Știri
Știri din categoria Politică
Un amendament la legea ANI ar putea declanșa pierderea mandatului pentru aleși deja sancționați, iar Dominic Fritz avertizează, într-o dispută politică deschisă, că schimbarea riscă să întârzie legea și să complice relația României cu Comisia Europeană, cu efecte asupra banilor din PNRR, potrivit Adevărul.
Miza imediată este un articol adoptat în Comisia juridică a Senatului, introdus în noua lege a Agenției Naționale de Integritate (ANI), care ar prevedea că persoanele ce au primit înainte de adoptarea legii o decizie de conflict de interese administrativ își pierd mandatele în 30 de zile de la publicarea noii legi. Fritz susține că prevederea ar avea efect retroactiv și ar fi „vădit neconstituțională”, pentru că ar introduce o sancțiune nouă pentru fapte deja judecate definitiv.
Președintele USR afirmă că modificarea nu l-ar viza doar pe el, ci „toate persoanele” găsite în incompatibilitate sau conflict de interese. În același timp, el leagă disputa de calendarul și riscurile de implementare ale reformelor asumate de România:
În același mesaj, Fritz a indicat că următorul pas procedural este votul final în Senat, programat în aceeași zi la ora 16:00.
Fritz acuză că amendamentul a fost introdus și votat de „PSD de mână cu AUR” și că ar fi „cu dedicație” pentru el, avertizând asupra unui „precedent periculos” prin care majoritatea ar modifica regulile pentru a elimina adversari politici.
George Simion (AUR) a respins acuzațiile și a justificat votul partidului pentru amendament prin ideea că „oricine este incompatibil trebuie să meargă acasă”, criticând totodată argumentul legat de PNRR și calificând reacția USR drept exagerată.
Dominic Fritz a anunțat că va exista o sesizare la Curtea Constituțională, susținând că demersul ar putea împinge intrarea în vigoare a legii până spre finalul lunii august. În logica prezentată de liderul USR, întârzierea ar menține presiunea pe jalonul de integritate și ar amplifica riscul asupra finanțărilor din PNRR destinate investițiilor publice.
Recomandate
Amendamentul din Senat care ar putea duce la încetarea mandatelor pentru incompatibilități constatate definitiv riscă să devină un nou front politic și juridic, cu potențiale efecte asupra finanțării PNRR , potrivit Agerpres . Liderul AUR, George Simion, spune că formațiunea a votat în Comisia juridică a Senatului pentru amendamentul care, în opinia sa, îl obligă pe Dominic Fritz să își părăsească funcția, în timp ce Fritz susține că textul este neconstituțional și pune în pericol bani europeni. Ce prevede amendamentul și de ce contează Comisia juridică a Senatului a adoptat un raport de admitere cu amendamente la proiectul de lege care modifică acte normative din domeniul integrității publice, după ce inițiativa a trecut miercuri de Camera Deputaților. Amendamentul propus de președintele Comisiei juridice, Ion Cristinel Rujan, prevede că persoanelor pentru care s-a constatat definitiv o stare de incompatibilitate sau conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a legii „le încetează de drept funcția sau demnitatea publică ori mandatul la 30 de zile” de la intrarea în vigoare. Miza imediată este dublă: pe de o parte, efectul asupra mandatelor unor aleși vizați de decizii definitive; pe de altă parte, riscul de contestații constituționale, având în vedere acuzația de sancționare „retroactivă” (adică aplicarea unei sancțiuni noi pentru fapte anterioare legii). Pozițiile politice: AUR vs. USR George Simion a afirmat că AUR a votat pentru amendament pe motiv că „oricine este incompatibil trebuie să renunțe la funcția pe care o ocupă”, referindu-se explicit la Dominic Fritz, primar al Timișoarei și lider USR. De cealaltă parte, Dominic Fritz a declarat că amendamentul, pe care îl numește „extrem de grav” și „neconstituțional”, îl vizează ca adversar politic și ar pune în pericol aproape 800 de milioane euro din PNRR. El a argumentat că textul introduce o sancțiune nouă – încetarea mandatului în 30 de zile – pentru situații de incompatibilitate și conflict de interese produse înainte de intrarea în vigoare a legii. „Este evident că acest amendament este neconstituțional, Constituția spune foarte clar că orice lege poate să producă efecte doar în viitor”, a explicat Fritz. Context juridic și ce urmează în Parlament În 18 iunie, Dominic Fritz a pierdut definitiv, la Înalta Curte de Casație și Justiție , procesul cu Agenția Națională de Integritate , în care a fost declarat în conflict de interese. Proiectul se dezbate joi în plenul Senatului, după ce a fost respinsă propunerea de retrimitere la Comisia juridică. Dacă amendamentul rămâne în forma actuală, disputa se poate muta rapid în zona controlului de constituționalitate, pe fondul acuzațiilor privind aplicarea sancțiunilor pentru situații anterioare legii. [...]
Conflictul PSD–PNL se mută în instanță, cu risc de întârzieri pentru proiecte și fonduri europene , după ce PSD a anunțat că depune plângere penală și contestă în justiție hotărâri adoptate de guvernul interimar condus de Ilie Bolojan , iar PNL acuză social-democrații că „sabotează practic” efortul României de a atrage bani europeni, potrivit HotNews . PNL susține că demersul PSD transformă „interesul României într-un instrument de confruntare politică și de blocaj” și afirmă că Executivul și-a exercitat atribuțiile „cu respectarea Constituției și a legislației în vigoare”. Liberalii leagă miza de angajamentele din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și de evitarea pierderii fondurilor europene. „Toate actele adoptate au avut un singur obiectiv: protejarea intereselor României, respectarea angajamentelor asumate prin PNRR și evitarea pierderii fondurilor europene”, a afirmat PNL, într-un comunicat de presă. Miza invocată de PNL: investiții, infrastructură, obligații europene În replica sa, PNL afirmă că PSD „alege să blocheze în instanță” măsuri care ar viza protejarea investițiilor, dezvoltarea infrastructurii și respectarea obligațiilor europene ale României. În același timp, liberalii acuză PSD de „rea-credință” și spun că țara are nevoie „de responsabilitate, nu de blocaje”. „Respectăm dreptul oricărei formațiuni politice de a face apel la justiție, dar constatăm că demersul PSD sabotează practic efortul României de atragere a fondurilor europene”, susține PNL. Ce face PSD: plângere penală și acțiuni la Curtea de Apel București PSD a anunțat luni că sesizează Curtea de Apel București și Parchetul General împotriva guvernului condus de premierul interimar Ilie Bolojan, pe care îl acuză că a adoptat hotărâri și politici publice „neconstituționale”, în condițiile unui mandat limitat. Social-democrații spun că au contestat hotărâri adoptate în ședința de Guvern din 23 iulie 2026 și „alte opt” adoptate „în același spirit”, invocând „depășirea limitelor legale”, „ignorarea avizelor negative” și exercitarea unor atribuții ministeriale „expirate”. PSD a precizat că marți, 28 iulie, va cere la Curtea de Apel București suspendarea executării hotărârilor publicate și că sesizează Parchetul General pentru analiza „consecințelor penale” ale adoptării și punerii în executare a unor acte pe care le consideră „constituțional interzise”. Ce urmează, pe scurt Pe termen imediat, disputa intră pe un traseu juridic dublu — contencios administrativ (la Curtea de Apel București) și sesizare penală (la Parchetul General). Din perspectiva efectelor practice, PNL avertizează asupra riscului de întârziere a unor proiecte și a absorbției fondurilor europene, în timp ce PSD își justifică acțiunea prin limitele constituționale ale unui guvern interimar și prin contestarea hotărârilor adoptate. [...]
PSD deschide un front juridic împotriva Guvernului interimar Bolojan , după ce a depus 12 plângeri prealabile privind 12 hotărâri de guvern și anunță că urmează acțiunea în contencios administrativ, potrivit Antena 3 . Miza invocată de Sorin Grindeanu este una de reglementare: PSD susține că un guvern demis, cu mandat limitat, „excede atribuțiile” atunci când adoptă astfel de acte. Grindeanu a spus că PSD a făcut luni primul pas procedural, iar marți va merge mai departe în instanță. „Noi azi am depus 12 plângeri prealabile legate de cele 12 hotărâri de guvern. Mâine vom depune acțiunea în contencios.” Disputa: hotărâri de guvern versus atribuțiile unui executiv demis Liderul PSD cere Executivului să retragă hotărârile de guvern contestate și să trimită proiectele în Parlament, unde partidul promite că poate convoca o sesiune extraordinară pentru a le vota, dacă sunt considerate necesare. „Insist către guvern: să retragă toate aceste HG care exced atribuțiile pe care le are un guvern demis. Promit că voi convova o sesiune extraordinară și le vom vota.” În același context, Grindeanu a afirmat că a primit mesaje de la premierul Ilie Bolojan cu „11 propuneri” pentru ordinea de zi și a descris presiunea de a introduce proiecte la sesiunea extraordinară drept „concurs”. „Am mesaje de la premierul Ilie Bolojan cu 11 propuneri pe care să le trecem.” Ce spune PSD că ar vota în Parlament Grindeanu a indicat explicit câteva proiecte pe care PSD ar fi dispus să le susțină, cu condiții: „legea pentru ANAF și Vamă”; „Codul Urbanistic”, dacă trece „amendamentul legat de Ciucu”; „legea ANI”, dacă „nu ciuntește din atribuțiile ANI”. Separat, el a spus că PSD „nu va vota vreo lege care să ascundă averile”, referindu-se la forma în care ar fi ajuns la Parlament un proiect privind secretizarea declarațiilor de avere, menționând că „mâine” se va vedea forma finală. PNRR , argumentul de presiune: riscul pierderii a „un miliard” În declarațiile sale, Grindeanu a legat disputa și de riscul pierderii unor bani din PNRR, invocând „strategia de biodiversitate” ca jalon și susținând că, dacă nu este retrasă, se poate ajunge la pierderea „unui miliard” (în material apar atât referiri la euro, cât și la lei, fără o clarificare unitară). „Altfel, riscăm să pierdem un miliard de euro.” „Nu e târziu (să o retragă - n.r.), fiindcă altfel guvernul poate fi acuzat că a pierdut un miliard de euro”. Ce urmează Potrivit lui Grindeanu, după plângerile prealabile depuse luni, PSD intenționează să depună marți acțiunea în contencios administrativ. În paralel, liderul PSD spune că poate convoca o nouă sesiune extraordinară pentru a trece prin Parlament proiectele pe care le consideră în atribuțiile Legislativului, nu ale unui guvern demis. [...]
PSD condiționează votul pe pachetul PNRR , iar asta poate întârzia deblocarea finanțărilor , într-o sesiune extraordinară a Parlamentului cu miză de circa 4 miliarde de euro, potrivit Economedia . Sorin Grindeanu spune că social-democrații vor susține doar o parte dintre proiectele necesare pentru jaloanele din PNRR și pune o condiție explicită pentru legea salarizării: acceptarea amendamentelor sindicatelor. Într-un mesaj publicat înaintea sesiunii, Grindeanu afirmă că PSD va vota „după un singur criteriu: dacă servește sau nu interesului României și al românilor” și că partidul nu va susține proiecte care „slăbesc instituțiile statului” sau transferă costuri către populație. „Legea Salarizării va fi votată de PSD doar dacă vor fi acceptate amendamentele formulate de organizațiile sindicale. Reforma nu poate fi făcută împotriva celor care muncesc.” Legea salarizării, nodul politic cu impact direct în PNRR Legea salarizării unitare este prezentată drept principalul punct de divergență, fiind unul dintre jaloanele-cheie din PNRR. Premierul interimar Ilie Bolojan a spus că este puțin probabil ca proiectul să fie dezbătut în sesiunea extraordinară din iulie și că ar urma să ajungă în Parlament în prima săptămână din august, după continuarea negocierilor cu sindicatele și Comisia Europeană. Bolojan a susținut că proiectul introduce mai multă echitate între salariile din sectorul public și că, în forma actuală, nu presupune reduceri de venituri. Potrivit acestuia, aproximativ două treimi dintre bugetari ar urma să beneficieze de creșteri salariale, iar o treime ar urma să își păstreze salariile până la eliminarea decalajelor. Premierul a avertizat însă că neadoptarea legii ar costa România aproximativ 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR și că nu ar genera economii bugetare, deoarece salariile ar urma oricum să fie indexate de la 1 ianuarie 2027 cu rata inflației. Ce proiecte spune PSD că susține și ce mai cere pe agendă Grindeanu a indicat că PSD susține modificarea Codului Administrativ, legea privind recompensarea performanței angajaților din ANAF și Autoritatea Vamală, proiectul privind decarbonizarea și Codul Urbanismului, însă cu amendamente legate de transferul competenței pentru emiterea autorizațiilor de construire către Primăria Capitalei începând cu mandatul următor. Pentru Legea integrității, PSD afirmă că va vota doar varianta agreată cu Agenția Națională de Integritate și în acord cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene. În plus, PSD cere introducerea și adoptarea unor proiecte inițiate de partid, inclusiv: prelungirea aplicării TVA de 9% pentru locuințe până la 1 octombrie; măsuri pentru temperarea prețurilor la carburanți; deblocarea posturilor din sistemul de sănătate; acordarea primelor didactice de 1.500 de lei. TVA de 9% la locuințe, legată de blocajul ANCPI Solicitarea privind prelungirea TVA reduse este pusă în contextul blocajului provocat de atacul cibernetic asupra sistemelor ANCPI, care a împiedicat finalizarea unor tranzacții imobiliare. Bolojan s-a declarat favorabil unei soluții legislative care să prelungească perioada în care cumpărătorii pot beneficia de cota redusă, argumentând că persoanele afectate nu trebuie să suporte consecințele unei situații independente de voința lor. El a indicat că Parlamentul ar putea decide o prelungire cel puțin egală cu perioada în care baza de date a ANCPI a fost indisponibilă. Anterior, Comisia economică a Senatului a dat aviz favorabil proiectului PSD care prelungește până la 1 octombrie termenul pentru aplicarea TVA de 9% la locuințe, ca măsură de compensare pentru întârzierile generate de blocarea activității ANCPI. De ce contează: riscul de întârziere pe jaloane și bani Sesiunea extraordinară a Parlamentului vizează adoptarea proiectelor asumate prin PNRR, de care depinde deblocarea unor finanțări de ordinul a 4 miliarde de euro pentru investiții în infrastructură, spitale și administrație. Potrivit lui Bolojan, majoritatea proiectelor pot fi adoptate în această sesiune, însă legea salarizării rămâne cel mai dificil dosar, atât din cauza negocierilor cu sindicatele, cât și a necesității încadrării în limitele fiscale convenite cu Comisia Europeană. [...]
PSD mizează pe instalarea rapidă a unui guvern „cu puteri depline” până la 15 august, pe fondul unui blocaj pe care Sorin Grindeanu îl descrie drept și economic, cu risc de grevă generală , potrivit G4Media . Liderul PSD susține că soluția este formarea cât mai rapidă a unei majorități și exclude categoric o alianță cu AUR. Grindeanu a declarat la Antena 3 că România va avea „până în 15 august” un executiv cu atribuții depline și a invocat presiuni care depășesc zona politică, inclusiv în sănătate și „în întreaga economie”, într-un context în care vorbește despre amenințarea unei greve generale. „Trebuie să schimbăm stilul de a conduce țara. Ne ducem în gard. Soluția este să avem cât mai rapid un guvern.” Ce înseamnă termenul de 15 august pentru stabilitatea guvernării Mesajul central al șefului PSD este că actualul blocaj trebuie închis rapid, iar criza ar urma să fie „soluționată” după jumătatea lunii august, conform declarațiilor citate. În logica prezentată de Grindeanu, un guvern „cu puteri depline” ar reduce incertitudinea politică într-un moment pe care îl descrie ca fiind critic și pentru economie. Tot în acest context, liderul PSD a spus că a declanșat căderea Guvernului Bolojan, alături de voturile AUR, fiind nemulțumit de modul în care Ilie Bolojan conducea executivul. Linia roșie: fără alianță cu AUR și „nu ne este frică de anticipate” Întrebat despre o eventuală colaborare cu partidul condus de George Simion, Grindeanu a spus că „nu există această variantă” și a pus sub semnul întrebării credibilitatea liderilor AUR, invocând lipsa lor de reacție la incidentele legate de drone rusești ajunse pe teritoriul României. „George Simion și Dan Dungaciu nu au spus nimic despre dronele rusești de pe teritoriul României. Au o problemă.” Grindeanu a mai afirmat că PSD poate construi majoritatea „și fără acești oameni” și a adăugat că partidul nu se teme de un scenariu al alegerilor anticipate. Atac la USR și opoziție: miza economică din discurs În același discurs, Grindeanu a atacat și restul opoziției, folosind eticheta „pesta haștagistă” la adresa USR, pe care îl acuză că „timp de trei luni” s-a concentrat pe atacuri la PSD, fără soluții cu efect în viața de zi cu zi. „Asta nu a ieftinit motorina, nu a scăzut facturile.” Dincolo de retorică, referințele la prețuri și facturi sunt folosite ca argument politic pentru urgența formării guvernului și pentru justificarea schimbării executivului, în condițiile în care Grindeanu descrie o presiune economică în creștere și un risc social asociat (grevă generală), fără a oferi însă detalii suplimentare despre calendarul negocierilor sau componența majorității. [...]
PSD escaladează conflictul juridic cu Executivul demis, depunând 12 plângeri prealabile împotriva unor Hotărâri de Guvern , într-un demers care poate bloca sau întârzia decizii cu efecte pe termen lung, în condițiile în care România are termen până la 31 august pentru adoptarea legislației aferente jaloanelor din PNRR , potrivit G4Media . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a spus că partidul a depus 12 plângeri prealabile împotriva a tot atâtea hotărâri ale Guvernului și că marți urmează să sesizeze Curtea de Apel București cu o cerere de suspendare a executării hotărârilor publicate. PSD susține că, după demiterea Guvernului prin moțiune de cenzură, „acțiunea executivă” ar fi fost limitată la acte de administrare curentă, iar adoptarea de hotărâri și politici publice cu impact pe termen lung ar fi fost „nepermisă”. Miza: limitele unui guvern demis și riscul de blocaj În argumentația prezentată, PSD acuză Guvernul Bolojan că și-ar fi depășit atribuțiile după demiterea din 5 mai, prin adoptarea unor acte pe care partidul le consideră ilegale sau inoportune. În paralel, Grindeanu a invocat necesitatea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului pentru a discuta „lucruri care țin de buna gestiune a țării”, după ce spune că propunerea sa a fost ironizată. „Săptămâna trecută am fost luat la mișto când am spus că convoc sesiune extraordinară. De azi dimineață este un concurs de propuneri pentru ordinea de zi. Nu vreau să-mi fac guvern la Parlament, vreau doar să discutăm lucruri care țin de buna gestiune a țării.” Ce proiecte spune PSD că vrea să deblocheze în Parlament Grindeanu a enumerat câteva inițiative depuse la Senat, prezentate ca răspuns la blocaje din domenii „cheie”: un demers pentru „blocajul de la Cadastru”; un proiect susținut de deputatul Bogdan Ivan privind prețul carburanților; o inițiativă a lui Alexandru Rogobete pentru deblocarea posturilor din Sănătate. Linia roșie a PSD: noua lege a salarizării Liderul PSD a avertizat că partidul „nu va vota sub nicio formă” noua lege a salarizării, invocând temeri privind scăderea veniturilor personalului medical. În emisiunea Antena 3, Grindeanu a relatat că tatăl său este internat de trei luni, dintre care două la Terapie Intensivă, și că ar fi discutat cu medici și asistente care i-ar fi cerut să nu susțină legea. „Tatăl meu este internat de 3 luni, de 2 luni este la ATI. Cred că au fost zeci de medici și asistente care mi-au spus: «ca nu cumva să votați legea salarizării». Ce poți să le spui medicilor, că salariile scad? Noi nu vom vota această lege.” În acest context, PSD își leagă ofensiva juridică de obiectivul declarat de a proteja veniturile din sectorul public și de a corecta deciziile Guvernului pe care le contestă. [...]
