Știri
Știri din categoria Diverse
Vicepremierul Oana Gheorghiu acuză PSD că prelungește blocajul politic, cu costuri directe pentru economie și contribuabili, după ce partidul a anunțat că nu va vota un Executiv condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan, potrivit Digi24.
Într-o postare pe Facebook, Gheorghiu susține că PSD „joacă poker cu soarta țării”, acuzând formațiunea că oscilează de la o oră la alta în privința unei soluții politice și că „scopul lor nu e reforma, ci să pună din nou mâna pe putere”.
„De aproape cinci luni, România nu are un guvern cu puteri depline. Și ce face PSD în aceste zile? Joacă poker cu soarta țării, prelungind criza și mai tare.”
Vicepremierul leagă blocajul de o rezistență la reforme care ar afecta interese consolidate în jurul banilor publici. În mesajul citat de Digi24, ea descrie reforma ca un set de măsuri care ar reduce scurgerile de fonduri și ar schimba modul în care funcționează companiile de stat.
„Reformă înseamnă să închizi robinetele prin care se scurg banii publici. Reformă înseamă să tai sinecuri. Reformă înseamnă să obligi companiile de stat să producă pentru cetățeni, nu pentru băieții deștepți.”
Gheorghiu mai afirmă că „fiecare zi de blocaj ne costă”, iar „nota de plată” ajunge la cei care muncesc și plătesc taxe, nu la partide.
În același context, Digi24 relatează că, după ședința Biroului Permanent Național al PSD, Sorin Grindeanu l-a îndemnat pe premierul desemnat Siegfried Mureșan să își depună rapid mandatul. Liderul PSD a argumentat că moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului Bolojan a fost votată pentru a schimba „direcția greșită în care mergea România”.
Totuși, Grindeanu a spus că PSD este dispus să discute cu Mureșan dacă acesta ia în calcul includerea în programul de guvernare a celor 10 propuneri adoptate de social-democrați la Sinaia; în caz contrar, partidul își menține decizia de a nu vota viitorul Cabinet, în condițiile în care Mureșan a anunțat că vrea să continue direcția fostului Guvern Bolojan.
Recomandate
Învestirea Guvernului Mureșan depinde de 233 de voturi, iar semnalele politice indică o majoritate fragilă , în condițiile în care PSD își condiționează susținerea, iar UDMR vorbește deja despre un posibil pas înapoi înainte de vot. Potrivit Digi24 , premierul desemnat Siegfried Mureșan ajunge marți, la ora 16:00, în Parlament , pentru o întâlnire cu senatorii și deputații PNL, unde urmează să prezinte principalele linii ale programului de guvernare. Miza imediată este capacitatea premierului desemnat de a strânge sprijinul necesar în Parlament: 233 de voturi pentru învestirea Guvernului. În următoarele ore, Mureșan își va prezenta programul de guvernare partidelor parlamentare, pe fondul unei crize politice pe care le cere foștilor parteneri de coaliție să nu o adâncească. Condițiile PSD și presiunea timpului Mureșan spune că vrea să discute și cu social-democrații, însă PSD a transmis că nu va vota Guvernul Mureșan dacă cele 10 propuneri adoptate de partid la Sinaia nu sunt incluse în programul de guvernare. În același context, liderul PSD, Sorin Grindeanu , i-a recomandat premierului desemnat să își depună mandatul. Semnalul UDMR: retragere înainte de vot, dacă nu există susținere Pe acest fond, liderul UDMR, Kelemen Hunor, i-a sugerat lui Mureșan că ar putea fi nevoie să se retragă înainte de votul din Parlament, dacă nu reușește să convingă PSD să susțină Guvernul. Ce urmează Întâlnirea de la ora 16:00 cu parlamentarii PNL și prezentarea programului către partidele din Parlament sunt pașii imediat următori. Rămâne de văzut dacă Mureșan va reuși să coaguleze cele 233 de voturi necesare și dacă se va ajunge efectiv la votul de învestitură. [...]
PSD transmite că nu pregătește o coaliție cu AUR, dar își lasă deschisă opțiunea de negociere pentru o majoritate , într-un context de blocaj politic care poate prelungi incertitudinea asupra guvernării și, implicit, asupra direcției economice. Potrivit Digi24 , vicepreședintele PSD Gabriel Zetea spune că partidul „nu are în plan” o guvernare cu AUR, dar afirmă că PSD „poate să se așeze la masă cu oricine”. În intervenția telefonică la Digi24, Zetea a atacat actuala formulă de guvernare, susținând că „orice guvern e mai bun decât acest guvern șchiop al domnului Bolojan”, pe care îl acuză că a dus economia „într-o zonă mocirloasă din care va fi extrem de dificil de ieșit”. Miza: cum se poate construi o majoritate parlamentară Zetea a pus presiunea pe PNL și USR, despre care afirmă că au hotărâri interne prin care exclud colaborarea cu PSD și că, prin aceste „linii roșii”, „împing orice altă formațiune politică în a colabora pentru a găsi o majoritate”. În logica prezentată de liderul PSD, dacă se caută o majoritate parlamentară „în acest moment”, ea ar trebui construită cu alte partide decât PNL și USR. Poziționarea față de AUR și argumentul „evaluării” din sondaje Vicepreședintele PSD a spus că partidul nu „reevaluează” AUR și că formațiunea este „evaluată de către români”, invocând sondaje care ar arăta că AUR are „o cotă de încredere dublă” față de PNL și USR, „poate chiar împreună luate”. În același timp, a reiterat că PSD nu are, „în acest moment”, un plan de guvernare cu AUR. Ce urmează în negocierile pentru guvern Declarațiile vin în ziua în care premierul desemnat Siegfried Mureșan este așteptat la ora 16:00 în Parlament, la o întâlnire cu senatorii și deputații liberali, unde urmează să prezinte principalele linii ale programului de guvernare. Mureșan spune că vrea să discute și cu PSD, însă social-democrații au transmis că nu vor vota Guvernul Mureșan dacă cele 10 propuneri adoptate de partid la Sinaia nu sunt incluse în program. În acest context, liderul PSD Sorin Grindeanu i-a recomandat premierului desemnat să își depună mandatul. [...]
AUR condiționează orice discuție despre un guvern cu PSD de „linii roșii” care pot bloca rapid o majoritate funcțională , într-un moment în care România operează fără un Executiv „cu puteri depline”, potrivit Digi24 . Petrișor Peiu , liderul senatorilor AUR, a spus marți, în direct la Digi24, că „în acest moment nu există negocieri” cu PSD pentru formarea unui nou guvern, după ce Sorin Grindeanu a afirmat că nu exclude un Executiv PSD-AUR până la alegerile din 2028. Grindeanu a invocat și faptul că PSD și AUR nu au împreună majoritatea, dar că un astfel de guvern ar putea obține voturile necesare în condițiile existenței a „aproximativ 60 de parlamentari neafiliați”. Ce spune AUR despre existența discuțiilor Peiu a negat că ar exista negocieri pentru o nouă majoritate și a susținut că PSD „nu a făcut niciun gest” pentru a cere AUR să participe la o discuție privind formarea guvernului. El a descris contactele dintre parlamentari ca fiind discuții pe proiecte și probleme punctuale, în comisii, nu o formulă instituțională de negociere politică. În același timp, senatorul AUR a legat deschiderea mai mare la dialog dintre partide de situația politică actuală: „De când nu mai avem guvern cu puteri depline, am învățat să discutăm și să fim mai atenți și unii la alții.” „Orice este posibil”, dar cu trei condiții Întrebat dacă un guvern PSD-AUR este posibil până în 2028, Peiu nu a exclus scenariul, însă a spus că eventualele discuții ar trebui purtate „cât mai repede” și înainte de o eventuală desemnare a lui Sorin Grindeanu ca premier. Peiu a formulat trei condiții pe care AUR le-ar pune într-o astfel de negociere, prezentate ca „linii roșii”: AUR nu votează un guvern din care nu face parte. AUR nu votează un guvern care nu preia „chestiuni esențiale” dintr-un „program de ieșire din criză”; Peiu a precizat că nu ar vota un guvern „care are exact programul de guvernare Bolojan”. AUR cere o „garanție suficient de importantă” că punctul 2 va fi respectat; ca exemplu de garanție, Peiu a spus că AUR a cerut „un premier AUR” și a adăugat că ar putea discuta și o garanție „echivalentă” ca forță. De ce contează: riscul de blocaj politic rămâne ridicat Mesajul AUR indică faptul că, deși scenariul unui guvern PSD-AUR este prezentat ca posibil, pragul de intrare în negocieri este ridicat: participare directă la guvernare, schimbări de program și o garanție politică majoră privind aplicarea acestuia. În lipsa unor astfel de concesii, poziția exprimată de Peiu sugerează că obținerea unei majorități stabile poate rămâne dificilă, chiar dacă există parlamentari neafiliați care ar putea înclina balanța. [...]
PSD condiționează formarea rapidă a Guvernului de retragerea lui Siegfried Mureșan , iar Sorin Grindeanu îi cere premierului desemnat să-și depună „repede” mandatul, invocând nevoia de rectificare bugetară și de evitare a blocajului politic, potrivit Digi24 . După ședința Biroului Permanent Național al PSD, Grindeanu a spus că partidul nu va vota un guvern condus de Siegfried Mureșan și a susținut că moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului Bolojan a avut ca scop schimbarea „direcției greșite” în care mergea România. În declarația sa, liderul PSD a legat explicit urgența politică de agenda fiscal-bugetară, afirmând că România are nevoie de rectificare bugetară și de un guvern „rapid”, dar nu unul care să continue politicile pe care PSD le contestă. „România are nevoie de rectificare bugetară. România are rapid nevoie de un Guvern care să schimbe direcția țării. De aceea, îndemnul meu astăzi către Siegfried Mureșan, dacă nu dorește să facă majoritate sau să ia voturi din alte zone, este ca repede să-și depună mandatul. Noi nu-l votăm.” Ce opțiuni pune PSD pe masă Grindeanu a indicat două ieșiri din impas, în cazul în care Mureșan nu poate construi o majoritate parlamentară: depunerea mandatului și intrarea „într-o procedură de alegeri anticipate”; o nouă nominalizare a premierului de către președinte. „Așa că, de aici apelul meu de mai devreme: să nu pierdem timpul. Mureșan să-și depună mandatul. Ori să putem să intrăm într-o procedură de alegeri anticipate, ori să existe o nouă nominalizare, o nouă desemnare de către președinte.” Miza: evitarea prelungirii incertitudinii înainte de rectificarea bugetară Din perspectiva PSD, un guvern care ar continua „aceeași linie” ca executivul demis ar contrazice rațiunea moțiunii de cenzură. Grindeanu a susținut că nu este o chestiune personală, ci una de direcție de guvernare și de efecte economice, afirmând că Guvernul Bolojan „a sărăcit românii”. BPN al PSD s-a reunit luni, de la ora 11:00, pentru a analiza propunerea președintelui Nicușor Dan privind funcția de prim-ministru, iar concluzia comunicată de Grindeanu a fost că PSD nu va vota un guvern condus de Siegfried Mureșan. [...]
Siegfried Mureșan susține că reducerea risipei bugetare nu înseamnă austeritate , iar miza este ca resursele publice să fie redirecționate către servicii și investiții, potrivit Digi24 . Într-o postare pe Facebook , premierul desemnat afirmă că fiecare cheltuială „fără justificare” reduce banii disponibili pentru școli, spitale, infrastructură și investiții. În mesajul său, Mureșan spune că termenul „austeritate” este folosit frecvent în discursul politic pentru a ataca măsurile de eficientizare a statului și de reducere a cheltuielilor inutile. În opinia sa, adversarii politici etichetează automat drept „austeritate” orice încercare de „a pune ordine” în finanțele publice. Ce înseamnă, în logica lui Mureșan, „oprirea risipei” Europarlamentarul leagă direct risipa de subfinanțarea unor domenii publice și susține că reducerea cheltuielilor nejustificate ar trebui să elibereze resurse pentru priorități cu impact social și economic. El indică drept destinații ale banilor economisiți: școli; spitale; drumuri și infrastructură; investiții considerate necesare pentru România. Ce urmează: accent pe eficiență și „performanță” în instituții Mureșan afirmă că direcția urmărită este continuarea măsurilor de „punere în ordine” a finanțelor publice, reducerea risipei și cererea de performanță „acolo unde statul cheltuiește banii oamenilor”. În încheiere, el rezumă obiectivul în termeni de alocare: banii publici să fie folosiți pentru nevoile oamenilor și investiții, nu cheltuiți fără justificare. [...]
Senatul a adoptat proiectul care face uniforma școlară obligatorie în preuniversitar , o schimbare cu efect direct asupra regulamentelor interne ale școlilor și asupra modului în care elevii vor avea acces la cursuri, potrivit Digi24 . Propunerea legislativă modifică și completează Legea învățământului preuniversitar 198/2023 și introduce obligația ca elevii să se prezinte la cursuri în uniformă școlară, „conform regulamentului unității de învățământ preuniversitar”. Cu alte cuvinte, cadrul general este stabilit prin lege, iar detaliile de aplicare sunt lăsate la nivelul fiecărei școli. Ce se schimbă, concret, pentru școli și elevi Din informațiile prezentate, efectul imediat este că uniforma devine o condiție de respectat în organizarea activității școlare, iar regulile vor fi formalizate în regulamentele unităților de învățământ. Proiectul a fost adoptat de Senat luni, fără ca materialul să detalieze pașii următori ai parcursului legislativ. Disputa politică: AUR spune că PSD a „copiat” inițiativa AUR susține că a promovat măsura încă din legislatura precedentă și acuză PSD că ar fi preluat proiectul „după inițiativa” AUR. Formațiunea afirmă că a depus și în actuala legislatură o inițiativă legislativă „rămasă fără finalitate”, în timp ce PSD promovează acum o soluție similară. În același timp, senatorii AUR spun că au votat proiectul adoptat, argumentând că uniforma ar putea reduce diferențele sociale dintre elevi, ar putea combate bullying-ul și ar întări sentimentul de apartenență la comunitatea școlară. Argumentele invocate de senatorii AUR Senatorul AUR Nicolae Vlahu a declarat că a fost inițiatorul proiectului și a salutat adoptarea lui, insistând asupra ideii că uniforma ar reduce presiunea costurilor cu hainele și accesoriile și ar avea un rol de incluziune socială. „Mă bucur că reprezentăm o sursă de inspiraţie pentru un proiect legislativ, acesta fiind un plagiat al unui proiect al partidului AUR, unde chiar eu am fost iniţiator (...)” Senatorul AUR Virgiliu Vlăescu a susținut, la rândul său, oportunitatea uniformei, invocând și exemplul colegiilor din Anglia, iar senatorul AUR Mircia Chelaru a pledat pentru uniformă ca element de „demnitate, identitate și respect față de reguli”. Ce urmează Materialul nu precizează calendarul de aplicare sau detalii despre implementare. Cert este că, odată cu adoptarea proiectului în Senat, discuția se mută pe modul în care obligația va fi transpusă în regulamentele școlare și pe pașii legislativi care mai sunt necesari pentru ca măsura să intre efectiv în vigoare. [...]
