Știri
Știri din categoria Diverse
România își asumă „o parte mai mare” din propria apărare, mesaj transmis de președintele Nicușor Dan în discuțiile cu o delegație a Congresului SUA, la Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”, potrivit Digi24. Întâlnirea a pus accent pe importanța strategică a regiunii Mării Negre pentru securitatea transatlantică și pe nevoia de consolidare a descurajării colective și a rezilienței.
Delegația americană a fost condusă de Mike Rogers (R-Alabama), președintele Comisiei pentru Forțele Armate din Camera Reprezentanților a SUA, și a inclus pe Eric Sorensen (D-Illinois), membru al aceleiași comisii. Conform informațiilor publicate, șeful statului a mâncat alături de oficialii americani la popotă, a discutat cu militarii americani și a făcut fotografii cu aceștia.
În contextul discuțiilor despre Marea Neagră și securitatea transatlantică, Nicușor Dan a afirmat că România este pregătită să își asume o parte mai mare din propria apărare, prin creșterea angajamentelor și îndeplinirea acestora. Materialul Digi24 nu oferă detalii despre măsuri concrete, calendar sau nivelul acestor angajamente, astfel că impactul operațional rămâne, deocamdată, la nivel de mesaj politic.
Recomandate
România ia în calcul să plătească o parte din costurile prezenței militare americane , într-un moment în care Pentagonul își reevaluează desfășurarea de trupe în Europa, potrivit Digi24 , care citează o relatare Bloomberg. Miza pentru București este dublă: menținerea garanțiilor de securitate pe flancul estic și asumarea unor cheltuieli suplimentare într-un context bugetar deja tensionat. România se aliniază astfel altor state din estul Europei – precum Polonia și țările baltice – care propun stimulente financiare pentru militarii americani, înainte ca analiza Pentagonului privind prezența în Europa, așteptată până la finalul anului, să se încheie și să poată genera noi retrageri, potrivit aceleiași surse. Ce înseamnă, concret, pentru buget: investiții și ținte mai mari de cheltuieli Pe lângă oferta de a acoperi o parte din costurile trupelor SUA, Guvernul are în plan investiții majore în infrastructura militară. Conform informațiilor atribuite Bloomberg, România intenționează să investească aproximativ 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei) până în 2040 în baza Mihail Kogălniceanu , pentru a putea găzdui mai mulți militari americani sau aliați. Ministerul Apărării evaluase anterior modernizarea bazei la 2,5 miliarde de euro (aprox. 12,5 miliarde lei), cu o capacitate de până la 10.000 de militari. În paralel, autoritățile ar vrea să majoreze cheltuielile pentru apărare de la aproximativ 2,5% la 5% din PIB, în linie cu obiectivele NATO, deși România are unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană, potrivit relatării. Context operațional: câți militari americani sunt în România și ce urmează la Washington România găzduiește în prezent aproximativ 1.000 de soldați americani la bazele de la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii. Anul trecut, România a fost primul stat european afectat de reducerile de efective decise de administrația Donald Trump, după ce SUA au oprit rotația unei brigăzi prin baza de la Kogălniceanu, mai arată materialul citat. Decizia finală privind eventuale ajustări ale prezenței militare americane în Europa este legată de analiza Pentagonului, care ar putea duce la noi retrageri. De ce contează acum: presiunea de securitate din Marea Neagră Oferta României vine pe fondul tensiunilor crescute din Marea Neagră. În acest context, președintele Nicușor Dan a declarat că Franța este primul aliat care a oferit ajutor României pentru apărarea împotriva dronelor în zonă, potrivit informațiilor preluate în articol. Totodată, materialul menționează un incident recent în apropiere de Sulina, unde două nave comerciale ar fi fost lovite de drone; întrebat despre implicarea Rusiei, președintele a spus că este prea devreme pentru a exista o dovadă tehnică a unui atac rusesc. [...]
Atacurile din Marea Neagră împing în sus costurile de asigurare pentru nave, cu efecte în lanț asupra prețurilor din regiune , iar România nu este ocolită, potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan spune că este „prea devreme” pentru a atribui tehnic atacurile Rusiei, dar susține că Moscova este „beneficiarul” incertitudinii create pe ruta de transport folosită de Ucraina. În ultimele zece zile, atacuri cu drone au avut loc „exact pe acest coridor” de transport al mărfurilor, care urmează țărmul Ucrainei, României și Bulgariei până în Turcia, a explicat șeful statului. „E prea devreme ca să dovedim tehnic că a fost un atac rus, dar intuiţia ne spune că beneficiarul acestei situaţii de incertitudine este Rusia.” Impact economic: asigurări mai scumpe și presiune pe prețuri Nicușor Dan a indicat drept efect imediat o scumpire a asigurărilor pentru navele care operează în Marea Neagră. El a precizat că majorarea nu este „de acum”, ci se vede „de câteva luni”, iar costul suplimentar se transmite în economie. „Evident că acest factor afectează preţurile ţărilor din jur, inclusiv ale României.” Investigația privind proveniența dronei este încă în desfășurare Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu , a declarat că autoritățile care se ocupă de investigația tehnică sunt încă în proces de analiză pentru a stabili dacă drona care a lovit o ambarcațiune a fost sau nu de proveniență rusească. În același context, Țoiu a afirmat că Marea Neagră a devenit una dintre cele mai riscante zone pentru navigatori și că numărul deceselor înregistrate aici depășește riscurile din alte zone de comerț maritim. Totodată, ea a făcut referire la un incident în urma căruia la bordul unei nave s-a produs un incendiu, iar șapte marinari sunt dați dispăruți. [...]
Ilie Bolojan avertizează că lipsa unui guvern poate aduce „costuri” majore României , iar în acest context pune presiune pe decidenți să iasă din logica de „calcule” politice înaintea votului de învestitură, potrivit Digi24 . Premierul interimar spune că relația sa cu președintele Nicușor Dan este „o colaborare instituțională normală” și susține că întâlnirea avută la Bruxelles nu a vizat aranjamente politice sau votul din Parlament pentru noul Executiv. Miza: riscul de blocaj și „costurile” pentru România În contextul discuțiilor despre posibilitatea dizolvării Parlamentului dacă Guvernul Luca Niculescu ar fi respins, Bolojan afirmă că influența președintelui poate conta în ecuația votului, dar insistă că situația a depășit faza declarațiilor și a „împunsăturilor”. „Astăzi avem o realitate, ceea ce înseamnă dificultăți majore și costuri pe care România le poate avea dacă nu avem un guvern.” În aceeași linie, el spune că, atunci când ocupi funcția de premier, obligația principală este față de țară, nu față de câștigul politic. Ce spune Bolojan despre discuția cu Nicușor Dan la Bruxelles Bolojan explică faptul că s-a întâlnit cu președintele miercuri seară, la Bruxelles, după ce participase la deschiderea unui birou al Federației Patronale Române Concordia, gest pe care îl descrie ca semnal de respect și încurajare pentru cei care lucrează și investesc în România. Cei doi au fost cazați la același hotel și au discutat împreună cu membri ai echipelor lor. Potrivit premierului interimar, subiectele au fost legate de agenda zilei următoare, inclusiv viitorul buget al Uniunii Europene și teme care țin de ambele instituții. „Dar nu a fost o discuție de tip politic, de alte aranjamente.” Bolojan mai spune explicit că nu s-a discutat despre susținerea guvernului în Parlament. Guvernul propus și relația președinte–PSD Întrebat despre o posibilă înțelegere între președinte și PSD, Bolojan afirmă că guvernul care urmează să fie supus votului săptămâna viitoare este „un rezultat al deciziilor” luate de Nicușor Dan și PSD, fără să intre în comentarii despre natura unei eventuale înțelegeri. „Guvernul care va fi supus votului săptămâna viitoare, dacă va fi învestit, este un rezultat al deciziilor luate de președintele României și de Partidul Social Democrat .” În acest context, el dă ca exemplu o nominalizare anterioară, susținând că „Guvernul Veștea” nu ar fi fost în interesul PNL, ci „poate” al PSD. „Președintele are o răspundere” pentru ce urmează La final de mandat, Bolojan spune că eventualele mesaje către președinte le transmite direct, ca și până acum, și subliniază că șeful statului, având legitimitatea votului, poartă inevitabil o parte din responsabilitatea pentru evoluțiile din țară. „Președintele României (...) are o răspundere pentru ceea ce se întâmplă în această țară, în mod inevitabil, cu bune și cu rele.” Din informațiile prezentate, următorul punct de inflexiune rămâne votul de învestitură anunțat pentru săptămâna viitoare, pe fondul avertismentului că un blocaj prelungit poate genera costuri pentru România. [...]
Suspendarea de ultim moment a noilor sancțiuni SUA împotriva Rusiei redeschide incertitudinea de reglementare pe piața energiei , după ce președintele Donald Trump a blocat, prin decret, intrarea în vigoare a unui pachet legislativ abia promulgat, invocând „interesul național”, potrivit Digi24 . Măsura a fost luată cu doar două zile înainte de termenul-limită prevăzut în lege pentru aplicarea sancțiunilor și a atras condamnări din partea democraților din Congres. Legea fusese semnată chiar luna trecută de Trump, iar suspendarea a fost comunicată Congresului printr-o notificare, după ce decizia a fost publicată târziu în seară pe site-ul Casei Albe. Ce vizau sancțiunile și de ce contează pentru energie Pachetul legislativ, asociat cu numele senatorului Lindsey Graham (decedat), urmărea să reducă mai rapid fluxurile financiare care susțin războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Concret, proiectul de lege prevedea: sancționarea unor oficiali ruși, a băncilor și a flotei „fantomă” de petroliere folosite pentru transportul energiei rusești; impunerea către președinte a aplicării unor taxe de până la 100% pentru cei mai mari cinci importatori de petrol sau gaze naturale rusești, cu o excepție pentru țările care importă sub 15% din exporturile de gaze naturale ale Rusiei și care au făcut pași semnificativi pentru reducerea importurilor. Casa Albă nu a explicat imediat în ce fel suspendarea ar servi „interesului național”, menționează publicația. Context: acordul privind motorina și tensiunile cu Ucraina Decizia vine la o săptămână după ce Trump a spus că SUA au acceptat să cumpere motorină din Rusia pentru a încerca să reducă prețurile globale la energie, deși acest lucru ar putea afecta Ucraina. În același timp, Trump și-a intensificat criticile la adresa președintelui ucrainean Volodimir Zelenski , pe care îl acuză că nu a reușit să ajungă la un acord cu Vladimir Putin pentru încheierea conflictului. În acest context, Trump a anunțat și un acord cu Putin privind livrări de motorină: peste 300.000 de tone „imediat”, apoi încă 500.000 de tone în noiembrie, urmate de 1 milion de tone „imediat după aceea” și încă 3 milioane de tone „într-un interval scurt de timp”, potrivit relatării. Acordul privind motorina a fost criticat atât de republicani, cât și de democrați, care susțin că ar ajuta Rusia să-și continue războiul fără să reducă prețurile globale la combustibil, considerate ridicate în principal din cauza „războiului” lui Trump împotriva Iranului, conform aceleiași surse. Implicații politice interne în SUA Sancțiunile ajunseseră și un subiect de campanie pentru senatoarea Darline Graham, sora senatorului decedat, numită să ducă la capăt mandatul rămas și aflată acum în cursa pentru un mandat complet. Într-o dezbatere cu candidata democrată Annie Andrews, ea a spus că a fost „mândră” de adoptarea măsurii, dar a recunoscut că aplicarea ține de președinte. „Aceasta îi oferă președintelui instrumente pe care le poate folosi, dacă dorește, pentru a pune capăt războiului prin sancțiuni economice.” În lipsa unei explicații detaliate din partea Casei Albe privind „interesul național”, suspendarea introduce un element suplimentar de impredictibilitate în politica de sancțiuni a SUA, cu efect direct asupra așteptărilor din jurul comerțului cu energie și al presiunii economice asupra Rusiei. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că sunt „șanse foarte mari” ca Guvernul Luca Niculescu să fie învestit pe 20 octombrie , un semnal de stabilizare politică după luni de blocaj, cu mize directe pentru rectificarea bugetară și bugetul pe 2027, potrivit Libertatea . Declarația a fost făcută vineri, 16 octombrie, la Bruxelles, la finalul reuniunii Consiliului European . Șeful statului a indicat că există „acorduri între prim-ministru și partide”, pe care le leagă de nevoia de stabilitate pentru decizii bugetare urgente. „Eu cred că sunt șanse foarte mari ca acest Guvern să treacă.” De ce contează: rectificarea și bugetul, pe fondul unei crize prelungite În evaluarea președintelui, acordurile politice ar urma să asigure stabilitate „pentru rectificare, care este o urgență” și pentru bugetul pe anul viitor, despre care spune că speră să fie trecut prin Parlament în acest an. Totodată, Nicușor Dan a punctat că, într-o democrație, nu președintele este cel care „trebuie să fie mulțumit” de componența guvernului, ci Parlamentul decide prin vot, iar el își propune o colaborare instituțională cu viitorul executiv. „O să încerc să colaborez instituțional cu Guvernul ăsta și sper să nu fiu în situația să îi critic.” Context: șase luni de criză politică și patru nominalizări de premier România se află în criză politică din 20 aprilie, când PSD i-a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar miniștrii PSD și-au depus demisiile pe 23 aprilie. Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut, iar Guvernul Bolojan a căzut după 11 luni de la învestire. Ulterior, Nicușor Dan a făcut trei nominalizări pentru funcția de premier, toate fără finalizare printr-un guvern validat: Eugen Tomac (4 iunie) – și-a depus mandatul înainte de vot; Adrian Veștea (14 iunie) – guvern respins în Parlament; Siegfried Mureșan (17 septembrie) – guvern respins la vot. Pe 5 octombrie, președintele l-a desemnat pe Luca Niculescu ca al patrulea premier. Conform informațiilor din articol, guvernul propus este format din 11 miniștri PSD, iar votul de învestitură este programat pe 20 octombrie. Ce urmează Următorul test este votul din Parlament din 20 octombrie. În privința reformelor (inclusiv reforma administrativ-teritorială și legea salarizării), președintele a spus că „românii așteaptă reformă” și că rămâne de văzut câte dintre acestea va livra noul guvern. [...]
NATO pregătește în Polonia un exercițiu logistic pentru o posibilă misiune în Ucraina , un scenariu condiționat de un eventual acord de încetare a focului între Kiev și Moscova, potrivit Digi24 . Cel puțin 1.500 de militari din Marea Britanie, Franța și Germania ar urma să sosească în Polonia luna viitoare pentru a exersa operațiuni logistice și de coordonare, în pregătirea unei posibile desfășurări viitoare în Ucraina. Informația apare într-un raport al publicației britanice The Times , citat de agenția de presă de stat poloneză PAP. Miza operațională: logistica unei eventuale forțe de menținere a păcii Exercițiile vizează procesele logistice necesare unei astfel de misiuni, inclusiv livrarea către Ucraina de combustibil, alimente și alte provizii esențiale, precum și coordonarea între trupele aliate. În același timp, potrivit informațiilor citate, exercițiul ar avea și rol de descurajare în fața Rusiei, pe fondul temerilor că războiul din Ucraina s-ar putea extinde dincolo de granițele NATO. Context: „ Coaliția celor dispuși ” și opoziția Kremlinului Materialul The Times este plasat în contextul unei declarații făcute în iulie de premierul polonez Donald Tusk , care a spus că „Coaliția celor dispuși” – un grup de 40 de țări creat pentru coordonarea ajutorului și planificarea unor măsuri viitoare de securitate pentru Ucraina – va organiza în toamnă primele exerciții militare comune în Polonia. Tusk a mai afirmat că experiența Poloniei în sprijinirea Ucrainei va conta în cadrul acestor exerciții. Ideea unei forțe multinaționale de menținere a păcii în Ucraina, după un eventual acord de pace, este discutată de mai mult timp de Kiev și aliații săi. Kremlinul se opune, avertizând că trupele străine staționate în Ucraina ar fi considerate ținte militare legitime. [...]
