Știri
Știri din categoria Diverse
Vicepreședintele CNSAS cere menținerea anchetelor pe Revoluție și Mineriadă, invocând „modelul german” și respingând ideea că trecerea timpului ar face imposibilă aflarea responsabilităților, potrivit Știrile Pro TV.
Mădălin Hodor, vicepreședinte al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), a reacționat după ce președintele Nicușor Dan s-a declarat sceptic că dosarele Revoluției și Mineriadei mai pot fi soluționate după 36 de ani. Hodor susține că statul român ar putea urma exemplul Germaniei, unde procedurile judiciare pentru crimele naziste au rămas deschise până la „ultimul caz posibil”, pentru a transmite un mesaj juridic și moral.
În argumentația sa, Hodor indică evoluția practicii judiciare din Germania: înainte de 2011, procurorii trebuiau să dovedească participarea directă a acuzatului la o crimă specifică, în timp ce după 2011 instanțele au stabilit că simpla activitate într-un lagăr de concentrare sau exterminare poate fi suficientă pentru încadrarea ca „complicitate la crimă”, deoarece persoana a contribuit la funcționarea sistemului.
Ca exemple, sunt menționate condamnări pronunțate la vârste foarte înaintate, între care Oskar Gröning (condamnat în 2015 la 94 de ani), Irmgard Furchner (condamnată în 2022 la 97 de ani) și Josef Schütz (condamnat în 2022 la 101 ani), informații atribuite de publicație agenției News.ro.
Poziția CNSAS intră în contradicție cu scepticismul exprimat de președinte privind capacitatea parchetelor de a mai aduce „noi date” după trecerea a 36 de ani. În finalul intervenției, Hodor formulează întrebarea care sintetizează disputa despre utilitatea și legitimitatea continuării anchetelor:
„Domnul președinte ND spunea că au trecut 36 de ani și este sceptic că Dosarul Revoluției și cel al Mineriadei mai pot fi rezolvate. (...) Dar avem modelul german. Și întrebarea. De când adevărul are termen de prescripție?”
În același material este redată și reacția președintelui, în contextul unor afirmații atribuite jurnaliștilor de la Recorder despre șeful SPP, Lucian Pahonțu. Nicușor Dan a spus că Pahonțu „nu e în această situație” și a adăugat că, din punct de vedere moral, „orice persoană care a reprimat” nu ar trebui să ocupe o funcție înaltă în stat, dar s-a declarat circumspect că dosarele vor mai fi elucidate, având în vedere timpul scurs.
Recomandate
România ia în calcul să plătească o parte din costurile prezenței militare americane , într-un moment în care Pentagonul își reevaluează desfășurarea de trupe în Europa, potrivit Digi24 , care citează o relatare Bloomberg. Miza pentru București este dublă: menținerea garanțiilor de securitate pe flancul estic și asumarea unor cheltuieli suplimentare într-un context bugetar deja tensionat. România se aliniază astfel altor state din estul Europei – precum Polonia și țările baltice – care propun stimulente financiare pentru militarii americani, înainte ca analiza Pentagonului privind prezența în Europa, așteptată până la finalul anului, să se încheie și să poată genera noi retrageri, potrivit aceleiași surse. Ce înseamnă, concret, pentru buget: investiții și ținte mai mari de cheltuieli Pe lângă oferta de a acoperi o parte din costurile trupelor SUA, Guvernul are în plan investiții majore în infrastructura militară. Conform informațiilor atribuite Bloomberg, România intenționează să investească aproximativ 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei) până în 2040 în baza Mihail Kogălniceanu , pentru a putea găzdui mai mulți militari americani sau aliați. Ministerul Apărării evaluase anterior modernizarea bazei la 2,5 miliarde de euro (aprox. 12,5 miliarde lei), cu o capacitate de până la 10.000 de militari. În paralel, autoritățile ar vrea să majoreze cheltuielile pentru apărare de la aproximativ 2,5% la 5% din PIB, în linie cu obiectivele NATO, deși România are unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană, potrivit relatării. Context operațional: câți militari americani sunt în România și ce urmează la Washington România găzduiește în prezent aproximativ 1.000 de soldați americani la bazele de la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii. Anul trecut, România a fost primul stat european afectat de reducerile de efective decise de administrația Donald Trump, după ce SUA au oprit rotația unei brigăzi prin baza de la Kogălniceanu, mai arată materialul citat. Decizia finală privind eventuale ajustări ale prezenței militare americane în Europa este legată de analiza Pentagonului, care ar putea duce la noi retrageri. De ce contează acum: presiunea de securitate din Marea Neagră Oferta României vine pe fondul tensiunilor crescute din Marea Neagră. În acest context, președintele Nicușor Dan a declarat că Franța este primul aliat care a oferit ajutor României pentru apărarea împotriva dronelor în zonă, potrivit informațiilor preluate în articol. Totodată, materialul menționează un incident recent în apropiere de Sulina, unde două nave comerciale ar fi fost lovite de drone; întrebat despre implicarea Rusiei, președintele a spus că este prea devreme pentru a exista o dovadă tehnică a unui atac rusesc. [...]
Ilie Bolojan avertizează că lipsa unui guvern poate aduce „costuri” majore României , iar în acest context pune presiune pe decidenți să iasă din logica de „calcule” politice înaintea votului de învestitură, potrivit Digi24 . Premierul interimar spune că relația sa cu președintele Nicușor Dan este „o colaborare instituțională normală” și susține că întâlnirea avută la Bruxelles nu a vizat aranjamente politice sau votul din Parlament pentru noul Executiv. Miza: riscul de blocaj și „costurile” pentru România În contextul discuțiilor despre posibilitatea dizolvării Parlamentului dacă Guvernul Luca Niculescu ar fi respins, Bolojan afirmă că influența președintelui poate conta în ecuația votului, dar insistă că situația a depășit faza declarațiilor și a „împunsăturilor”. „Astăzi avem o realitate, ceea ce înseamnă dificultăți majore și costuri pe care România le poate avea dacă nu avem un guvern.” În aceeași linie, el spune că, atunci când ocupi funcția de premier, obligația principală este față de țară, nu față de câștigul politic. Ce spune Bolojan despre discuția cu Nicușor Dan la Bruxelles Bolojan explică faptul că s-a întâlnit cu președintele miercuri seară, la Bruxelles, după ce participase la deschiderea unui birou al Federației Patronale Române Concordia, gest pe care îl descrie ca semnal de respect și încurajare pentru cei care lucrează și investesc în România. Cei doi au fost cazați la același hotel și au discutat împreună cu membri ai echipelor lor. Potrivit premierului interimar, subiectele au fost legate de agenda zilei următoare, inclusiv viitorul buget al Uniunii Europene și teme care țin de ambele instituții. „Dar nu a fost o discuție de tip politic, de alte aranjamente.” Bolojan mai spune explicit că nu s-a discutat despre susținerea guvernului în Parlament. Guvernul propus și relația președinte–PSD Întrebat despre o posibilă înțelegere între președinte și PSD, Bolojan afirmă că guvernul care urmează să fie supus votului săptămâna viitoare este „un rezultat al deciziilor” luate de Nicușor Dan și PSD, fără să intre în comentarii despre natura unei eventuale înțelegeri. „Guvernul care va fi supus votului săptămâna viitoare, dacă va fi învestit, este un rezultat al deciziilor luate de președintele României și de Partidul Social Democrat .” În acest context, el dă ca exemplu o nominalizare anterioară, susținând că „Guvernul Veștea” nu ar fi fost în interesul PNL, ci „poate” al PSD. „Președintele are o răspundere” pentru ce urmează La final de mandat, Bolojan spune că eventualele mesaje către președinte le transmite direct, ca și până acum, și subliniază că șeful statului, având legitimitatea votului, poartă inevitabil o parte din responsabilitatea pentru evoluțiile din țară. „Președintele României (...) are o răspundere pentru ceea ce se întâmplă în această țară, în mod inevitabil, cu bune și cu rele.” Din informațiile prezentate, următorul punct de inflexiune rămâne votul de învestitură anunțat pentru săptămâna viitoare, pe fondul avertismentului că un blocaj prelungit poate genera costuri pentru România. [...]
Atacurile din Marea Neagră împing în sus costurile de asigurare pentru nave, cu efecte în lanț asupra prețurilor din regiune , iar România nu este ocolită, potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan spune că este „prea devreme” pentru a atribui tehnic atacurile Rusiei, dar susține că Moscova este „beneficiarul” incertitudinii create pe ruta de transport folosită de Ucraina. În ultimele zece zile, atacuri cu drone au avut loc „exact pe acest coridor” de transport al mărfurilor, care urmează țărmul Ucrainei, României și Bulgariei până în Turcia, a explicat șeful statului. „E prea devreme ca să dovedim tehnic că a fost un atac rus, dar intuiţia ne spune că beneficiarul acestei situaţii de incertitudine este Rusia.” Impact economic: asigurări mai scumpe și presiune pe prețuri Nicușor Dan a indicat drept efect imediat o scumpire a asigurărilor pentru navele care operează în Marea Neagră. El a precizat că majorarea nu este „de acum”, ci se vede „de câteva luni”, iar costul suplimentar se transmite în economie. „Evident că acest factor afectează preţurile ţărilor din jur, inclusiv ale României.” Investigația privind proveniența dronei este încă în desfășurare Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu , a declarat că autoritățile care se ocupă de investigația tehnică sunt încă în proces de analiză pentru a stabili dacă drona care a lovit o ambarcațiune a fost sau nu de proveniență rusească. În același context, Țoiu a afirmat că Marea Neagră a devenit una dintre cele mai riscante zone pentru navigatori și că numărul deceselor înregistrate aici depășește riscurile din alte zone de comerț maritim. Totodată, ea a făcut referire la un incident în urma căruia la bordul unei nave s-a produs un incendiu, iar șapte marinari sunt dați dispăruți. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că sunt „șanse foarte mari” ca Guvernul Luca Niculescu să fie învestit pe 20 octombrie , un semnal de stabilizare politică după luni de blocaj, cu mize directe pentru rectificarea bugetară și bugetul pe 2027, potrivit Libertatea . Declarația a fost făcută vineri, 16 octombrie, la Bruxelles, la finalul reuniunii Consiliului European . Șeful statului a indicat că există „acorduri între prim-ministru și partide”, pe care le leagă de nevoia de stabilitate pentru decizii bugetare urgente. „Eu cred că sunt șanse foarte mari ca acest Guvern să treacă.” De ce contează: rectificarea și bugetul, pe fondul unei crize prelungite În evaluarea președintelui, acordurile politice ar urma să asigure stabilitate „pentru rectificare, care este o urgență” și pentru bugetul pe anul viitor, despre care spune că speră să fie trecut prin Parlament în acest an. Totodată, Nicușor Dan a punctat că, într-o democrație, nu președintele este cel care „trebuie să fie mulțumit” de componența guvernului, ci Parlamentul decide prin vot, iar el își propune o colaborare instituțională cu viitorul executiv. „O să încerc să colaborez instituțional cu Guvernul ăsta și sper să nu fiu în situația să îi critic.” Context: șase luni de criză politică și patru nominalizări de premier România se află în criză politică din 20 aprilie, când PSD i-a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar miniștrii PSD și-au depus demisiile pe 23 aprilie. Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut, iar Guvernul Bolojan a căzut după 11 luni de la învestire. Ulterior, Nicușor Dan a făcut trei nominalizări pentru funcția de premier, toate fără finalizare printr-un guvern validat: Eugen Tomac (4 iunie) – și-a depus mandatul înainte de vot; Adrian Veștea (14 iunie) – guvern respins în Parlament; Siegfried Mureșan (17 septembrie) – guvern respins la vot. Pe 5 octombrie, președintele l-a desemnat pe Luca Niculescu ca al patrulea premier. Conform informațiilor din articol, guvernul propus este format din 11 miniștri PSD, iar votul de învestitură este programat pe 20 octombrie. Ce urmează Următorul test este votul din Parlament din 20 octombrie. În privința reformelor (inclusiv reforma administrativ-teritorială și legea salarizării), președintele a spus că „românii așteaptă reformă” și că rămâne de văzut câte dintre acestea va livra noul guvern. [...]
NATO pregătește în Polonia un exercițiu logistic pentru o posibilă misiune în Ucraina , un scenariu condiționat de un eventual acord de încetare a focului între Kiev și Moscova, potrivit Digi24 . Cel puțin 1.500 de militari din Marea Britanie, Franța și Germania ar urma să sosească în Polonia luna viitoare pentru a exersa operațiuni logistice și de coordonare, în pregătirea unei posibile desfășurări viitoare în Ucraina. Informația apare într-un raport al publicației britanice The Times , citat de agenția de presă de stat poloneză PAP. Miza operațională: logistica unei eventuale forțe de menținere a păcii Exercițiile vizează procesele logistice necesare unei astfel de misiuni, inclusiv livrarea către Ucraina de combustibil, alimente și alte provizii esențiale, precum și coordonarea între trupele aliate. În același timp, potrivit informațiilor citate, exercițiul ar avea și rol de descurajare în fața Rusiei, pe fondul temerilor că războiul din Ucraina s-ar putea extinde dincolo de granițele NATO. Context: „ Coaliția celor dispuși ” și opoziția Kremlinului Materialul The Times este plasat în contextul unei declarații făcute în iulie de premierul polonez Donald Tusk , care a spus că „Coaliția celor dispuși” – un grup de 40 de țări creat pentru coordonarea ajutorului și planificarea unor măsuri viitoare de securitate pentru Ucraina – va organiza în toamnă primele exerciții militare comune în Polonia. Tusk a mai afirmat că experiența Poloniei în sprijinirea Ucrainei va conta în cadrul acestor exerciții. Ideea unei forțe multinaționale de menținere a păcii în Ucraina, după un eventual acord de pace, este discutată de mai mult timp de Kiev și aliații săi. Kremlinul se opune, avertizând că trupele străine staționate în Ucraina ar fi considerate ținte militare legitime. [...]
PNL ia în calcul să voteze Guvernul Luca Niculescu pentru a debloca rectificarea bugetară , pe fondul avertismentelor că unele instituții publice sunt aproape de limita de funcționare, potrivit Stiri Pro TV . În stenograme din ședința Biroului Politic Național al PNL, Ilie Bolojan le-ar fi spus liberalilor că, strict politic, partidul nu ar avea interesul să susțină un Executiv dominat de PSD, dar că „responsabilitatea” ar impune încheierea provizoratului. În discuțiile interne, Bolojan ar fi invocat „constrângerile economice și bugetare” ale anului următor și a transmis că nu are „așteptări foarte mari” de la noul guvern. Totuși, liderul PNL a argumentat că România se află de peste cinci luni într-o perioadă de interimat, după demiterea guvernului condus de el prin moțiune de cenzură inițiată de PSD, iar atribuțiile limitate ale unui guvern interimar blochează decizii bugetare majore. Miza: rectificarea bugetară și funcționarea serviciilor publice Potrivit stenogramelor, Bolojan a avertizat că unele instituții au fonduri insuficiente pentru a-și continua activitatea până la finalul anului și că este nevoie de „cel puțin o rectificare bugetară serioasă”, care nu poate fi făcută prin ordonanță de urgență de un guvern interimar. În exemplificările din ședință, el a indicat presiuni în special în zona serviciilor medicale de urgență: unitatea de primiri urgențe de la Spitalul Floreasca ar fi avut o alocare inițială de sub 5 milioane lei în 2026, față de peste 10 milioane lei în 2025; la Târgu Mureș, alocarea inițială ar fi fost de sub 4 milioane lei în 2026, comparativ cu 8 milioane lei în 2025. Bolojan a mai spus că unele unități ar fi primit aproximativ 30% din fondurile necesare pentru întreg anul și a avertizat că, fără rectificări, funcționarea „în condiții normale” până la sfârșitul anului ar putea deveni imposibilă. Pe lista problemelor menționate apar și Inspectoratele pentru Situații de Urgență și serviciile de ambulanță, inclusiv din cauza scumpirii carburanților. Conform celor relatate în ședință, prețurile la combustibili ar fi crescut, în medie, cu 20–30% de la sfârșitul lunii februarie, accelerând consumarea bugetelor inițiale. „Nu e calcul politic, e responsabilitate” În stenograme, Bolojan formulează explicit dilema PNL: politic, partidul nu ar avea motive să voteze învestirea, dar menținerea interimatului ar prelungi blocajul administrativ și bugetar. „Încetarea acestei stări de provizorat nu mai este, așadar, o problemă de calcul politic. Este, pur și simplu, o problemă de responsabilitate” Tot în aceeași logică, el ar fi spus că, dacă PNL ar face „exclusiv un calcul strict politic”, nu ar trebui să voteze guvernul. Ce urmează: decizia PNL și votul din Parlament Ședința Biroului Politic Național al PNL a avut loc pentru stabilirea poziției față de Guvernul propus de premierul desemnat Luca Niculescu, care urmează să ajungă la votul Parlamentului marți. În partid există poziții divergente: o parte dintre liberali ar prefera respingerea guvernului pentru a forța alegeri anticipate, în timp ce alții susțin învestirea pentru a încheia criza politică. Înaintea ședinței, filiala PNL Iași a anunțat că nu susține învestirea și a cerut fie o majoritate „reformistă credibilă”, fie anticipate. Bolojan le-a reamintit colegilor că PNL are cea mai mare pondere dintre cele trei partide din guvernul interimar și, implicit, „principala responsabilitate” pentru această perioadă. [...]
