Știri
Știri din categoria Diverse
Președintele Nicușor Dan amână nominalizarea premierului până la consultările din 1 septembrie, invocând lipsa unei majorități în vacanța parlamentară și riscul ca instabilitatea politică să se reflecte în evaluările externe ale României, potrivit Digi24.
Declarațiile au fost făcute joi seară, la Chișinău, unde șeful statului a spus că urmează „noi consultări cu partidele” pe 1 septembrie și că miza este conturarea „unei majorități pentru un Guvern care să fie stabilă”.
În explicația pentru întârzierea desemnării, Nicușor Dan a legat calendarul politic de percepția externă, menționând explicit agențiile de rating care „urmau să vină să evalueze România”. Președintele a spus că, după două nominalizări, a constatat că „nu există șanse de majoritate pe perioada vacanței parlamentare” și că ar fi fost „tare nefericit” ca mesajul din presa internațională să fie despre guverne neînvestite succesiv.
„Ăsta e motivul pentru care pe lunile iulie-august, în afară de discuții permanente cu partidele politice, n-am făcut o desemnare.”
Întrebat despre varianta unui guvern tehnocrat (un cabinet format preponderent din miniștri fără afiliere politică), președintele a indicat că nu vede susținere pentru o astfel de soluție și că este mai probabil un guvern cu miniștri politici.
„În acest moment nu văd susținere pentru un guvern cu miniștri tehnocrați. Deci este mult mai probabil un Guvern cu miniștri politici.”
Nicușor Dan a spus că la 1 septembrie va avea loc o nouă rundă de consultări, „formală sau informală”, după care ar urma să se contureze o majoritate. Întrebat despre scenarii punctuale (inclusiv legate de PSD), președintele a refuzat să detalieze, invocând faptul că „nu cred că e util” ca discuțiile să fie purtate în spațiul public înainte de nominalizare.
Recomandate
România cere garanții pentru școlile în limba română din Ucraina înaintea reformei educației ; președintele Nicușor Dan spune că a primit asigurări de la Volodimir Zelenski că schimbările anunțate la Kiev nu vor afecta drepturile comunității românești, potrivit Știrile Pro TV . Discuția a avut loc joi, la Chișinău, în cadrul unor întâlniri cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și al unor discuții trilaterale la care a participat și președintele Ucrainei. Dincolo de teme „operaționale”, Nicușor Dan a indicat că pe agenda bilaterală cu Ucraina a intrat și tranzitul viitor de cereale, inclusiv prin Portul Constanța. Miza pentru România este ca reforma educației din Ucraina — despre care președintele spune că este prevăzută să fie pusă în practică în toamna anului viitor — să fie implementată fără pierderi pentru rețeaua de școli românești și pentru învățământul în limba maternă. În acest context, Nicușor Dan a anunțat reluarea mecanismelor de dialog instituțional pe tema minorităților. „Am reprimit asigurări că în urma reformei educației din Ucraina școlile românești nu vor avea de suferit (...) și între timp o să avem timp să reglăm toate mecanismele astfel încât nicio școală românească să nu aibă de suferit”, a declarat Nicușor Dan. Ce urmează: comitet mixt pentru minorități, după ani de întrerupere Președintele a precizat că „mâine”, după mulți ani de întrerupere, urmează să aibă loc o ședință a Comitetului mixt privind minoritățile, care ar trebui să fie cadrul tehnic în care se discută și se „reglează” mecanismele invocate înainte de aplicarea reformei. Context: agenda de la Chișinău și proiecte finanțate de România În aceeași vizită, Nicușor Dan a vorbit despre consolidarea relației bilaterale cu Republica Moldova și despre proiecte concrete legate de transporturi, interconectare energetică și tranzitul la vamă. El a vizitat la Cahul un cămin studențesc și o clădire a primului teatru construit de la zero în Republica Moldova după 1991, obiective finanțate parțial de România. [...]
Nicușor Dan respinge ideea demiterii șefului SPP, invocând verificări și lipsa unor dovezi de „reprimare” , potrivit Digi24 . Declarația vine pe fondul controversei declanșate de dezvăluirile Recorder despre generalul Lucian Pahonțu și pune accentul pe criteriul de integritate pentru funcțiile înalte în stat, dar și pe limitele unei reacții instituționale imediate. Într-o conferință de presă susținută joi seară la Chișinău, președintele României a spus că nu consideră justificată controversa și că nu a făcut o evaluare managerială individuală a lui Pahonțu. Totuși, a formulat un principiu general: persoanele care au participat la acțiuni de reprimare nu ar trebui să ocupe funcții înalte, adăugând că șeful SPP „nu este în această situație”. „Orice persoană care a reprimat, participând la acțiuni de reprimare, nu are ce să caute într-o funcție înaltă în statul român. (...) Domnul Pahonțu nu e în această situație.” Ce spune președintele despre CSAT și verificările de la numire Nicușor Dan a precizat că există o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pe 7 septembrie, dar că aceasta „nu are legătură cu acest caz”. În același context, a susținut că, la momentul numirii lui Lucian Pahonțu la conducerea SPP, au existat verificări, inclusiv la CNSAS (instituția care gestionează accesul la arhivele fostei Securități și emite decizii privind colaborarea cu poliția politică). „Domnul Pahonțu, conform legii din România când a fost numit (...) CSAT a făcut o verificare inclusiv la CNSAS dacă a făcut sau nu poliție politică.” Președintele a mai spus că SPP „nu e un serviciu secret”, ci „un serviciu de pază”. Evaluarea SPP: „funcționează” și este „profesionist” Întrebat dacă a făcut o evaluare a lui Lucian Pahonțu și dacă a primit informații în acest sens, Nicușor Dan a afirmat că a evaluat serviciul „cu propriile simțuri” și că, din interacțiunile cu ofițeri SPP, inclusiv cei care se ocupă de paza sa, instituția i se pare „profesionistă”. A adăugat că reacțiile unor servicii externe cu care a avut tangențial contact ar fi „în aceeași direcție”. Totodată, a explicat de ce nu a făcut o evaluare managerială dedicată șefului SPP, invocând alte priorități, între care „o strategie economică” și „alegerile anulate”. Contextul acuzațiilor și limita invocată de președinte În materialul citat de Digi24, este menționat că Recorder a relatat că generalul Lucian Pahonțu a făcut parte din Trupele de Securitate înainte de 1989 și că a fost prezent, ca comandant de pluton, în zona fostului hotel Intercontinental în noaptea de 21 decembrie 1989. Recorder susține că a consultat documente din dosarul Revoluției, inclusiv o declarație a lui Pahonțu, în care acesta ar fi afirmat că a fost la Intercontinental, dar „nu am avut contact cu manifestanții”. Nicușor Dan a spus că a citit articolul care a stat la baza dezvăluirilor, însă nu a identificat elemente care să susțină titlul materialului. Întrebat dacă va face publice documente care să dovedească faptul că Pahonțu nu a făcut poliție politică, președintele a răspuns că „nu poți să faci proba negativă”, adică nu poate demonstra un fapt care nu s-a întâmplat, ci ar trebui aduse dovezi pozitive de către cei care susțin acuzația. [...]
Disputa politică pe legea salarizării riscă să blocheze reforme și bani din PNRR , după ce Sorin Grindeanu a transmis că Planul Național de Redresare și Reziliență nu poate fi invocat pentru ca Parlamentul „să voteze orice lege, indiferent cum e făcută”, potrivit Știrile Pro TV . Liderul PSD acuză Guvernul că nu a livrat o lege a salarizării „bună și echitabilă” și că încearcă să transfere responsabilitatea către alții. Într-o postare pe Facebook, Grindeanu spune că este de acord cu ideea că „interesul țării” trebuie să primeze, dar susține că acesta nu poate fi separat de interesul cetățenilor, menționând explicit profesori, medici și angajați din serviciile publice. În acest context, el respinge presiunea de a adopta rapid o lege doar pentru îndeplinirea unui jalon din PNRR. „De aceea, PNRR nu poate fi folosit ca argument pentru a cere Parlamentului să voteze ORICE lege, indiferent cum este făcută și ce efecte produce.” Miza: consens politic și social, nu doar bifarea unui „jalon” Grindeanu afirmă că forma legii salarizării nu ar avea „un minim consens” și enumeră mai multe critici, inclusiv că: nu există acord între ministerele din Guvern; nu este susținută de marile confederații sindicale; ar încălca acordul convenit de partide la Palatul Cotroceni; ar nemulțumi inclusiv Comisia Europeană . În aceeași intervenție, el descrie un „tipar” al guvernării conduse de Ilie Bolojan: lipsă de dialog și transferul costurilor către populație, indiferent dacă justificarea este „reforma”, „deficitul” sau un „jalon”. „Explicațiile se schimbă. Nota de plată o plătesc românii.” Contextul financiar: 770 de milioane de euro, deja asumați ca pierdere În același material este menționată și poziția președintelui Nicușor Dan, care a anunțat că PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un consens politic și social pe legea salarizării și că partidele și-au asumat, conform acordului politic, pierderea a 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) aferente acestui jalon din PNRR. Tot potrivit președintelui, partidele ar fi convenit să adopte legea până la finalul acestui an și să respecte, prin viitoarea lege, „anvelopa salarială” agreată cu Comisia Europeană (adică plafonul/limita totală a cheltuielilor salariale în sectorul public, în parametrii negociați cu Bruxelles-ul). Ce urmează Din informațiile prezentate, disputa rămâne legată de conținutul legii și de lipsa unui acord între actorii politici și sociali. Ținta anunțată pentru adoptare rămâne „până la sfârșitul acestui an”, însă materialul nu oferă un calendar legislativ concret sau o variantă de compromis deja agreată. [...]
Un nou RO-Alert în nordul județului Tulcea a declanșat proceduri de monitorizare aeriană , după ce radarul MApN a detectat o țintă în apropierea frontierei, iar autoritățile au avertizat populația asupra „posibilității căderii unor obiecte din spațiul aerian”, potrivit Digi24 . Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat, într-o actualizare publicată la ora 20:11, că nu au fost raportate pătrunderi în spațiul aerian al României, iar alerta aeriană a încetat la 19:48. Ce a declanșat alerta și ce măsuri au fost luate Conform informațiilor transmise de autorități, sistemul de supraveghere radar al MApN a detectat joi, la ora 18:27, o țintă aeriană la 33 km nord de Insula Șerpilor. În acest context, două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflate în Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu , au fost ridicate de la sol la 18:41 pentru monitorizarea situației. După notificarea Centrului Național Militar de Comandă, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a transmis la 18:44 un mesaj RO-Alert valabil pentru nordul județului Tulcea. Recomandările pentru populație Potrivit ISU Tulcea, avertizarea a vizat riscul de cădere a unor obiecte din spațiul aerian, iar populația a fost sfătuită: să se adăpostească în beciuri sau adăposturi de protecție civilă; dacă nu există astfel de spații, să rămână în locuințe, departe de geamuri și de pereții exteriori. Context: al treilea mesaj în mai puțin de 12 ore Locuitorii din județul Tulcea primiseră și joi dimineață un mesaj RO-Alert, acesta fiind, conform informațiilor citate, al treilea în mai puțin de 12 ore. MApN a precizat că, la ora 10:08, radarul a detectat un grup de ținte aeriene în spațiul aerian ucrainean, în proximitatea frontierei cu România. [...]
Testele interne cu agenți IA ai OpenAI au expus un risc operațional major, după ce unele modele au reușit să pătrundă în propriile rețele ale companiei , potrivit Digi24 , care citează Reuters și un raport publicat de OpenAI. Raportul, de 37 de pagini, descrie o serie de incidente informatice în care au fost implicate cele mai avansate modele ale companiei. În timpul unor teste care „au scăpat de sub control”, agenți de inteligență artificială au manifestat ceea ce OpenAI numește „comportament neprevăzut”, reușind să compromită sisteme din infrastructura internă. Ce s-a întâmplat în teste și de ce contează pentru companii Miza nu este doar reputațională, ci una de funcționare: dacă agenți IA care pot acționa autonom ajung să aibă acces la instrumente și sisteme informatice, incidentele descrise ridică întrebări despre cât de robustă este securitatea operațională în jurul acestor tehnologii. O parte dintre episoade fuseseră menționate anterior, însă raportul publicat acum ar oferi, potrivit materialului, mai multe detalii despre amploarea lor. Reacția specialiștilor și contextul mai larg Noile informații au alimentat îngrijorarea în rândul experților în siguranța inteligenței artificiale. Cel puțin un cercetător citat de Reuters consideră că astfel de incidente ar putea indica probleme mai profunde ale tehnologiei, care nu s-ar limita la sistemele dezvoltate de OpenAI. În același context, seria de incidente ar fi culminat luna trecută cu breșa intens mediatizată a platformei open-source Hugging Face , menționată în material. Publicația notează că raportul readuce în atenție riscurile asociate agenților IA autonomi, într-un moment în care companiile tehnologice încearcă să le ofere acces la tot mai multe instrumente și sisteme. [...]
SUA spun că au dejucat o campanie de hacking chineză care a vizat instituții-cheie, inclusiv Rezerva Federală , într-un episod care ridică miza riscurilor operaționale pentru infrastructura financiară și pentru instituțiile publice, potrivit Digi24 . Departamentul de Justiție al SUA a anunțat că a confiscat domeniile folosite de două platforme de hacking, „QScan” și „QTRouter”, despre care autoritățile americane susțin că au fost utilizate în campania de intruziune. Informațiile sunt prezentate de Reuters, citată de News.ro. Țintele menționate includ Departamentul de Justiție, NASA, Rezerva Federală și Senatul SUA, alături de „alte agenții guvernamentale sensibile”. Într-o declarație sub jurământ sunt enumerate și alte victime: Departamentul Energiei, Departamentul Sănătății și Serviciilor Sociale, Institutele Naționale de Sănătate, precum și patru companii neidentificate din SUA și Coreea de Sud. De ce contează pentru zona financiară și pentru companii Faptul că este menționată explicit Rezerva Federală (banca centrală a SUA) mută subiectul din zona de securitate cibernetică „generală” în cea a riscului sistemic: atacurile asupra instituțiilor care susțin funcționarea piețelor și a infrastructurii critice pot genera costuri operaționale, întreruperi și măsuri suplimentare de conformare și securitate pentru organizațiile conectate la aceste rețele. Declarația sub jurământ mai arată că infrastructura informatică a grupului ar fi fost folosită pentru a compromite infrastructură critică și alte rețele sensibile din SUA și din lume „cel puțin din 2018”, ceea ce sugerează o activitate de durată, nu un incident izolat. Cine ar fi operat platformele și reacțiile Potrivit Departamentului de Justiție, platformele ar fi fost administrate de o companie din China, Nanjing Xinjiuwei Network Technology Company, iar printre clienții acesteia s-ar număra agenția civilă de informații a Chinei, Ministerul Securității de Stat și Armata Populară de Eliberare. Reuters notează că nu a putut identifica imediat datele de contact ale companiei. Ambasada Chinei la Washington nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, iar Beijingul „neagă în mod obișnuit” responsabilitatea pentru astfel de activități. În același context, un analist al companiei de securitate cibernetică SentinelOne, Dakota Cary, a indicat o tendință mai largă: creșterea numărului de companii care oferă servicii „ofensive” (adică instrumente și operațiuni de atac cibernetic) pentru diverse entități guvernamentale. [...]
