Știri
Știri din categoria Societate
Raportul Corpului de Control al Ministerului Mediului a găsit „zeci de probleme sistemice” la ANM, iar conducerea instituției ar fi fost avertizată încă din noiembrie 2025 despre posibile nereguli în zona achizițiilor directe, potrivit unei postări pe Facebook a ministrului interimar al Mediului, Diana Buzoianu, citată de Agerpres.
Controlul, finalizat în luna octombrie, indică probleme cu caracter „sistemic” la Administrația Națională de Meteorologie, conform declarațiilor ministrului interimar. În același mesaj, Buzoianu susține că șefii ANM ar fi fost informați cu aproape un an înainte despre posibile nereguli legate de achizițiile directe (proceduri de cumpărare fără licitație, în anumite condiții prevăzute de lege).
Din informațiile disponibile public în material, nu sunt detaliate natura exactă a problemelor identificate, valoarea achizițiilor vizate sau măsurile administrative care ar urma să fie luate în urma raportului.
Recomandate
Sesizarea la CNCD deschide un posibil dosar de discriminare cu miză de guvernanță la Metrorex , după ce ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, l-a reclamat pe liderul Sindicatului Liber Metrou, Marian Artimon, pentru declarații considerate misogine, potrivit Adevărul . Cazul mută disputa din zona retoricii publice în cea a reglementării, unde o eventuală sancțiune ar putea seta un precedent privind discursul discriminatoriu al persoanelor cu rol decizional în instituții și companii publice. Buzoianu a anunțat sesizarea într-un mesaj video publicat luni seară pe Facebook. Ea susține că gravitatea declarațiilor este amplificată de faptul că Artimon este și consilier general PSD în Consiliul General al Municipiului București, poziție din care „ia decizii care afectează sute de mii de femei din București”. Ce reclamă ministrul și de ce contează instituțional Ministrul interimar afirmă că problema nu este doar opinia personală a liderului sindical, ci riscul ca o astfel de mentalitate să influențeze decizii publice. „Problema nu este că dumneavoastră, domnul Marian Artimon, sunteți misogin. Problema este că dumneavoastră luați decizii cu această mentalitate pentru sute de mii de femei din București”, a declarat Diana Buzoianu. Buzoianu mai spune că Artimon ar fi trebuit să demisioneze după declarațiile făcute și că PSD ar fi trebuit să-i retragă sprijinul politic, motiv pentru care a apelat la CNCD, invocând existența unei „legislații foarte clare” privind discriminarea. Declarațiile care au declanșat sesizarea Reacția ministrului vine după o conferință de presă de miercurea trecută, în care Marian Artimon a criticat administrarea Metrorex și a pus problemele companiei pe seama faptului că „sunt cam multe femei” în poziții de decizie. „Din păcate, nu vreau să jignesc, cam multe femei care conduc, iau decizii pentru metrou”, a afirmat Artimon, adăugând că s-ar fi ajuns să se „conducă economic, în loc să se conducă tehnic”. În aceeași intervenție, Artimon a făcut și o afirmație referitoare la conducerea din minister: „Poate prea multă lipsă de sânge în instalații, ca să zic așa, pe acolo, prin minister”, a mai spus acesta. Context: conducerea Metrorex și pasul următor Potrivit informațiilor de pe site-ul Metrorex, compania este condusă din septembrie 2023 de directorul general Mariana Miclăuș, iar funcția de director financiar este ocupată de Ioana Diaconu. Diana Buzoianu spune că așteaptă ca CNCD să analizeze sesizarea și să decidă dacă declarațiile lui Marian Artimon constituie discriminare. Dacă instituția constată încălcarea legislației, cazul poate avea consecințe de reglementare și de practică instituțională, prin modul în care sunt sancționate declarațiile discriminatorii venite de la persoane cu rol public și influență în decizie. [...]
Bucureștiul a găzduit în premieră congresul mondial Mensa , un eveniment care aduce în prim-plan și componenta de „rețea” a organizației, nu doar testarea IQ, potrivit Profit . Între 30 septembrie și 4 octombrie, capitala a găzduit reuniunea anuală a Comitetului Internațional al Directorilor Mensa și Mensa World Gathering 2026 , în cadrul programului aniversar de 80 de ani al organizației, cu peste 300 de participanți din întreaga lume. Evenimentul este prezentat ca o premieră pentru România: congresul mondial Mensa, organizat ultima dată în 2006 la Orlando, are loc acum la București, după ce România a mai găzduit European Mensas Annual Gathering (2024) și Silvensa, întâlnirea de Revelion a membrilor (2022). Ce spune organizația despre „miturile” legate de supradotați Într-o postare realizată la eveniment, jurnalista Ioana Ciurlea contrazice două clișee frecvente: că persoanele cu IQ ridicat ar fi singuratice și că Mensa ar fi un club elitist. În material este redat un răspuns înregistrat la reuniune, care pune accent pe dimensiunea comunitară: „Este 100% mit, având în vedere câte persoane sunt aici. Suntem în jur de 800 de membri Mensa, adică toată lumea, la aniversarea de 80 de ani de Mensa pe glob”. Tot în postare, Mensa este descrisă ca un cadru de socializare și activități, de la grupuri de interes și dezbateri la jocuri și întâlniri locale și internaționale, „o comunitate în care găsești oameni cu aceleași pasiuni ca ale tale oriunde în lume”. Site-ul organizației este citat cu ideea că membrii provin din domenii și categorii sociale foarte diferite, „de la șoferi de tir la profesori universitari cu mai multe doctorate”. Cum se intră în Mensa și ce presupune testarea Accesul în organizație se face exclusiv pe baza unui test standardizat, de tip „culture-fair” (conceput să reducă influența diferențelor culturale), bazat pe imagini și administrat sub supraveghere de un proctor acreditat. Conform informațiilor din articol: sunt eligibili cei care obțin un rezultat în top 2%, iar apoi primesc invitația de a deveni membri, „indiferent de vârstă, de meserie sau de câte facultăți ai”; vârsta minimă este 11 ani; minorii au nevoie de acordul scris al unui părinte; candidații de peste 16 ani au 20 de minute, iar cei între 11 și 16 ani au 15 minute; rezultatul vine prin e-mail în 4–6 săptămâni și indică doar eligibilitatea, fără a comunica valoarea IQ; eligibilitatea este valabilă pe viață, în orice organizație națională Mensa; testul poate fi susținut de cel mult două ori. Calendarul testărilor este publicat pe mensaromania.ro, iar următoarea sesiune menționată în articol este programată sâmbătă, 24 octombrie, de la ora 10.00, la Academia de Studii Economice din București , cu înscriere online. Este a cincea testare organizată de Mensa România în 2026, după cele de la Chișinău (martie), Cluj-Napoca (aprilie), Constanța (mai) și Timișoara (iulie). Context: dimensiunea organizației și poziția României Mensa a fost fondată la Oxford la 1 octombrie 1946, de avocatul Roland Berrill și omul de știință Lancelot Ware, cu scopul de a identifica și conecta persoane cu coeficient de inteligență ridicat. Organizația are aproximativ 150.000 de membri în peste 90 de țări, iar cea mai mare filială națională este American Mensa, cu aproape 50.000 de membri. Mensa România a fost înființată în 1991 și are statutul de Full National Mensa, cel mai înalt nivel de afiliere al unei organizații naționale. [...]
Președintele Nicușor Dan a condamnat public intimidarea unui jurnalist , după gestul unor protestatari care au aprins lumânări formând inițialele „CTP” în fața Arestului Central , potrivit HotNews . Reacția vine pe fondul escaladării tensiunilor din jurul protestelor pentru Călin Georgescu și pune accent pe riscul ca dezbaterea politică să degenereze în presiune asupra presei. Nicușor Dan a calificat drept „inacceptabile” gesturile îndreptate împotriva jurnalistului Cristian Tudor Popescu și „orice încercare de a transforma un dezacord politic într-un instrument de intimidare”. Într-un mesaj publicat pe Facebook , președintele a transmis că „niciun jurnalist nu trebuie să devină ținta amenințărilor, a hărțuirii sau a violenței pentru opiniile pe care le exprimă”. Șeful statului a invocat și garanțiile constituționale privind libertatea presei, susținând că aceasta „nu poate exista fără libertatea de a vorbi și de a relata fără teamă”. Nicușor Dan a mai spus că apărarea principiului nu ține de „simpatii politice”, ci de respectul pentru democrație și demnitatea fiecărui cetățean, avertizând asupra transformării dezbaterii publice în „amenințare, intimidare și incitare la ură”. Contextul: protestele de la Arestul Central și gestul cu lumânări Incidentul a avut loc sâmbătă seară, la a cincea seară consecutivă de proteste în fața Arestului Central, unde Călin Georgescu se află din momentul în care a fost arestat preventiv într-un dosar de înșelăciune, conform relatării HotNews și contextului din dosar. În imagini devenite virale pe rețelele sociale, protestatarii apar scriind cu lumânări aprinse „CTP” pe pavaj și cântând „Veșnica pomenire”, în timp ce, pe fundal, o voce îl acuză pe jurnalist că „dorea moartea domnului Călin Georgescu”. HotNews amintește că și Cristian Tudor Popescu a reacționat public, arătând că în clipul distribuit online este prezentat drept „ziaristul sistemului” și că i se dedică un moment cu conotație funerară. Publicația precizează, totodată, că jurnalistul „nu a spus și nu a scris niciodată” că își dorește sau estimează moartea lui Călin Georgescu. Ce declarații au alimentat disputa În același material este redat și un fragment dintr-o intervenție a lui Cristian Tudor Popescu la B1TV, relatată de Gândul, în care acesta a vorbit despre percepțiile publice legate de condițiile de detenție și despre posibile consecințe politice în cazul unui deces al lui Călin Georgescu. Potrivit HotNews, aceste afirmații au fost invocate în spațiul public pentru a susține acuzația că jurnalistul ar fi „dorit” moartea lui Georgescu, acuzație pe care publicația o contrazice explicit. [...]
Peste 5 milioane de români trăiesc în Europa, iar concentrarea lor în câteva piețe mari ale muncii schimbă miza economică a migrației : de la deficitul de forță de muncă din țară la dependența unor sectoare din Vest de lucrători români, potrivit unei sinteze publicate de Economedia , pe baza unui document al Ministerului Muncii consultat de G4Media . Estimările privind diaspora diferă în funcție de metodologie (registre de rezidență permanentă versus evidențe administrative extinse): între 4,37 milioane și peste 5,11 milioane de români stabiliți în principalele state europene, conform documentelor citate. Unde sunt cele mai mari comunități și ce indică datele despre piața muncii În Marea Britanie, comunitatea românească este descrisă ca fiind cea mai numeroasă dintre comunitățile de cetățeni europeni. La finalul lui iunie 2026, în EU Settlement Scheme (schema de ședere pentru cetățenii UE aflați în Regatul Unit înainte de Brexit) fuseseră depuse 1,47 milioane de cereri ale cetățenilor români. În prezent, 1,02 milioane de români au rezidență legală, dintre care 684.380 au statut permanent („settled status”), iar aproximativ 100.000 au obținut cetățenia britanică. Documentele Ministerului Muncii mai arată că, între 1 aprilie 2025 și 31 martie 2026, circa 39.000 de români s-au întors în țară, România fiind pe primul loc în Europa la numărul de plecări din Marea Britanie. Germania avea, la 31 decembrie 2025, 903.770 cetățeni români înregistrați (6,4% din populația străină a Germaniei), potrivit Registrului Central pentru Evidența Străinilor. Un indicator relevant pentru impactul economic este rata de ocupare: românii au cea mai ridicată rată de ocupare dintre cetățenii UE din Germania (72,7%), peste rata cetățenilor germani (71%). În noiembrie 2025 erau angajați 558.950 de români, conform documentelor citate. În Spania, la 1 ianuarie 2025 erau înregistrați 609.270 de români rezidenți (date INE), iar Observatorul Permanent al Imigrației indica 1.135.212 posesori ai unui certificat de rezidență valabil. La finalul lunii aprilie 2026, erau 346.290 de cetățeni români cotizanți la sistemul spaniol de securitate socială; aproape 55.000 activau ca lucrători independenți („autónomos”). Din totalul rezidenților, aproape 129.000 erau tineri (21,16%). Italia raportează 1.053.042 rezidenți români înregistrați în 2025. În 2024, plăteau taxe pe muncă 598.765 de lucrători români (salariați, independenți și pe proiecte), iar 53.432 erau titulari de întreprinderi individuale. Distribuția pe sectoare indică o prezență puternică în servicii și construcții: 15% în servicii prestate familiilor/la domiciliu, 7% în hoteluri și restaurante (HORECA), 5,5% în comerț, 16,5% în construcții și 6,1% în agricultură. Tot în Italia, 42.510 români sunt pensionari, iar în anul școlar 2023/2024 au fost înscriși 147.926 elevi români. În Franța, comunitatea românească este estimată de misiunea diplomatică la 450.000–500.000 de cetățeni, în contextul în care nu există statistici oficiale pe criterii etnice. Ministerul Muncii indică și un flux consistent de lucrători: România este pe locul 2 între țările de origine ale angajaților detașați, cu peste 15.800 de lucrători români înregistrați ca detașați (mai ales în construcții și agricultură), la care se adaugă peste 25.000 de muncitori sezonieri, în special în agricultură. Alte repere din Europa Datele prezentate includ și alte țări, cu mențiunea că, în unele cazuri, există diferențe între rezidenții oficiali și estimările privind lucrătorii temporari: Austria: 155.721 români înregistrați oficial (1 ianuarie 2025) Olanda (Țările de Jos): 63.848 rezidenți oficiali, dar lucrătorii mobili/temporari/sezonieri sunt estimați anual între 80.000 și 120.000; aproape 8.000 de studenți români înscriși în anul universitar 2024–2025 Cipru: 45.000 de români (4–5% din populația Ciprului) Grecia: 28.250 (dintre care 14.105 în regiunea Attica/Atena) Suedia: 25.000–30.000 Danemarca: 17.000–20.000 Estonia: 1.000–1.500 Presiunea migrației rămâne, chiar dacă România devine și țară de imigrare Pe fondul acestui tablou, datele INS citate în material arată că peste 54.900 de români au părăsit definitiv țara în 2025, cel mai mare număr din ultimii 34 de ani (mai mulți au fost doar în 1990, cu 96.929). În același timp, soldul migrației internaționale în 2025 a fost pozitiv: imigranții au depășit emigranții cu 102.200 de persoane, INS apreciind că România s-a transformat într-o țară de imigrare, fără ca acest plus să compenseze sporul natural negativ. La 1 ianuarie 2026, populația rezidentă a României era de 19,041 milioane, în scădere cu 1.829 de persoane față de 1 ianuarie 2025, în principal din cauza sporului natural negativ. INS mai notează adâncirea îmbătrânirii demografice: ponderea populației de 65 de ani și peste a urcat la 20,5%, iar ponderea copiilor a coborât la 15,1%. Ce spun datele despre intențiile tinerilor „ Barometrul Național al Tinerilor ”, realizat de INSCOP la finalul anului trecut, indică o tensiune între percepție și intenție: 66,2% dintre tinerii chestionați consideră munca în străinătate o soluție pentru îmbunătățirea nivelului de trai, iar 64,7% ar pleca pentru un loc de muncă mai bine plătit. Totuși, 70,6% spun că nu intenționează să plece din țară în următoarele 12 luni pentru a munci sau a studia. [...]
România intră într-o presiune structurală pe servicii sociale și sănătate, pe fondul lipsei de personal pentru îngrijirea vârstnicilor , arată datele citate de Adevărul : există aproximativ un lucrător formal în îngrijirea de lungă durată la 100 de persoane de peste 65 de ani, față de circa cinci la 100, media statelor OECD. România avea aproape 3,9 milioane de persoane de cel puțin 65 de ani la începutul lui 2026, adică 20,5% din populația rezidentă, potrivit Barometrului „Bătrânii singuri. Drama nevăzută a României”, realizat de Alianța Binelui Comun (ABC) și publicat de Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice (1 octombrie). Estimările citate în barometru indică o creștere a ponderii acestei grupe de vârstă până la aproximativ 31% în 2050. Personal puțin și finanțare redusă: decalaj față de OECD Diferența față de statele OECD nu este doar de resursă umană, ci și de bani. România alocă aproximativ 0,3% din PIB pentru îngrijirea de lungă durată, comparativ cu 1,7% în medie în OECD, conform datelor citate în barometru. În acest context, familia rămâne principala sursă de sprijin pentru seniori, însă modelul devine fragil când copiii adulți sunt plecați în alt oraș sau în străinătate. Îmbătrânire „pe cont propriu”: seniori singuri și copii departe Aproximativ 1,35 milioane de persoane de peste 65 de ani locuiau singure în 2025. Barometrul notează că locuirea singură nu înseamnă automat nevoie de îngrijire, dar schimbarea structurii gospodăriilor și distanța dintre generații modifică felul în care se asigură sprijinul atunci când autonomia scade. În mediul urban, aproape 29% dintre seniori nu își au copiii în apropiere. Transferurile de bani și comunicarea la distanță pot menține legătura, dar nu pot înlocui sprijinul care presupune prezență fizică (însoțire la medic, cumpărături, ajutor în gospodărie). Singurătatea, un risc social măsurabil în orașe Cercetarea realizată pentru barometru indică faptul că, în mediul urban, trei din cinci seniori se confruntă cu singurătatea, iar aproape 310.000 sunt estimați cu un nivel foarte ridicat de singurătate. Autorii precizează că aceste date sunt reprezentative pentru populația vârstnică urbană și nu sunt extrapolate automat la întreaga populație de peste 65 de ani din România. Tot în urban, 59% dintre seniori spun că ar accepta programe de sprijin, potrivit cercetării. Ce măsuri sunt propuse și ce ar urma să schimbe Printre soluțiile avansate de Alianța Binelui Comun în barometru se află: extinderea serviciilor de îngrijire la domiciliu și a serviciilor mobile; dezvoltarea transportului social, în special în mediul rural; introducerea unui pachet minim garantat de îngrijire la domiciliu pentru persoane cu nevoi reduse și moderate; dezvoltarea forței de muncă din îngrijirea de lungă durată; sprijin pentru membrii familiei care îngrijesc vârstnici, în condițiile în care aceștia acoperă deja o parte importantă din îngrijire. Analiza mai propune mecanisme de identificare timpurie a vulnerabilității (inclusiv screening prin medicina de familie și servicii sociale) și contactarea proactivă a vârstnicilor după evenimente care cresc riscul de izolare sau pierdere a autonomiei (decesul partenerului, externare din spital, cădere, diminuarea capacității de autoservire). Pe termen mai lung, barometrul avansează ideea unei evidențe anuale, printr-un indice național și județean, care să urmărească indicatori precum locuirea singură, izolarea, autonomia și accesul la servicii. [...]
Via Transilvanica a ajuns să traverseze 400 de comunități și, odată cu recunoașterea ca traseu pedestru de interes național, capătă un cadru legal care protejează accesul și marcajele , un pas cu efect direct asupra siguranței turiștilor și a funcționării rutei, potrivit Ziarul Financiar . Alin Ușeriu, fondatorul Asociației Tășuleasa Social, spune că nu există comunități care să considere proiectul dăunător și descrie traseul drept „drumul care unește”. La Via Transilvanica Business Fest , inițiativă a fundației Deloitte și a asociației Tășuleasa Social, Ușeriu a insistat că proiectele sociale funcționează doar dacă sunt conectate la „cadrul larg al societății”, de la educație la mediul în care trăiesc oamenii. „Sunt 400 de comunităţi pe Via Transilvanica, nu există nicio comunitate care să zică că Via Transilvanica face rău. Via Transilvanica este ceea ce uneşte, drumul care uneşte.“ Ce înseamnă statutul de „interes național” pentru traseu Via Transilvanica este un traseu montan de 1.600 de kilometri, care poate fi parcurs în aproximativ 60 de zile. Proiectul a fost inițiat în 2018, iar în acest an a devenit traseu pedestru de interes național, ceea ce aduce, conform informațiilor din articol, un plus de siguranță pentru turiști. În practică, cadrul legal menționat în material prevede că este interzisă blocarea accesului sau distrugerea marcajelor, elemente esențiale pentru utilizarea rutei. „Orice primar putea să oprească proiectul acesta. Să zică: «Gata, nu mai vreau pe aici».“ Extinderea: ținta de 5.000 km și zonele vizate Fondatorul Tășuleasa Social afirmă că organizația vrea să ducă proiectul și în alte zone istorice ale României și că există deja „scouting” (evaluări preliminare pe teren) în: Țara Oașului Maramureșul istoric Valea Jiului Ușeriu spune că o rețea de 5.000 de kilometri „ar fi excelent” și că România ar putea concura cu rute mari din SUA, argumentând că, deși nu are teritorii la fel de întinse, are un teritoriu „foarte interesant” și „foarte bogat”. Context: Tășuleasa Social și miza comunitară Alin Ușeriu și fratele său, Tibi Ușeriu, au fondat Asociația Tășuleasa Social în 2000, într-o perioadă în care voluntariatul era perceput ca un concept „străin”, potrivit articolului. Ușeriu leagă evoluția proiectelor sociale de acceptarea comunității și de capacitatea de a opri sau ajusta inițiativele dacă nu funcționează local. „Noi, de la bun început, am ştiut că socialul nu poate să fie închistat undeva ca singurul lucru care trebuie rezolvat.“ [...]
