Știri
Știri din categoria Diverse
Blocajul în desemnarea premierului ar urma să se prelungească cel puțin până pe 21 septembrie, potrivit unei declarații publice a liderului AUR, George Simion, consemnată de Digi24. Mesajul vine în contextul discuțiilor despre o posibilă nominalizare a unui prim-ministru de către președintele Nicușor Dan.
Simion a scris pe Facebook că „până cel puțin pe 21 septembrie nu va fi desemnat niciun premier”, asociind întârzierea cu situația țării și cerând organizarea de alegeri. În același mesaj, liderul AUR a susținut că partidul pe care îl conduce ar trebui să primească șansa de a forma Guvernul.
„Până cel puțin pe 21 septembrie nu va fi desemnat niciun premier! Ce merită cei care au dus țara în această gaură?”
„Vrem alegeri libere! Lăsați-ne să guvernăm”
Declarația lui Simion contrazice, ca orizont de timp, informațiile prezentate anterior de Digi24, potrivit cărora președintele Nicușor Dan ar urma să cheme liderii partidelor la consultări începând cu 1 septembrie, iar desemnarea unui premier ar putea avea loc până la finalul săptămânii viitoare.
În varianta discutată, potrivit acelorași informații, ar fi vorba despre un Guvern cu miniștri politici și un premier independent.
Digi24 amintește că George Simion a cerut în repetate rânduri desemnarea unui premier și a afirmat că AUR este pregătit să preia guvernarea. În iulie, liderul AUR i-a transmis președintelui Nicușor Dan mesajul „Nominalizează un premier ACUM!”, în contextul crizei politice.
Recomandate
PSD își fixează luni mandatul de negociere pentru noul Guvern , o decizie care poate influența rapid calendarul formării Executivului și, implicit, percepția de risc a României înaintea unei revizuiri de rating. Potrivit Digi24 , social-democrații se reunesc la Sinaia pentru a stabili poziția cu care vor merge la consultările de la Palatul Cotroceni . Consiliul Politic Național al PSD și grupurile parlamentare ale partidului se întâlnesc luni, 31 august, la Sinaia. Ședința CPN este programată la ora 11:00, iar reuniunea grupurilor parlamentare la ora 15:00. Pe lângă mandatul pentru negocierile privind viitorul Guvern, PSD urmează să discute și prioritățile legislative pentru sesiunea parlamentară care începe la 1 septembrie. Miza imediată: formarea Executivului și semnalul către piețe În același context, președintele Nicușor Dan a anunțat o nouă rundă de consultări cu partidele parlamentare pentru formarea unui nou Executiv. Șeful statului a explicat că o nominalizare urmată de un nou eșec în Parlament ar transmite un semnal negativ inclusiv agențiilor de rating, în condițiile în care agenția S&P urmează să revizuiască ratingul de țară. Potrivit informațiilor Digi24, președintele ar urma să anunțe noul premier în prima săptămână din septembrie, iar viitorul Executiv ar urma să fie format din miniștri politici, dar cu un premier independent. Agenda PSD: legea salarizării bugetarilor și restanțele din vară Pe ordinea de zi a reuniunilor de la Sinaia se află și proiecte rămase nefinalizate în sesiunile extraordinare ale Parlamentului din această vară, cel mai important fiind legea salarizării bugetarilor. În paralel, social-democrații vor discuta pachetul de priorități pentru sesiunea ordinară care începe la 1 septembrie, în condițiile în care negocierile pentru noul Guvern se suprapun peste reluarea activității parlamentare. [...]
Vicepreședintele CNSAS cere menținerea anchetelor pe Revoluție și Mineriadă, invocând „modelul german” și respingând ideea că trecerea timpului ar face imposibilă aflarea responsabilităților, potrivit Știrile Pro TV . Mădălin Hodor , vicepreședinte al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) , a reacționat după ce președintele Nicușor Dan s-a declarat sceptic că dosarele Revoluției și Mineriadei mai pot fi soluționate după 36 de ani. Hodor susține că statul român ar putea urma exemplul Germaniei, unde procedurile judiciare pentru crimele naziste au rămas deschise până la „ultimul caz posibil”, pentru a transmite un mesaj juridic și moral. Ce presupune „modelul german” invocat de CNSAS În argumentația sa, Hodor indică evoluția practicii judiciare din Germania: înainte de 2011, procurorii trebuiau să dovedească participarea directă a acuzatului la o crimă specifică, în timp ce după 2011 instanțele au stabilit că simpla activitate într-un lagăr de concentrare sau exterminare poate fi suficientă pentru încadrarea ca „complicitate la crimă”, deoarece persoana a contribuit la funcționarea sistemului. Ca exemple, sunt menționate condamnări pronunțate la vârste foarte înaintate, între care Oskar Gröning (condamnat în 2015 la 94 de ani), Irmgard Furchner (condamnată în 2022 la 97 de ani) și Josef Schütz (condamnat în 2022 la 101 ani), informații atribuite de publicație agenției News.ro. Miza: presiune publică pentru continuarea dosarelor istorice Poziția CNSAS intră în contradicție cu scepticismul exprimat de președinte privind capacitatea parchetelor de a mai aduce „noi date” după trecerea a 36 de ani. În finalul intervenției, Hodor formulează întrebarea care sintetizează disputa despre utilitatea și legitimitatea continuării anchetelor: „Domnul președinte ND spunea că au trecut 36 de ani și este sceptic că Dosarul Revoluției și cel al Mineriadei mai pot fi rezolvate. (...) Dar avem modelul german. Și întrebarea. De când adevărul are termen de prescripție?” Contextul declarațiilor lui Nicușor Dan În același material este redată și reacția președintelui, în contextul unor afirmații atribuite jurnaliștilor de la Recorder despre șeful SPP, Lucian Pahonțu. Nicușor Dan a spus că Pahonțu „nu e în această situație” și a adăugat că, din punct de vedere moral, „orice persoană care a reprimat” nu ar trebui să ocupe o funcție înaltă în stat, dar s-a declarat circumspect că dosarele vor mai fi elucidate, având în vedere timpul scurs. [...]
România își asumă „o parte mai mare” din propria apărare , mesaj transmis de președintele Nicușor Dan în discuțiile cu o delegație a Congresului SUA, la Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu ”, potrivit Digi24 . Întâlnirea a pus accent pe importanța strategică a regiunii Mării Negre pentru securitatea transatlantică și pe nevoia de consolidare a descurajării colective și a rezilienței. Delegația americană a fost condusă de Mike Rogers (R-Alabama), președintele Comisiei pentru Forțele Armate din Camera Reprezentanților a SUA, și a inclus pe Eric Sorensen (D-Illinois), membru al aceleiași comisii. Conform informațiilor publicate, șeful statului a mâncat alături de oficialii americani la popotă, a discutat cu militarii americani și a făcut fotografii cu aceștia. De ce contează: semnal politic despre angajamentele de apărare În contextul discuțiilor despre Marea Neagră și securitatea transatlantică, Nicușor Dan a afirmat că România este pregătită să își asume o parte mai mare din propria apărare, prin creșterea angajamentelor și îndeplinirea acestora. Materialul Digi24 nu oferă detalii despre măsuri concrete, calendar sau nivelul acestor angajamente, astfel că impactul operațional rămâne, deocamdată, la nivel de mesaj politic. [...]
Kremlinul condiționează un summit Putin–Trump–Zelenski de acorduri deja negociate , ceea ce mută orice discuție la nivel înalt din zona de „negociere” în cea de „ratificare” și ridică pragul diplomatic pentru un posibil proces de pace, potrivit Libertatea . Poziția a fost formulată de Dmitri Peskov , purtătorul de cuvânt al președinției ruse, care a spus că o întâlnire trilaterală între Vladimir Putin, Donald Trump și Volodimir Zelenski ar putea avea loc doar pentru semnarea unor înțelegeri stabilite în prealabil, nu pentru discuții preliminare. Kremlinul descrie procesul drept „extrem de complex”, cu „o mulțime de detalii”, și susține că liderii nu ar trebui să se întâlnească „pentru a negocia de la zero”. „Aceste acorduri nu reprezintă deloc o tranzacție primitivă, ci un proces de soluționare foarte complex, care constă dintr-o mulțime de detalii.” În același timp, Peskov a plasat responsabilitatea blocajului diplomatic pe Ucraina, acuzând administrația de la Kiev că nu ar dori să se implice într-un proces „real și concret” de soluționare a conflictului. Contextul: discuții între servicii secrete și informații despre o propunere de summit Precizările Kremlinului vin după ce portalul Axios a relatat, citând surse, că directorul CIA, John Ratcliffe, ar fi propus organizarea unui summit Rusia–SUA–Ucraina în timpul unei vizite la Moscova din 25 august. Peskov a minimalizat componenta politică a vizitei, afirmând că aceasta a vizat contactele dintre servicii, însă Serghei Narîșkin, șeful Serviciului de Informații Externe al Rusiei (SVR), a confirmat că a avut discuții „aprofundate” cu omologul american. De ce contează: prag mai ridicat pentru o întâlnire la vârf Prin condiționarea unui summit de acorduri deja încheiate, Moscova transmite că nu vede o reuniune la nivel de șefi de stat ca instrument de deblocare a negocierilor, ci ca etapă finală. În practică, asta înseamnă că orice întâlnire între cei trei lideri ar depinde de progrese prealabile substanțiale la nivel tehnic și diplomatic, într-un moment în care părțile se acuză reciproc de lipsă de disponibilitate pentru negocieri. [...]
Kremlinul condiționează un summit Trump–Putin–Zelenski de un „document final” pregătit în avans , ceea ce mută presiunea pe negocierile tehnice și prelungește incertitudinea pentru piețe și companii, într-un război care continuă să afecteze energia, transporturile și lanțurile de aprovizionare din regiune, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că o eventuală întâlnire între Vladimir Putin, Donald Trump și Volodimir Zelenski „nu ar avea sens” fără pregătirea prealabilă a unui document final. În această logică, summitul ar fi doar pentru a formaliza acorduri deja conturate, nu pentru negocieri de la zero, relatează RBK Ukraine. De ce contează condiția Moscovei Mesajul transmite că Rusia nu vede o reuniune la nivel înalt ca instrument de deblocare, ci ca etapă de închidere a unui proces. Peskov a susținut că ajungerea la decizii comune va cere „eforturi serioase” din partea tuturor părților și că nu poate fi vorba despre o înțelegere simplă, invocând dezacorduri „complexe și adânc înrădăcinate”. Negocierile, descrise drept „complet blocate” În același context, Peskov a reiterat că procesul de pace dintre Rusia și Ucraina este „complet blocat”, după ultima rundă mediată de Statele Unite, care a avut loc în februarie. „Chestiunea negocierilor de pace este acum complet blocată. Nu există idei noi.” Moscova a afirmat în repetate rânduri în ultimele luni că așteaptă noi propuneri din partea secretarului de stat american Marco Rubio, după ce ambele părți au recunoscut că acordul de la summitul ruso-american de la Anchorage, de acum un an, nu mai este valabil. Cerințele Rusiei și semnalul privind continuarea războiului Peskov a spus că Ucraina „este perfect conștientă” de cerințele Rusiei, făcând aluzie la solicitarea ca Kievul să își retragă trupele din întreaga regiune Donbas . El a adăugat că, în lipsa unei discuții „prin mijloace pașnice”, Rusia își menține „o dinamică pozitivă pe linia frontului”, iar „operațiunea (militară specială) continuă”. Totodată, Peskov a afirmat că Vladimir Putin nu intenționează să discute cu Donald Trump. Reacția Kievului Kievul a criticat poziția Moscovei. Sergiy Kislytsya, prim-adjunct al șefului Biroului Președintelui Ucrainei, a declarat că Putin nu ar fi cu adevărat interesat de negocieri de pace și că mizează pe teroarea împotriva civililor, sperând că ucrainenii nu vor supraviețui iernii. [...]
Guvernul Islandei exclude reluarea negocierilor de aderare la UE până în 2028 , după ce referendumul a respins propunerea, iar premierul Kristrun Frostadottir a încadrat rezultatul drept „o victorie pentru democrație”, nu „un eșec”, potrivit Digi24 . Decizia fixează un orizont politic și de reglementare: cel puțin în actuala legislatură, Islanda nu va intra într-un proces formal de negociere cu Bruxelles. Într-o conferință de presă organizată a doua zi după referendum, lidera social-democrată a spus că executivul pe care îl conduce „nu va relua negocierile de aderare în cursul acestei legislaturi”, care se întinde până în 2028, deși ea însăși a fost favorabilă votului „da”. Ce au decis alegătorii și de ce contează Islandezii au respins reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, într-un vot cu prezență ridicată la urne. După numărarea tuturor buletinelor, 52,8% s-au pronunțat împotrivă, iar 47,2% au susținut opțiunea „da”, potrivit postului public RUV și altor mass-media islandeze, citate în material. Miza internă a fost legată și de temeri privind suveranitatea apelor de pescuit ale țării, un subiect sensibil într-o economie în care pescuitul are o greutate majoră. Ce urmează Guvernul își prezentase proiectul de aderare ca pe un moment „acum sau niciodată”, însă rezultatul referendumului închide, practic, fereastra de negociere pentru următorii ani. Din declarațiile premierului reiese că tema nu va fi repusă pe agenda executivului înainte de finalul actualei legislaturi, în 2028. [...]
