Știri
Știri din categoria Diverse
România riscă 972 de milioane de euro (aprox. 4,9 miliarde lei) din PNRR din cauza unor amendamente depuse „pe ultima sută de metri” la Strategia națională pentru conservarea biodiversității 2026–2030, susține ministra Mediului, Diana Buzoianu, într-o reacție citată de Digi24.
Miza este una de finanțare și conformare: strategia reprezintă un angajament asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar schimbarea obiectivelor convenite cu Comisia Europeană ar putea pune sub semnul întrebării îndeplinirea jaloanelor, cu efect direct asupra accesării banilor.
Potrivit articolului, Buzoianu acuză PSD că a depus „sute de amendamente” la strategia adoptată anterior de Senat, cu puțin timp înainte de ședința Comisiei de mediu, avertizând că modificarea obiectivelor asumate la nivel european poate afecta finanțarea prin PNRR.
Ministra susține că România nu poate modifica unilateral țintele asumate în fața instituțiilor europene și indică explicit suma legată de jalonul PNRR: 972 de milioane de euro.
„Vorbim despre 972 de milioane de euro. Aproape un miliard de euro pe care România riscă să îi piardă din cauza unui amendament depus de PSD cu jumătate de oră înainte de ședința comisiei. Este complet iresponsabil să te joci în acest fel cu banii europeni ai României.”
Ministerul Mediului mai afirmă că un document strategic de această importanță nu ar trebui „rescris” printr-un amendament depus în ultimul moment, fără analiză a consecințelor și fără o dezbatere.
Strategia națională pentru conservarea biodiversității 2026–2030 urma să ajungă miercuri la votul decisiv în Camera Deputaților, conform sursei.
În același context, fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan avertizează că PSD nu o va vota „în orb” și cere garanții că proiectele strategice de energie și infrastructură nu vor putea fi blocate de noile prevederi. PSD anunțase anterior că nu va susține documentul în forma actuală.
Din perspectiva PNRR, disputa nu este doar politică: strategia este legată de un jalon cu finanțare de 972 de milioane de euro, iar orice modificare care intră în conflict cu obiectivele agreate cu Comisia Europeană poate complica validarea jalonului și, implicit, fluxul de bani europeni către România. În material nu sunt prezentate detalii despre conținutul exact al amendamentelor, ci doar avertismentul privind efectul lor potențial asupra finanțării.
Recomandate
Votul pe Strategia pentru biodiversitate riscă să devină un blocaj de reglementare pentru proiecte energetice și de infrastructură , în condițiile în care PSD anunță că nu o susține fără amendamente și garanții privind autorizarea investițiilor, potrivit Digi24 . Miza este legată de un jalon din PNRR în valoare de 972 de milioane de euro (aprox. 4,9 miliarde lei), iar Camera Deputaților urmează să dea votul decisiv. Fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan spune că PSD nu va vota „în orb” documentul și susține că a depus 20 de amendamente, cu scopul de a evita situații în care „ONG-urile” ar putea bloca proiecte strategice. În mesajul citat de Digi24, Ivan enumeră explicit domenii precum hidrocentralele, exploatarea gazelor naturale, mineritul și coridoarele strategice de energie electrică și gaze. Ce reclamă PSD: costuri „zero” și reguli care pot deveni obligatorii la avizare Ivan critică faptul că strategia ar fi fost adoptată cu „impact bugetar declarat ZERO”, deși ar urma să influențeze autorizarea unor investiții (hidrocentrale, linii electrice, conducte de gaz, autostrăzi și certificate de urbanism). El mai susține că documentul a fost adoptat fără evaluare strategică de mediu, deși în text ar exista prevederea că o viitoare hartă a zonelor incompatibile cu hidroenergia va deveni „bază obligatorie pentru avizare”. Totodată, Ivan afirmă că strategia a fost adoptată de un Guvern demis, la trei săptămâni după expirarea termenului jalonului. Paradoxul invocat: cine plătește pentru biodiversitate și cine e exceptat Un alt punct ridicat de fostul ministru vizează modul în care ar urma să fie finanțată conservarea biodiversității: el susține că hidrocentralele, energia eoliană și mineritul ar putea fi obligate să plătească, în timp ce petrolul și gazul ar fi exceptate explicit. În acest context, Ivan dă ca exemplu proiectul Tarnița-Lăpuștești (1.000 MW și 1 miliard de euro, conform afirmațiilor sale), despre care spune că nu este exceptat clar de la viitoare restricții. Ce cere înainte de vot Ivan precizează că nu solicită respingerea strategiei, ci condiționări înainte de adoptare: studiu de impact economic înainte de vot, nu după; excepție explicită în text pentru proiectele strategice de energie și infrastructură deja aprobate; implicarea Ministerului Energiei și a operatorilor de rețea „cu drept de decizie”, nu doar consultativ. „Un miliard de euro se ia o dată. Un sistem energetic se pierde pe zeci de ani.” Unde este proiectul în Parlament și cine se opune Senatul a votat strategia și planul de acțiune pentru 2026–2030, iar Camera Deputaților este for decizional. AUR a anunțat că a votat împotrivă, acuzând că extinderea ariilor protejate ar afecta șansele de dezvoltare a infrastructurii. În Senat, legea a trecut cu 81 de voturi „pentru”, 33 „împotrivă” și 9 abțineri, iar unele amendamente susținute de PSD și AUR au fost criticate de ministra Mediului, Diana Buzoianu, potrivit aceleiași surse. [...]
Redeschiderea centralelor pe cărbune riscă să blocheze plăți din PNRR și să aducă penalități de peste 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei) , avertizează secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi , potrivit Digi24 . Bușoi susține că ideea de a reporni unități pe cărbune deja închise, pentru care România a primit fonduri ca să dezvolte proiecte alternative, „sună bine politic”, dar ar fi „extrem de periculoasă” din perspectiva relației cu partenerii europeni și a riscului de sancțiuni financiare. Mesajul a fost publicat pe pagina sa de Facebook. Miza: bani europeni și credibilitate în negocierile cu Comisia Europeană Secretarul de stat spune că Guvernul își concentrează eforturile pe menținerea temporară în funcțiune a Unității de la Turceni, în cadrul Jalonului 119A, care vizează reforma pieței de energie electrică prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic. În sprijinul demersului ar exista concluziile unui studiu „validat și de ACER ” (Agenția Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei), pe fondul unei situații dificile în regiune. Bușoi face diferența între negocierea menținerii temporare a unor capacități și anularea, prin modificare legislativă, a unei reforme „asumate, validate și finanțate”. Ce consecințe invocă Ministerul Energiei În evaluarea sa, o schimbare legislativă care ar permite redeschiderea/menținerea pe termen mai lung a producției pe cărbune ar putea avea efecte directe asupra finanțărilor europene: blocarea cererilor de plată nr. 5 și nr. 6 din PNRR; penalități care „pot ajunge la peste un miliard de euro” (aprox. peste 5 miliarde lei); punerea în pericol a fondurilor pentru spitale, școli și infrastructură, inclusiv proiecte energetice. „Consecințele pentru România pot fi serioase: blocarea cererilor de plată nr. 5 și nr. 6 din PNRR, penalități care pot ajunge la peste un miliard de euro și punerea în pericol a fondurilor destinate spitalelor, școlilor și infrastructurii, inclusiv a unor proiecte energetice importante.” Context: amendament în Senat pe decarbonizare Avertismentul vine după ce Senatul a adoptat o propunere legislativă privind decarbonizarea sectorului energetic, cu un amendament al PSD care prevede că scoaterea treptată din exploatare a capacităților pe lignit și huilă se va putea face doar după construirea și punerea în funcțiune a unor noi capacități energetice „similare”. Proiectul include și excepții care ar permite punerea în funcțiune a unor noi capacități pe lignit sau huilă în anumite situații, inclusiv pentru constituirea de rezerve destinate mobilizării și războiului, respectiv pentru scenarii legate de starea de urgență sau asediu. Bușoi afirmă că Guvernul negociază cu Comisia Europeană și caută soluții pentru protejarea sistemului energetic național fără a pune în pericol fondurile europene, insistând pe „decizii echilibrate” care să apere atât securitatea energetică, cât și interesele financiare ale României. [...]
Votul din Senat pe două jaloane PNRR poate debloca 3,48 miliarde de euro (aprox. 17,4 miliarde lei) și, în oglindă, poate bloca accesarea banilor dacă proiectele nu sunt adoptate la timp, potrivit Digi24 . Președintele Senatului, Mircea Abrudean (PNL), le-a cerut senatorilor să voteze în această săptămână strategia națională pentru biodiversitate și „ legea integrității ”, susținând că de îndeplinirea acestor jaloane depinde plata aferentă. Abrudean a transmis, într-o postare pe Facebook, că dacă România ratează obiectivele asumate, „nota de plată nu o vor plăti partidele, ci cetățenii”. El a indicat că miza totală pentru jaloanele care trebuie îndeplinite până la finalul lunii este de aproximativ 3,48 miliarde de euro. Ce proiecte sunt în joc Conform mesajului președintelui Senatului, în dezbaterea camerei se află mai multe jaloane, între care: strategia privind biodiversitatea; „legea integrității”. De ce contează economic: comparații de ordin de mărime Abrudean a argumentat importanța sumei prin comparații cu cheltuieli publice majore, afirmând că aproximativ 3 miliarde de euro ar permite construirea a trei spitale regionale de urgență și că suma ar fi „de peste două ori bugetul anual al Capitalei”. „Este o sumă uriașă. Ca ordin de mărime, este comparabilă cu bugetele anuale ale unor ministere importante sau cu investiții publice majore la nivel național.” Context: după „salvarea” a 6,75 miliarde de euro, presiune pe votul din această săptămână Tot în postarea citată de Digi24, Abrudean a spus că „săptămâna trecută” ar fi fost „salvate” peste 6,75 miliarde de euro pentru România, dintre care peste 4,25 miliarde din PNRR, iar acum Senatul trebuie să adopte proiectele necesare pentru îndeplinirea jaloanelor. Ce urmează În funcție de votul senatorilor din această săptămână și de îndeplinirea jalonelor până la finalul lunii, România ar urma să poată accesa sau, dimpotrivă, să riște pierderea tranșei de aproximativ 3,48 miliarde de euro din PNRR, conform avertismentului formulat de președintele Senatului. [...]
România ar putea avea un nou Guvern cel mai târziu în septembrie , iar UDMR nu exclude să voteze un Executiv minoritar PSD, într-un context în care lipsa unui cabinet „cu puteri depline” complică adoptarea proiectelor și împinge Parlamentul spre proceduri excepționale, potrivit Digi24 . Vicepremierul Tánczos Barna a spus că negocierile politice ar urma să se intensifice în ultima săptămână din august și a insistat pe nevoia unui Executiv cu atribuții depline, pe fondul crizei politice. „Un lucru este cert: avem nevoie de Guvern cu puteri depline. Nu se mai poate continua astfel, cu proceduri parlamentare extraordinare pentru fiecare proiect.” Ce opțiuni lasă deschise UDMR Întrebat dacă UDMR ar putea susține un Guvern minoritar PSD, Tánczos Barna a afirmat că, în acest moment, nu poate fi exclusă nicio variantă. „Nu se poate exclude nicio variantă în acest moment.” Calendarul estimat pentru ieșirea din criză Tánczos Barna a avansat un termen pentru încheierea negocierilor, indicând începutul lunii septembrie ca limită, cu posibilitatea unei soluții mai rapide, spre final de august. „Cel mai târziu în prima săptămână din septembrie sau, în varianta pozitivă, poate în ultima săptămână din august.” [...]
Atacurile cu drone asupra depozitelor Wildberries au ajuns să afecteze peste un sfert din capacitatea de stocare a platformei , după ce un nou centru logistic a fost lovit în regiunea Tula, potrivit Digi24 . Miza depășește incidentul punctual: loviturile repetate vizează infrastructura de distribuție a celui mai mare jucător de comerț electronic din Rusia, cu efect direct asupra operațiunilor și continuității livrărilor. În noaptea de 4 spre 5 august, drone ucrainene au atacat centrul de sortare Wildberries din regiunea Tula, a declarat guvernatorul Dmitri Milyaev. Potrivit acestuia, atacul a declanșat un incendiu, iar o persoană a fost rănită. Tot atunci, ar fi fost avariate două blocuri de locuințe în raionul Venev și două „obiective de producție” în Novomoskovsk și raionul Uzlov. Reprezentanții Wildberries au confirmat atacul asupra centrului logistic din Tula și au precizat că personalul a fost evacuat din timp. Depozitul este în orașul Aleksin și este descris ca fiind printre cele mai mari ale companiei, după centrele din Kaledino și Elektrostal, din apropierea Moscovei. Impact operațional: 27% din capacități, în zona atacurilor Forțele Armate ale Ucrainei ar fi început să lovească infrastructura logistică a Wildberries pe 18 iulie. La începutul lunii august, suprafața depozitelor atacate depășea 1,5 milioane de metri pătrați, adică 27% din totalul capacităților de depozitare ale platformei, potrivit calculelor publicației „Verstka”, citate de Digi24. În total, ar fi fost lovite aproximativ 20 de centre logistice, inclusiv în Elektrostal, Krasnodar, Nevinnomyssk, Voronej, Ekaterinburg și Sankt Petersburg. Cea mai mare pierdere menționată este hub-ul din Elektrostal (aproape de Moscova), cu o suprafață de 250.000 de metri pătrați, care „a ars în totalitate”. Extinderea atacurilor și acuzațiile privind utilizarea militară Separat, în aceeași noapte, raionul Zelenodolsk din Tatarstan a fost ținta unui atac cu drone, iar șeful raionului, Mihail Afanasiiev, a spus că resturi căzute pe o clădire civilă au provocat un incendiu „localizat”, stins rapid. Conform canalului ucrainean de monitorizare Supernova+, depozitul Wildberries din Zelenodolsk ar fi fost ținta atacului; acesta mai fusese atacat pe 31 iulie, dar și-ar fi continuat activitatea „în condiții normale”. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a declarat că depozitele Wildberries ar fi folosite pentru aprovizionarea armatei ruse cu componente pentru drone, echipamente de navigație și echipament militar. Fondatoarea platformei, Tatiana Kim, a calificat atacurile drept „un act de terorism internațional”. După o serie de atacuri, Wildberries a eliminat eticheta „Totul pentru SVO”, sub care se aflau anterior peste 200.000 de produse, însă produsele cu destinație militară – inclusiv vestele antiglonț și dronele FPV – ar fi rămas pe platformă, potrivit aceleiași relatări. [...]
Israelul respinge proiectul american pentru Gaza și condiționează orice retragere de dezarmarea Hamas , potrivit Digi24 , care relatează declarațiile premierului Benjamin Netanyahu despre planul susținut de echipa președintelui SUA, Donald Trump. Netanyahu a spus că Israelul a primit un proiect care viza dezarmarea Hamas și demilitarizarea Fâșiei Gaza, dar că documentul nu a fost acceptat de partea israeliană. Într-o înregistrare video publicată în cursul nopții pe rețelele sociale, premierul a precizat că Israelul a transmis Washingtonului propria poziție. Potrivit Agerpres, Netanyahu a reiterat că o eventuală retragere a armatei israeliene din Gaza ar urma să aibă loc doar după „dezarmarea completă” a Hamas. În același context, el a primit asigurări că armata israeliană nu va fi obligată să se retragă din pozițiile actuale înainte de îndeplinirea acestei condiții. Ce prevede, în linii mari, acordul acceptat de Hamas Hamas a anunțat vineri că a acceptat un acord prezentat de Donald Trump care, conform versiunii publicate atunci de Consiliul pentru Pace , includea: încetarea operațiunilor militare ale ambelor părți în Fâșia Gaza; dezarmarea mișcării islamiste palestiniene; o retragere treptată a Israelului. Presiune politică internă asupra lui Netanyahu Premierul israelian, care candidează pentru un nou mandat la alegerile din octombrie, este sub presiunea aliaților săi de extremă dreapta din coaliția de guvernare. Aceștia au denunțat acordul pentru Gaza și cer un vot în guvern pentru respingerea lui. În prezent, armata israeliană ocupă peste 60% din Fâșia Gaza, conform informațiilor citate în material. [...]
