Știri
Știri din categoria Diverse

Excluderea lui Hubert Thuma din PNL deschide un nou front intern, cu potențial de blocaj în filiala Ilfov, după ce acesta a anunțat că va contesta decizia și că nu renunță la mandatul de președinte al Consiliului Județean Ilfov, potrivit Digi24.
Thuma, care este și șeful PNL Ilfov, a reacționat într-o postare pe Facebook intitulată „Epurarea”, publicată după ședința conducerii PNL de la ora 18:00, în care s-a decis excluderea membrilor care au votat cabinetul Veștea. În mesaj, el îl atacă pe președintele PNL, Ilie Bolojan, susținând că acesta a ocupat în carieră mai multe funcții „prin numire”, nu prin vot, și respinge solicitarea de a demisiona din funcția câștigată la alegeri.
„Omul care a trăit din sinecurile pe care azi le critică îmi cere să renunț la mandatul pentru care cetățenii m-au votat. Nu o voi face.”
Miza imediată este una procedurală și de control intern: Thuma spune că va contesta decizia conducerii centrale și invocă statutul partidului, potrivit căruia, ca președinte de filială, demisia i-ar putea fi cerută de Biroul Politic Județean Ilfov. El afirmă că are susținerea colegilor din filială și că va folosi „toate căile legale” pentru a împiedica „un abuz” să fie prezentat drept procedură.
În aceeași reacție, Thuma avertizează că excluderile ar slăbi PNL și introduce o estimare politică privind impactul electoral, comparând partidul cu USR.
„După această epurare, PNL, cel mai puternic partid de dreapta din România, ajunge să conteze la fel de puțin ca USR. De la 15%, la 10%.”
El descrie acest rezultat drept „prețul reformei”: un partid „mai mic, mai slab și mai singur, dar mai ascultător”.
Thuma își leagă excluderea și de tema apropierii de PSD, arătându-se contrariat de anunțul făcut de PNL după consultările de la Cotroceni privind susținerea unui guvern minoritar PSD. În postare, el susține că el și colegii săi ar fi fost excluși „chipurile” pentru apropierea de PSD, în timp ce Bolojan ar fi vorbit despre susținerea unui guvern minoritar construit în jurul PSD.
În același mesaj, Thuma afirmă că rămâne în funcție pentru primarii și comunitățile din Ilfov care l-au susținut în campanie și pune, la final, o întrebare directă despre „cine sunt, de fapt, psd-iștii din PNL?”.
Recomandate

Suspendarea hotărârilor de convocare a Congresului PNL produce efecte juridice și după eveniment , pentru că deciziile contestate au stat la baza adoptării unor hotărâri ulterioare ale Congresului, potrivit motivării Curții de Apel București prezentate de Digi24 . Instanța a analizat, în procedură de urgență, două hotărâri ale Consiliului Național Extraordinar al PNL care au fundamentat Congresul extraordinar din 21 iunie. Tribunalul București a decis inițial suspendarea temporară, iar Curtea de Apel București a menținut soluția. De ce contează: efectele nu se opresc la data Congresului În motivare, Curtea de Apel arată că efectele juridice ale hotărârilor nu se limitează la momentul desfășurării Congresului (21.06.2026), ci „se extind și ulterior acestui moment”, deoarece au stat la baza emiterii hotărârilor Congresului. „Suspendarea efectelor juridice ale hotărârii nr. 01/2026 privește producerea acestora pe viitor, iar nu împiedicarea desfășurării efective a Congresului.” Cu alte cuvinte, instanța nu a „oprit” retroactiv Congresul, ci a vizat consecințele juridice care ar fi continuat să se producă în lipsa unei intervenții a judecătorilor. Ce hotărâri au fost analizate de judecători Judecătorii au avut în vedere două hotărâri ale Consiliului Național Extraordinar al PNL: Hotărârea nr. 01/2026 , prin care a fost convocat Congresul extraordinar din 21 iunie, cu 2.500 de delegați, și au fost stabilite comisia de organizare, precum și deschiderea procedurii de depunere a candidaturilor și moțiunilor; Hotărârea nr. 02/2026 , prin care a fost aprobat proiectul de modificare a Statutului PNL, proiect ratificat la Congresul din 21 iunie. Acțiunea în instanță a fost deschisă de liberali din „gruparea Thuma”; printre cei menționați ca reclamanți se numără Hubert Thuma, Adrian Veștea, Alina Gorghiu și Lucian Bode. Argumentul central: Consiliul Național nu putea decide schimbări de statut Curtea de Apel precizează că a verificat legalitatea și conformitatea statutara a deciziilor de convocare, nu „oportunitatea” politică a măsurilor. De asemenea, instanța notează că o decizie politică precum excluderea din partid urmează să fie analizată separat, într-un alt proces. „Instanţele de judecată au posibilitatea de a statua asupra legalităţii deciziilor adoptate de către organele unui partid politic, în prezenta cauză nefiind supusă analizei sub niciun aspect oportunitatea măsurilor luate în cadrul activităţii de natură politică.” În motivare se reține că statutul PNL în vigoare prevede că, la convocarea unui Congres extraordinar, hotărârea Consiliului Național trebuie să stabilească aspecte organizatorice , fără a viza modificarea structurii sau a sistemului de alegeri. Curtea indică faptul că art. 66 din statut nu ar fundamenta competența Consiliului Național de a decide instituirea sistemului de moțiuni, astfel cum s-a decis prin articole din Hotărârea nr. 01/2026, motiv pentru care prima instanță a reținut o potențială nerespectare a acestor dispoziții. Ce urmează în instanță Pe 20 august este programată judecarea unui alt apel, depus de PNL (prin Ilie Bolojan ), într-un dosar distinct privind suspendarea temporară a hotărârilor adoptate de PNL în timpul Congresului din 21 iunie, conform informațiilor din articol. [...]

Legea salarizării intră într-o zi de negocieri politice cu miză bugetară de 770 de milioane de euro , în condițiile în care președintele Nicușor Dan îi cheamă la consultări, marți, la Palatul Cotroceni , pe liderii PSD, PNL, USR și UDMR, potrivit Digi24 . Suma indicată în material este de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei). Întâlnirea vizează discuții pe proiectul legii salarizării, într-un moment în care decizia politică poate influența direct cheltuielile publice și, implicit, spațiul fiscal al statului. Cine participă și ce se discută Conform informațiilor publicate, la Cotroceni sunt așteptați liderii: PSD PNL USR UDMR Tema consultărilor este proiectul legii salarizării, iar miza financiară menționată este de 770 de milioane de euro. De ce contează pentru economie și buget O astfel de sumă, asociată unei legi cu impact asupra veniturilor din sectorul public, poate deveni relevantă pentru: nivelul cheltuielilor bugetare pe termen scurt; echilibrele din buget (inclusiv necesarul de finanțare); predictibilitatea costurilor cu personalul în sectorul public. Materialul Digi24 nu detaliază în acest fragment mecanismul exact prin care se ajunge la suma de 770 de milioane de euro și nici calendarul decizional ulterior consultărilor. [...]

Înaintea dezbaterii de la CCR pe Legea integrității , liderul senatorilor AUR se delimitează de un amendament al propriului partid privind extinderea declarațiilor de avere și includerea partenerilor de viață ai politicienilor, potrivit Digi24 . Petrișor Peiu a spus că nu ar fi depus un astfel de amendament și că nu consideră legitimă „lupta” politică dusă împotriva unor persoane care nu sunt implicate în politică. Miza este una de reglementare: Curtea Constituțională urmează să discute miercuri contestațiile privind Legea integrității, inclusiv sesizarea depusă de președintele Nicușor Dan . În acest context, amendamentul AUR legat de declarațiile de avere extinse și de partenerii de viață ai demnitarilor a devenit subiect de dispută publică. Peiu a argumentat că extinderea confruntării politice către familie sau apropiați ai oponentului ar trebui evitată, invocând un „cod al onoarei” în politică. „Eu aș descuraja astfel de chestiuni. Până la urmă trebuie să avem un cod al onoarei. Dacă mă lupt cu Nicușor Dan, mă lupt cu Nicușor Dan, nu cu soția sau ce este doamna... concubină.” Senatorul AUR a adăugat că, din câte știe, persoana vizată „nu e în politică” și „nici nu pare prea influentă”, insistând că disputa ar trebui purtată „cu oponentul politic în soluții pentru țară”. Tot în intervenția de la Digi24, Peiu a vorbit și despre o întâlnire recentă a AUR cu Nicușor Dan, precizând că „ultima întâlnire” a avut loc la consultările cu partidele, imediat după ce „domnul Veștea a plecat fără să aibă guvernul învestit”. [...]

Noul Cod al Urbanismului extinde lista lucrărilor fără autorizație , o schimbare cu efect direct asupra costurilor și timpilor de execuție pentru intervenții mici la locuințe și proprietăți, potrivit Digi24 . Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor (CATUC) a fost publicat în Monitorul Oficial și intră în vigoare în 15 zile calendaristice de la publicare, a anunțat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila . Miza practică este reducerea formalităților pentru lucrări cu impact redus, printr-o împărțire pe trei regimuri: intervenții fără formalități de autorizare, intervenții executate în baza unui plan de amplasament și intervenții pentru care este suficientă notificarea autorității locale. Ce tipuri de lucrări intră pe lista extinsă „fără autorizație” Conform listei prezentate, vor putea fi realizate fără autorizație de construire, în condițiile prevăzute de lege, inclusiv: montarea sistemelor individuale de încălzire, de preparare a apei calde și de climatizare; montarea sistemelor fotovoltaice și a panourilor solare pentru consum propriu; anumite pergole și terase exterioare demontabile; anumite ziduri de sprijin și scări de acces în interiorul proprietății; anumite branșamente și racorduri realizate în limitele proprietății. Codul mai simplifică procedurile și pentru amplasarea unor sisteme automate de colectare și livrare a trimiterilor poștale (inclusiv pentru curierat), precum și pentru anumite lucrări de infrastructură și amenajare sau intervenții destinate securității la incendiu. Mediul rural: anexe de până la 20 mp, fără autorizație, dar cu condiții O modificare distinctă vizează construcțiile-anexă aferente locuințelor unifamiliale din mediul rural: acestea vor putea fi realizate fără autorizație de construire dacă nu depășesc, cumulat, 20 de metri pătrați și dacă respectă reglementările urbanistice locale. Ministrul Dezvoltării a avertizat însă că eliminarea autorizației nu elimină obligațiile legale privind calitatea în construcții, mediul și protejarea patrimoniului, iar răspunderea revine beneficiarului, în solidar cu proiectanții și executanții. „Eliminarea autorizației pentru aceste categorii de lucrări nu înseamnă eliminarea obligației de respectare a normelor în domeniu. Beneficiarii, proiectanții și executanții trebuie să respecte reglementările urbanistice, cerințele tehnice privind calitatea în construcții, legislația de mediu, regulile privind protejarea patrimoniului și celelalte acte normative aplicabile. Răspunderea pentru respectarea acestor cerințe revine beneficiarului, în solidar cu proiectanții și executanții”, a precizat Cseke Attila. Pentru lucrările unde Codul prevede această obligație, recepția la terminarea lucrărilor rămâne obligatorie. Documentația tehnică trebuie inclusă în cartea tehnică a construcției și în Registrul Național al Construcțiilor, iar proiectul trebuie întocmit de specialiști. Zone construite protejate: depinde de regulamentul local În zonele construite protejate, posibilitatea de a executa lucrări fără formalități există doar dacă regulamentul local de urbanism permite acest lucru. Responsabilitatea respectării regulilor rămâne la beneficiari, proiectanți și executanți, inclusiv atunci când nu mai este necesară autorizația. În logica anunțată de minister, simplificarea ar urma să reducă procedurile administrative pentru intervenții simple și să permită autorităților locale să își concentreze resursele pe proiecte cu impact asupra dezvoltării urbane și asupra siguranței construcțiilor. [...]

NATO pregătește o investiție de 200 de milioane de euro (aprox. 1 miliard lei) în Bulgaria , finanțată prin Programul NATO de Investiții în Securitate (NSIP), pentru construirea unei noi formațiuni militare, „Kabile”, un proiect care intră acum în faza de proiectare, potrivit Știrile Pro TV . Proiectul a fost prezentat de ministrul bulgar al Apărării, Dimitar Stoyanov , care a discutat planul cu autoritățile locale din regiunea Iambol (guvernatorul Georgi Chalakov și primarii din Iambol și Tundzha), conform btvnovinite.bg (link în sursa principală). Miza imediată este una operațională: demararea proiectării în acest an, etapă care ar urma să permită, în cel mult un an, o imagine mai precisă asupra „parametrilor proiectului”, potrivit ministrului. „Este un proiect care se află în pregătire de mai mulți ani și care a fost aprobat de Adunarea Națională în luna ianuarie a acestui an. În această etapă urmează să înceapă proiectarea. Aceasta ne va permite ca, în cel mult un an, să avem informații mult mai precise despre parametrii proiectului.” Ce urmează: proiectarea începe în acest an Stoyanov a spus că lucrările de proiectare încep în 2026 și a insistat pe informarea timpurie a comunităților locale, pentru a evita temeri legate de proiect. „Vom menține un dialog permanent cu cele două municipalități și cu oamenii din regiune.” Context local: situația de la baza aeriană Bezmer , „calmă” În același context, ministrul Apărării a comentat și situația de la baza aeriană Bezmer, unde sunt staționate două aeronave americane de realimentare în aer, afirmând că nu au fost înregistrate incidente și că zborurile au loc în cadrul unor activități de instruire spre nord și nord-vest. „Situația de la baza aeriană Bezmer este calmă. Nu au fost înregistrate încălcări sau incidente, iar zborurile se desfășoară în cadrul unor activități de instruire în direcția nord și nord-vest. Nu există motive de îngrijorare pentru oamenii din zonă.” [...]

Nvidia își extinde rolul dincolo de producția de cipuri, atrăgând 500 de miliarde de dolari (aprox. 2.250 de miliarde de lei) pentru infrastructura AI , într-un demers care tratează „puterea de calcul” ca o clasă separată de active, potrivit Știrile Pro TV , care citează BBC. Miza economică este apariția unei piețe de infrastructură finanțabilă la scară foarte mare, pe fondul cererii accelerate pentru inteligență artificială. Nvidia spune că a încheiat acorduri cu Apollo, BlackRock, Blackstone, Brookfield, Goldman Sachs și KKR, iar fondurile vor fi direcționate atât către proiecte proprii, cât și către proiecte dezvoltate împreună cu partenerii. Ce se finanțează: centre de date și capacități de producție Proiectele vizate ar include, cel mai probabil, construirea de noi centre de date capabile să găzduiască, să opereze și să răcească mii de cipuri folosite la procesarea pentru AI. Investițiile ar urma să susțină și construirea unor noi fabrici pentru producerea cipurilor AI, cu obiectivul de a crește disponibilitatea lor pe piață. În material este folosit și termenul „compute”, explicat ca „putere de calcul” – infrastructura hardware (cipuri, servere, centre de date) necesară pentru rularea modelelor de inteligență artificială. De ce contează pentru piață: „puterea de calcul” devine activ de infrastructură Directorul general al Nvidia, Jensen Huang, leagă direct capacitatea de calcul de monetizare: „În AI, puterea de calcul înseamnă venituri. Reunim cei mai importanți furnizori de capital pe termen lung din lume pentru a finanța independent infrastructura AI.” Și KKR susține, într-un comunicat comun semnat de directorii executivi Joe Bae și Scott Nuttall, că „puterea de calcul a devenit un activ de infrastructură critic”, dar avertizează că provocarea majoră rămâne implementarea, nu ambiția. Context: cererea pentru GPU-uri și riscul de randamente sub așteptări Știrea notează că marile companii de tehnologie și AI folosesc cipurile Nvidia (GPU – unități de procesare grafică) pentru servicii, platforme și chatbot-uri, între utilizatori fiind enumerate Google, Meta, Amazon, Microsoft, SpaceX, Tesla, OpenAI și Anthropic. În același timp, Jane Sydenham, manager senior de investiții la Rathbones, spune pentru BBC că Nvidia trebuie să continue să susțină dezvoltarea AI, dar ridică o întrebare de fond pentru investitori: dacă volume tot mai mari de capital direcționate către astfel de proiecte vor genera randamentele așteptate în viitor. [...]