Știri
Știri din categoria Diverse
Kremlinul condiționează un summit Trump–Putin–Zelenski de un „document final” pregătit în avans, ceea ce mută presiunea pe negocierile tehnice și prelungește incertitudinea pentru piețe și companii, într-un război care continuă să afecteze energia, transporturile și lanțurile de aprovizionare din regiune, potrivit Digi24.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că o eventuală întâlnire între Vladimir Putin, Donald Trump și Volodimir Zelenski „nu ar avea sens” fără pregătirea prealabilă a unui document final. În această logică, summitul ar fi doar pentru a formaliza acorduri deja conturate, nu pentru negocieri de la zero, relatează RBK Ukraine.
Mesajul transmite că Rusia nu vede o reuniune la nivel înalt ca instrument de deblocare, ci ca etapă de închidere a unui proces. Peskov a susținut că ajungerea la decizii comune va cere „eforturi serioase” din partea tuturor părților și că nu poate fi vorba despre o înțelegere simplă, invocând dezacorduri „complexe și adânc înrădăcinate”.
În același context, Peskov a reiterat că procesul de pace dintre Rusia și Ucraina este „complet blocat”, după ultima rundă mediată de Statele Unite, care a avut loc în februarie.
„Chestiunea negocierilor de pace este acum complet blocată. Nu există idei noi.”
Moscova a afirmat în repetate rânduri în ultimele luni că așteaptă noi propuneri din partea secretarului de stat american Marco Rubio, după ce ambele părți au recunoscut că acordul de la summitul ruso-american de la Anchorage, de acum un an, nu mai este valabil.
Peskov a spus că Ucraina „este perfect conștientă” de cerințele Rusiei, făcând aluzie la solicitarea ca Kievul să își retragă trupele din întreaga regiune Donbas. El a adăugat că, în lipsa unei discuții „prin mijloace pașnice”, Rusia își menține „o dinamică pozitivă pe linia frontului”, iar „operațiunea (militară specială) continuă”.
Totodată, Peskov a afirmat că Vladimir Putin nu intenționează să discute cu Donald Trump.
Kievul a criticat poziția Moscovei. Sergiy Kislytsya, prim-adjunct al șefului Biroului Președintelui Ucrainei, a declarat că Putin nu ar fi cu adevărat interesat de negocieri de pace și că mizează pe teroarea împotriva civililor, sperând că ucrainenii nu vor supraviețui iernii.
Recomandate
Administrația Trump escaladează presiunea juridică asupra Californiei înaintea alegerilor din 3 noiembrie, avertizând că oficialii electorali ar putea răspunde penal dacă numără voturi prin corespondență atribuite unor persoane despre care guvernul federal susține că „probabil” nu au cetățenie americană, potrivit Știrile Pro TV . Avertismentul, transmis vineri autorităților din comitatul Los Angeles și oficialilor electorali din California, vizează peste 20.000 de voturi contestate și vine cu mai puțin de trei săptămâni înaintea scrutinului legislativ de la jumătatea mandatului prezidențial, programat pentru 3 noiembrie. Într-o scrisoare către consilierul juridic adjunct al comitatului Los Angeles, Peter Bollinger, procurorul general adjunct interimar al SUA, Trent McCotter, a susținut că „facilitarea cu bună știință a votului ilegal” poate constitui infracțiune federală. „Votul unei persoane care nu este cetățean american la alegerile federale constituie o infracțiune federală, iar facilitarea cu bună știință a unui asemenea comportament este la fel de ilegală” Donald Trump a distribuit scrisoarea pe platforma Truth Social , însoțind-o de mesajul că oficialii vizați „vor ajunge cu toții la închisoare pentru o perioadă foarte lungă”. Miza: numărarea voturilor și accesul la datele alegătorilor Conflictul dintre administrația Trump și autoritățile californiene s-a intensificat în ultimele zile. Departamentul Justiției acordase anterior Californiei un termen de 48 de ore pentru verificarea unei liste de alegători suspectați că nu au cetățenie americană, avertizând că poate urma o acțiune în instanță. Joi, Departamentul Justiției a deschis un proces împotriva Californiei, cerând instanței să împiedice numărarea voturilor atribuite persoanelor de pe lista contestată. Scrisoarea de vineri a fost transmisă și secretarului de stat al Californiei, Shirley Weber, precum și responsabilului pentru evidența alegătorilor din comitatul Los Angeles, Dean Logan. De ce contestă California lista federală Potrivit informațiilor citate, Departamentul Justiției a pus la dispoziția oficialilor din Los Angeles un dispozitiv USB protejat prin parolă, cu numele unor persoane pe care guvernul federal le consideră „probabil” ne-cetățeni, dar cărora li s-ar fi trimis buletine de vot prin corespondență. Consilierul juridic al comitatului Los Angeles, Dawyn R. Harrison, a declarat că autoritățile locale nu pot da curs solicitărilor, deoarece administrația Trump nu a explicat cum a fost întocmită lista. McCotter a afirmat ulterior că identificarea s-a bazat pe registre interne privind imigrația și pe compararea datelor din mai multe evidențe. Biroul juridic al comitatului Los Angeles nu a răspuns imediat solicitării Reuters de a comenta, iar biroul lui Weber a indicat o declarație anterioară în care secretarul de stat critica încercările Departamentului Justiției de a obține acces la date protejate ale alegătorilor și de a elimina persoane de pe liste, considerând demersurile ilegale. Weber a spus că acestea „nu fac decât să provoace haos și să alimenteze neîncrederea publicului în alegerile noastre”. Context: verificări accelerate înainte de 3 noiembrie În iulie, Trump a afirmat că administrația sa ar fi descoperit dovezi privind înregistrarea pe listele electorale a peste 275.000 de persoane fără cetățenie americană, fără să fie clar câte ar fi votat efectiv. Reuters notează că, în cazuri anterioare, sistemele de verificare a cetățeniei au produs identificări eronate, iar studiile despre integritatea procesului electoral arată că votul persoanelor fără cetățenie americană este extrem de rar. Din iulie, Departamentul Justiției a intensificat urmărirea penală a persoanelor acuzate că au votat ilegal fără cetățenie, iar Casa Albă a cerut agențiilor federale să accelereze verificarea listelor electorale din cel puțin 47 de state, potrivit unui e-mail intern consultat de Reuters. [...]
Marile companii din tehnologie au virat zeci de milioane de dolari către un proiect al Casei Albe , într-o campanie de strângere de fonduri care ridică întrebări despre potențiale conflicte de interese, în condițiile în care o parte dintre donatori ar fi avut legături cu contracte guvernamentale sau decizii favorabile, potrivit Libertatea . În total, Donald Trump ar fi strâns 330 de milioane de dolari (aprox. 1,5 miliarde lei) pentru o nouă sală de bal la Casa Albă , iar documente recente ar indica identitatea donatorilor. Nvidia și Apple ar fi donat câte 25 de milioane de dolari fiecare (aprox. 115 milioane lei). De ce contează: riscul de „pay-to-play” în jurul deciziilor publice Materialul indică faptul că „mai mult de jumătate” dintre donatori ar avea legături cu contracte guvernamentale sau cu decizii favorabile luate în timpul celui de-al doilea mandat al lui Trump. În acest context, miza nu este doar dimensiunea finanțării, ci percepția că accesul și influența pot fi cumpărate prin donații către proiecte asociate administrației. Un exemplu menționat este Nvidia, care ar fi făcut donația la trei luni după ce administrația Trump ar fi permis companiei să exporte microcipuri avansate către China, în pofida restricțiilor motivate de securitatea națională a SUA. Cine mai apare pe lista donatorilor Pe lângă Nvidia și Apple, sunt menționați donatori din zona marilor corporații și a marilor averi, inclusiv: familia Adelson; Charles Ergen, cofondator Dish Network; companii precum Amazon, Caterpillar, Comcast și T-Mobile. Informațiile despre listă sunt atribuite The Washington Post, citat de Blick, conform articolului. Criptomonede, petrol și aprobări cu miză mare Textul mai arată că sectorul criptomonedelor ar fi contribuit cu 18 milioane de dolari (aprox. 83 milioane lei), inclusiv 5 milioane de dolari (aprox. 23 milioane lei) de la gemenii Winklevoss, fondatorii bursei de criptomonede Gemini. În paralel, sunt menționate donații din zona petrolului, inclusiv cazul managerului de fonduri speculative Paul Singer, care ar fi donat 5 milioane de dolari (aprox. 23 milioane lei) prin fundația sa, cu o lună înainte ca fondul său să primească aprobarea unei achiziții de 5,9 miliarde de dolari (aprox. 27,1 miliarde lei) a unei companii petroliere venezuelene. Cei contactați de The Washington Post ar fi negat existența unei legături între donații și beneficiile obținute, însă articolul notează că suprapunerea de calendar „ridică semne de întrebare”. Proiectul: cost estimat de 600 de milioane de dolari Noua sală de bal, parte a aripii de est a Casei Albe, ar avea un cost estimat de 600 de milioane de dolari (aprox. 2,8 miliarde lei). Până acum, administrația Trump ar fi strâns „mai mult de jumătate” din sumă, însă întrebările privind transparența și posibile favoruri politice ar rămâne, potrivit articolului. [...]
Ucraina și SUA pregătesc o nouă rundă de discuții, semnal-cheie pentru continuitatea sprijinului occidental , după tensiunile recente cu Washingtonul , potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, la Bruxelles, că Ucraina se află în negocieri cu Statele Unite și că o nouă întâlnire între reprezentanții celor două țări ar putea avea loc „în zilele următoare”. Informația este relatată de AFP, citată de News.ro. Zelenski a spus că echipa ucraineană este „în contact permanent” cu negociatorii americani și că, în opinia sa, părțile vor conveni asupra unei noi întâlniri „la un nivel sau altul”. Ce înseamnă anunțul, dincolo de calendar Mesajul transmis de Zelenski indică faptul că, în pofida tensiunilor cu Washingtonul, canalele de lucru rămân deschise și se caută o formulă de reluare a dialogului într-un format acceptabil pentru ambele părți. Pentru Ucraina, menținerea unei relații funcționale cu SUA rămâne un element critic în arhitectura de sprijin extern. Ce urmează Din informațiile prezentate nu rezultă data exactă, locul sau nivelul de reprezentare al viitoarei întâlniri. Singura certitudine comunicată public este că discuțiile sunt în desfășurare și că o întâlnire ar putea fi stabilită în perioada imediat următoare. [...]
Suspendarea de ultim moment a noilor sancțiuni SUA împotriva Rusiei redeschide incertitudinea de reglementare pe piața energiei , după ce președintele Donald Trump a blocat, prin decret, intrarea în vigoare a unui pachet legislativ abia promulgat, invocând „interesul național”, potrivit Digi24 . Măsura a fost luată cu doar două zile înainte de termenul-limită prevăzut în lege pentru aplicarea sancțiunilor și a atras condamnări din partea democraților din Congres. Legea fusese semnată chiar luna trecută de Trump, iar suspendarea a fost comunicată Congresului printr-o notificare, după ce decizia a fost publicată târziu în seară pe site-ul Casei Albe. Ce vizau sancțiunile și de ce contează pentru energie Pachetul legislativ, asociat cu numele senatorului Lindsey Graham (decedat), urmărea să reducă mai rapid fluxurile financiare care susțin războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Concret, proiectul de lege prevedea: sancționarea unor oficiali ruși, a băncilor și a flotei „fantomă” de petroliere folosite pentru transportul energiei rusești; impunerea către președinte a aplicării unor taxe de până la 100% pentru cei mai mari cinci importatori de petrol sau gaze naturale rusești, cu o excepție pentru țările care importă sub 15% din exporturile de gaze naturale ale Rusiei și care au făcut pași semnificativi pentru reducerea importurilor. Casa Albă nu a explicat imediat în ce fel suspendarea ar servi „interesului național”, menționează publicația. Context: acordul privind motorina și tensiunile cu Ucraina Decizia vine la o săptămână după ce Trump a spus că SUA au acceptat să cumpere motorină din Rusia pentru a încerca să reducă prețurile globale la energie, deși acest lucru ar putea afecta Ucraina. În același timp, Trump și-a intensificat criticile la adresa președintelui ucrainean Volodimir Zelenski , pe care îl acuză că nu a reușit să ajungă la un acord cu Vladimir Putin pentru încheierea conflictului. În acest context, Trump a anunțat și un acord cu Putin privind livrări de motorină: peste 300.000 de tone „imediat”, apoi încă 500.000 de tone în noiembrie, urmate de 1 milion de tone „imediat după aceea” și încă 3 milioane de tone „într-un interval scurt de timp”, potrivit relatării. Acordul privind motorina a fost criticat atât de republicani, cât și de democrați, care susțin că ar ajuta Rusia să-și continue războiul fără să reducă prețurile globale la combustibil, considerate ridicate în principal din cauza „războiului” lui Trump împotriva Iranului, conform aceleiași surse. Implicații politice interne în SUA Sancțiunile ajunseseră și un subiect de campanie pentru senatoarea Darline Graham, sora senatorului decedat, numită să ducă la capăt mandatul rămas și aflată acum în cursa pentru un mandat complet. Într-o dezbatere cu candidata democrată Annie Andrews, ea a spus că a fost „mândră” de adoptarea măsurii, dar a recunoscut că aplicarea ține de președinte. „Aceasta îi oferă președintelui instrumente pe care le poate folosi, dacă dorește, pentru a pune capăt războiului prin sancțiuni economice.” În lipsa unei explicații detaliate din partea Casei Albe privind „interesul național”, suspendarea introduce un element suplimentar de impredictibilitate în politica de sancțiuni a SUA, cu efect direct asupra așteptărilor din jurul comerțului cu energie și al presiunii economice asupra Rusiei. [...]
FIFA ia în calcul reguli care să excludă politicienii de la Premiul pentru Pace , după controversele declanșate de acordarea distincției lui Donald Trump , potrivit Digi24 . Miza este una de guvernanță internă: conducerea forului încearcă să limiteze riscul de ingerință politică și de crize diplomatice asociate unui premiu lansat abia anul trecut. Potrivit informațiilor obținute de The Guardian , mai mulți membri ai Consiliului FIFA cer fie desființarea premiului, fie „depolitizarea” lui. Comisia pentru responsabilitate socială în fotbal urmează să formuleze o recomandare înaintea următoarei reuniuni a Consiliului, programată pentru 16 decembrie, la Doha. De ce contează: risc de conflict de interese și presiune politică În interiorul Consiliului FIFA există o convingere „larg răspândită” că premiul, în forma actuală, a fost compromis prin asocierea cu Trump. Unii membri și-au exprimat îngrijorarea că președintele american ar putea contesta alegerea unui viitor laureat, dacă nu îi convine, ceea ce ar putea declanșa o criză diplomatică. Subiectul a revenit pe agenda conducerii FIFA și în contextul unor întrebări legate de posibile conflicte de interese în organizație, după ce Gianni Infantino a anunțat că Premiul pentru Pace a fost trecut în responsabilitatea comisiei pentru responsabilitate socială. Ce schimbări sunt discutate Un scenariu considerat „cel mai probabil” în discuțiile interne, potrivit unui membru al Consiliului citat de The Guardian , este transformarea Premiului pentru Pace într-o distincție acordată unei persoane din lumea fotbalului, pentru contribuții la armonie socială și responsabilitate. În această variantă, regulile ar urma să prevadă explicit că premiul nu poate fi acordat unui politician. Context: premiul e nou, iar procedura de selecție nu a fost publică FIFA a anunțat în noiembrie anul trecut înființarea Premiului pentru Pace, care urma să „recompenseze persoanele” cu acțiuni „excepționale și extraordinare” în favoarea păcii. Trump a primit distincția în decembrie 2025, în cadrul tragerii la sorți pentru Cupa Mondială masculină, la Washington, când Infantino i-a înmânat un trofeu de aur, o medalie și un certificat. Procedura prin care Trump a fost ales câștigător nu a fost făcută publică, notează Digi24. În evaluarea sa, comisia pentru responsabilitate socială ar urma să stabilească reguli stricte pentru orice variantă a premiului care va fi păstrată și să prezinte detalii despre procedura de nominalizare și selecție a laureaților. [...]
Disputa privind restricțiile Starlink din Ucraina ridică semne de întrebare despre controlul operațional al unui serviciu privat cu rol militar , după ce Elon Musk l-a acuzat public pe Donald Trump pentru „haos”, dar mai multe surse susțin că Musk ar fi inițiat chiar el demersul care a dus la încetinirea serviciului, potrivit Digi24 . Informația-cheie, relatată „în exclusivitate” de The Telegraph , este că Musk l-ar fi abordat pe președintele SUA cu propunerea de a introduce limite de viteză pentru sistem, ceea ce ar fi afectat apărarea Ucrainei împotriva dronelor. Potrivit a patru surse familiarizate cu discuțiile, Trump ar fi fost de acord cu sugestia, ceea ce ar fi deschis calea ca Pentagonul să implementeze încetinirea vitezei în cadrul Starshield, versiunea de nivel militar a sistemului de comunicații prin satelit. Cine decide, de fapt, parametrii unui serviciu critic În spațiul public, Musk a susținut anterior că schimbările ar fi fost decise de armata SUA și, „în ultimă instanță”, de președintele SUA, indicându-l pe Trump. În paralel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris încetinirea drept o „surpriză foarte periculoasă și neplăcută”, într-o declarație făcută vineri, la Bruxelles, în marja unui summit al UE. Digi24 notează că, după o noapte descrisă drept „de carnagiu” la Kiev, pe fondul întreruperii serviciului, o sursă de rang înalt a spus că Musk ar fi fost îngrijorat de o posibilă reacție negativă din partea consumatorilor din Europa. Aceeași sursă a indicat că responsabilitatea ar fi fost împărțită: „El a postat pe Twitter că este nevinovat și că administrația SUA este cea care a făcut asta. Realitatea este că amândoi au fost implicați.” Un înalt oficial european și două surse ucrainene „bine informate” au confirmat această versiune, potrivit materialului. Reacții și negări la Washington Donald Trump a declarat vineri seara, la Casa Albă, că nu crede că nici el, nici Musk ar fi fost responsabili pentru pierderea accesului Ucrainei la Starlink. În plus, un oficial american anonim, citat de AFP (conform Digi24), a insistat că Trump nu a solicitat reducerea serviciilor Starshield pentru Ucraina: „Președintele nu a formulat niciodată o astfel de solicitare.” Digi24 mai consemnează că Trump a negat și informațiile potrivit cărora Casa Albă ar fi dispus restricții asupra serviciilor Starlink furnizate forțelor armate ucrainene, relatare atribuită CNBC. De ce contează Episodul scoate în evidență o vulnerabilitate operațională majoră: în condiții de război, parametri precum viteza sau disponibilitatea unui serviciu de comunicații prin satelit pot influența direct capacitatea de apărare, iar lanțul de decizie pare să se suprapună între o companie privată, Pentagon și decizia politică de la Casa Albă. În acest moment, pe baza informațiilor prezentate, rămâne neclar cine a inițiat efectiv măsura și cine a aprobat-o formal, în condițiile în care declarațiile publice și relatările din surse intră în contradicție. [...]
