă bunuri cu valoare ridicată. În acest episod, hoții ar fi mizat pe faptul că remorcile ar conține componente Nvidia, însă încărcătura era una tehnică, de test. Ce s-a întâmplat după furt Hoții ar fi abandonat remorcile după ce au văzut conținutul, iar o cunoștință a unui director PlusAI le-a observat și a alertat autoritățile. Poliția a localizat ambele remorci în apropiere de Newark, California, la mică distanță de depozitul din care fuseseră furate. Remorcile, care fuseseră deschise, au fost recuperate cu toate cele 18 tone de nisip încă în interior. Conform Digi24, hoții nu au fost încă identificați. „PlusAI folosește încărcături simulate în remorcile sale pentru a ajuta la testele de cercetare și dezvoltare”, a declarat Lauren Kwan, purtătoare de cuvânt a PlusAI, pentru publicația Wired. [...]
Programul Su-75 „Checkmate” rămâne blocat în faza de prototip , iar întârzierea ridică semne de întrebare despre capacitatea industriei aeronautice ruse de a livra un avion de vânătoare competitiv și „ieftin”, în condițiile în care aparatul nu a fost încă testat în zbor, potrivit Digi24 . Rusia a prezentat Su-75 în iulie 2021, sub formă de prototip, la Salonul Internațional de Aviație și Spațiu de pe aeroportul Jukovski. Conceput ca un avion de vânătoare „invizibil” (stealth – adică proiectat să fie mai greu de detectat de radare), monomotor, Su-75 a fost promovat drept răspunsul Moscovei la F-35 , produs de Lockheed Martin, și ca înlocuitor pentru mai multe modele din epoca sovietică, precum MiG-21 și MiG-23. La cinci ani de la prezentarea inițială, avionul nu a zburat încă. United Aircraft Corporation (UAC) a anunțat în iunie că primul prototip funcțional este în construcție la uzina KnAAZ din Komsomolsk pe Amur, în extremul orient al Rusiei, relatează Kyiv Post. De ce contează: decalajul față de competiție și presiunea pe resurse Întârzierea prelungită îi face pe comentatori să se întrebe dacă Su-75 mai are șanse reale să concureze cu „sutele de echivalente americane și chineze” care sunt deja operaționale, notează Kyiv Post, citat de Digi24. În paralel, unii susțin că redirecționarea resurselor pentru susținerea războiului declanșat de Vladimir Putin în Ucraina ar fi contribuit la întârzierile de dezvoltare și producție. Ca reper, F-35 a efectuat primul zbor în decembrie 2006, iar variantele de serie au apărut în februarie 2011, potrivit aceleiași surse. Ce promite UAC: performanțe și costuri mai mici, încă neverificate Conform producătorului, citat de postul rus TV Zvezda, Su-75 ar avea: viteză maximă de până la Mach 1,8 (aprox. 2.200 km/h); rază de acțiune de până la 2.900 km fără rezervoare externe suplimentare; capacitate de încărcare cu armament de până la 7.400 kg. UAC susține că aparatul poate transporta până la cinci rachete aer-aer în compartimente interne (pentru a păstra configurația stealth) și că sistemele de zbor și navigație folosesc software bazat pe inteligență artificială. Compania afirmă și că Su-75 ar depăși F-35 la viteză (Mach 1,6 / 1.900 km/h pentru F-35, conform articolului) și ar costa 30 de milioane de dolari (aprox. 135 milioane lei), față de 80 de milioane de dolari (aprox. 360 milioane lei) pentru avionul american. Totodată, UAC mai susține că, neavând postcombustie, costul pe oră de zbor ar fi de șase ori mai mic decât la F-35. Aceste promisiuni rămân însă de confirmat, întrucât aeronava nu a fost încă finalizată și testată în zbor. Varianta fără pilot, prezentată la Dubai Airshow O versiune fără pilot a Su-75 a fost expusă la Dubai Airshow în noiembrie 2025, fără cupolă pentru cockpit și cu modificări la aripă și la partea din spate a fuselajului, comparativ cu varianta pilotată. UAC a mai precizat că varianta fără pilot ar fi gândită ca „coechipier fără pilot” (unmanned wingman) – adică o aeronavă care operează alături de un avion pilotat – în combinație cu Su-57 și Su-75, concept similar cu unele programe aflate în testare în Occident. În acest moment, potrivit articolului, următorul pas relevant rămâne apariția unui prototip de zbor și testarea efectivă, etapă pe care compania spune că o va atinge „în curând”, fără un calendar detaliat. [...]
Escaladarea atacurilor aeriene în Ucraina a dus la activarea apărării aeriene în România și Polonia , după loviturile rusești asupra Kievului și a regiunii din jur, soldate cu trei morți și șapte răniți, potrivit Digi24 . Loviturile au avut loc miercuri dimineață. Administrația militară a Kievului a raportat două persoane ucise și patru rănite în capitală. Separat, guvernatorul regiunii Kiev, Timur Tkacenko, a transmis pe Telegram că o rachetă și o dronă rusești au ucis un copil și au rănit alte trei persoane în zonă, fiind avariate infrastructuri, case, depozite și mașini. Primarul Kievului, Vitali Kliciko , a spus că au izbucnit incendii care au afectat locuințe private și un depozit. Un martor Reuters a declarat că a auzit explozii în oraș, menționează materialul citat de Digi24. Reacție în regiune: avioane de luptă ridicate de România și Polonia În timpul atacurilor asupra Ucrainei, România și Polonia au ridicat de la sol avioane de luptă pentru protejarea spațiilor aeriene, au informat autoritățile militare din cele două state, potrivit informațiilor prezentate. Moscova: ținte militare și energetice; informații greu de verificat independent La Moscova, Ministerul Apărării a anunțat că forțele ruse au lansat un atac masiv pe timpul nopții, vizând: un centru de comunicații la Kiev; instalații energetice care ar susține producția militară în regiunea Kiev; infrastructură portuară la Izmail. Ministerul rus a susținut că toate țintele desemnate au fost atinse. În paralel, în Rusia, un atac ucrainean cu drone asupra regiunii Samara (descrisă ca un centru de producție și rafinare petrolieră, la circa 1.100 km sud-est de Moscova) ar fi avariat locuințe private, potrivit guvernatorului regional Viaceslav Fedorișcev, citat în material. Reuters precizează că nu a putut verifica independent aceste informații. [...]
Rusia riscă să intre într-un blocaj de resurse umane pentru război, pe fondul pierderilor mari și al reticenței tinerilor de a se înrola , potrivit Digi24 , care citează declarațiile fostului ambasador american în Ucraina William Taylor, într-un interviu pentru TVP World. Taylor susține că Vladimir Putin este „disperat” să refacă efectivele pierdute pe frontul ucrainean, însă „bărbații ruși nu sunt interesați să se alăture acelei lupte”. În acest context, el afirmă că Moscova va avea dificultăți tot mai mari în a înlocui soldații pierduți. Costul războiului: pierderi umane și presiune pe recrutare Întrebat despre planurile Moscovei de a majora cheltuielile de război cu peste 30% anul viitor, fostul diplomat a spus că războiul este costisitor pentru Kremlin nu doar financiar, ci și prin prisma pierderilor de personal. Taylor a avansat cifra de „1,5 milioane de soldați uciși și răniți grav” pentru Rusia. Pe această bază, el concluzionează că Rusia „trebuie să atragă mai mulți tineri, bărbați tineri, în armată”. Mobilizare „de amploare” și dependența de sprijin extern În același interviu, Taylor afirmă că Moscova se bazează pe Coreea de Nord pentru a-și asigura efectivele și că ar avea în vedere o nouă mobilizare majoră, despre care sugerează că va eșua din cauza lipsei de apetit pentru înrolare. „Când Putin va recurge la această recrutare pe scară largă, la această mobilizare de amploare, va constata că bărbații ruși nu sunt interesați să se alăture acelui război.” Fostul ambasador mai spune că, dacă această problemă se adâncește, Rusia va avea „probleme și mai mari” în a trimite oameni pe câmpul de luptă, ceea ce, în opinia sa, ar putea grăbi încheierea conflictului, „mai devreme sau mai târziu”. De ce contează: limitarea recrutării poate deveni constrângere operațională Mesajul central al lui Taylor este că, dincolo de bugete, capacitatea Rusiei de a susține războiul depinde de reînnoirea efectivelor, iar aici ar apărea o vulnerabilitate: disponibilitatea redusă a tinerilor de a se înrola și nevoia de a apela la soluții externe. În paralel, el afirmă că, deși războiul este costisitor pentru ambele părți, diferența ar fi sprijinul extern: Ucraina ar avea „aliați puternici”, în timp ce „rușii nu au niciunul”, potrivit declarațiilor sale. [...]
