Știri
Știri din categoria Diverse
Bugetele de apărare din Europa cresc accelerat, iar NATO riscă dispute despre ce intră la „investiții militare”, pe măsură ce unele state încearcă să includă proiecte de infrastructură strategică în noile ținte de cheltuieli, potrivit Libertatea.
Statele europene membre NATO și-au majorat, în medie, cheltuielile pentru apărare cu aproximativ 20% față de anul precedent, înaintea summitului Alianței de la Ankara. Creșterea vine după angajamentele de la summitul de la Haga, când statele membre au promis să aloce până la 5% din PIB pentru apărare și securitate.
În paralel, cheltuielile militare ale statelor europene NATO au ajuns la aproximativ 514 miliarde de euro, potrivit rapoartelor NATO, SIPRI și Atlantic Council citate în articol. În același timp, cheltuielile militare ale SUA au scăzut cu aproximativ 7,5%, până la circa 800 de miliarde de euro, potrivit publicației belgiene vrt.be, pe fondul lipsei unor noi pachete majore de ajutor pentru Ucraina aprobate de Congres.
Cele mai mari creșteri sunt înregistrate pe flancul estic al NATO, unde percepția amenințării din partea Rusiei este mai ridicată. Polonia alocă aproximativ 4,5% din PIB pentru apărare, iar Letonia și Estonia investesc, la rândul lor, „sume considerabile”, conform sursei.
Norvegia este menționată ca un caz aparte: a devenit primul stat european din Alianță care cheltuiește mai mult pentru apărare pe cap de locuitor decât SUA, cu o contribuție medie de aproximativ 3.000 de euro anual per cetățean, față de aproximativ 2.500 de euro în SUA.
Germania are cea mai spectaculoasă creștere: bugetul apărării a urcat cu 24%, până la aproximativ 97 de miliarde de euro, ceea ce o face principalul investitor european în domeniul militar.
Pentru finanțare, Berlinul folosește un fond special în afara bugetului obișnuit, denumit „Sondervermögen”, iar implementarea a necesitat inclusiv modificarea Constituției, potrivit articolului. La capitolul achiziții, Germania a comandat avioane de luptă Eurofighter, submarine, sisteme Patriot și sute de sisteme Skyranger 30, destinate interceptării dronelor la costuri mai reduse.
Noul obiectiv NATO este împărțit în 3,5% din PIB pentru cheltuieli militare „clasice” (tancuri, avioane, muniții, trupe) și 1,5% pentru investiții conexe apărării, precum securitatea cibernetică, protejarea infrastructurii energetice, cablurile submarine de comunicații și creșterea rezilienței societății la atacuri hibride.
În acest context apare și miza de reglementare: experții citați atrag atenția că multe state investesc insuficient în infrastructura necesară deplasării rapide a trupelor și echipamentelor, iar în multe țări podurile, porturile, bazele militare și rețelele de transport primesc doar 1%-2% din bugetele apărării. Italia a propus includerea construirii unui pod peste Strâmtoarea Messina (care ar lega Sicilia de continent) ca investiție cu rol militar, argumentând că ar facilita deplasarea tancurilor în caz de conflict, propunere care a ridicat întrebări între aliați despre cum se contabilizează cheltuielile de apărare.
Summitul NATO de la Ankara este prezentat ca un moment în care ar urma să se clarifice direcția investițiilor, inclusiv dacă sumele foarte mari alocate se vor traduce în capacități militare efective sau vor alimenta proiecte cu valoare strategică disputată.
Recomandate
Volodimir Zelenski cere decizii concrete la summitul NATO de la Ankara , pe fondul vulnerabilităților Ucrainei la rachetele balistice , avertizând că reuniunea nu trebuie să se transforme într-un „exercițiu lipsit de conținut”, potrivit Știrile Pro TV . Mesajul vine după un atac rusesc asupra Kievului și regiunii înconjurătoare, soldat cu 22 de morți și aproximativ 90 de răniți, conform declarațiilor președintelui ucrainean. În discursul de luni seară, Zelenski a insistat că summitul trebuie să livreze „mai multă protecție pentru Ucraina”, în special prin întărirea apărării aeriene. El a descris loviturile cu drone și rachete drept „un atac brutal”. Miza operațională: interceptoare insuficiente și „breșe” la rachete balistice Zelenski a spus că apărarea aeriană ucraineană are o rată ridicată de interceptare împotriva dronelor și rachetelor de croazieră atunci când există suficiente interceptoare, însă a atras atenția asupra unor „breșe clare” în protecția împotriva rachetelor balistice. „Aceasta este singura explicație pentru problema cu rachetele balistice - numărul insuficient de interceptoare.” În acest context, liderul ucrainean s-a plâns din nou de lipsa muniției pentru sistemele Patriot , pe care le-a numit singura apărare eficientă a Ucrainei împotriva rachetelor balistice rusești. „Este pur și simplu absurd că, în lumea de astăzi, producția nu a fost încă mărită la nivelul care este necesar pentru a proteja oamenii de teroarea balistică.” Ce cere Kievul: creșterea producției și opțiunea licențierii Patriot Zelenski a sugerat că Ucraina ar putea produce singură rachete Patriot, dar ar avea nevoie de licențe și de aprobarea Statelor Unite. În același timp, el și-a exprimat speranța că summitul de două zile de la Ankara, care începe marți, va întări cooperarea de securitate și capabilitățile de apărare „aici în Europa și cu America”, prin „eforturi și decizii comune”. Ce urmează la Ankara: întâlnire Zelenski–Trump Președintele ucrainean urmează să se alăture liderilor NATO la summit și să aibă o întrevedere „unu la unu” cu președintele american Donald Trump. În material se precizează că informațiile sunt atribuite Agerpres. [...]
România cere investiții suplimentare în apărare pentru Flancul estic , pe fondul riscurilor de securitate generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, subiect care va fi discutat la summitul NATO de la Ankara, potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută luni de ministra interimară de Externe, Oana Țoiu , într-o conferință de presă comună la sediul Ministerului Afacerilor Externe, alături de omoloaga sa din Canada, Anita Anand . Aceasta urmează să fie primită în aceeași zi la Cotroceni de președintele Nicușor Dan. În contextul întrebărilor legate de avertismentul premierului polonez Donald Tusk – potrivit căruia următoarele luni ar putea fi critice din cauza războiului din Ucraina – Țoiu a spus că discuțiile despre riscurile de securitate există „încă de la începutul” conflictului în format aliat. Ea a invocat inclusiv „incursiunile de drone” și efectele războiului la granița României, argumentând că este necesară o pregătire mai bună în NATO pentru întărirea capacității comune de descurajare. „Este nevoie de o investiţie suplimentară pentru a proteja Flancul estic, pentru că noi suntem ţări la graniţă pe războiul şi acest lucru evident că înseamnă o nevoie suplimentară.” Ce urmează pe agenda NATO Potrivit Oanei Țoiu, consolidarea securității Flancului estic și sprijinul pentru Ucraina vor fi pe agenda reuniunilor din cadrul summitului NATO, în mai multe formate: întâlnirea miniștrilor de externe, inclusiv o reuniune de lucru „dedicată, împreună cu Ucraina”; întâlnirea miniștrilor apărării, într-un format de lucru similar; întâlnirea liderilor. În același timp, Țoiu a indicat că summitul de la Ankara este important și pentru reafirmarea Articolului 5 (clauza de apărare colectivă) și a angajamentului comun pentru securitatea colectivă. [...]
Germania își accelerează reînarmarea printr-un buget federal mai îndatorat , cu o creștere de o treime a cheltuielilor de apărare în 2027, mișcare care ar putea aduce Berlinul la ținta NATO cu șase ani mai devreme decât termenul agreat, potrivit Digi24 . Proiectul de buget consultat de Euractiv indică alocări de 109,7 miliarde de euro (aprox. 553,5 miliarde lei) pentru Armată în 2027, pe fondul pregătirilor pentru summitul NATO de la Ankara . Acolo, liderii aliați urmează să evalueze progresele privind angajamentul de a cheltui 3,5% din PIB pentru apărare, plus încă 1,5% pentru infrastructura de securitate până în 2035. Ce înseamnă bugetul propus: ținta NATO mai devreme și un salt al cheltuielilor Conform proiectului, nivelul propus pentru 2027 ar plasa Germania pe traiectoria de a îndeplini obiectivul alianței până în 2029, cu șase ani înainte de termenul-limită convenit de NATO. Pe lângă bugetul de bază de 109,7 miliarde de euro (aprox. 553,5 miliarde lei), ar urma să fie disponibile și celelalte 30 de miliarde de euro (aprox. 151,5 miliarde lei) din fondul special pentru forțele armate. Documentul mai prevede creșteri succesive ale bugetului total pentru anii următori: 153,9 miliarde de euro în 2028 (aprox. 777,2 miliarde lei) 162,9 miliarde de euro în 2029 (aprox. 822,6 miliarde lei) 183,7 miliarde de euro în 2030 (aprox. 927,7 miliarde lei) Pentru comparație, anul acesta Berlinul ar urma să cheltuiască 83 de miliarde de euro (aprox. 419,2 miliarde lei), la care s-ar adăuga 25,5 miliarde de euro (aprox. 128,8 miliarde lei) din fondul special. Nota de plată: buget federal mai mare, finanțat masiv din datorie În ansamblu, bugetul federal este așteptat să ajungă la 555,4 miliarde de euro (aprox. 2.804,8 miliarde lei), finanțat cu aproximativ 200 de miliarde de euro (aprox. 1.010 miliarde lei) reprezentând datorii, potrivit proiectului consultat de Euractiv. Ministrul german de Finanțe, Lars Klingbeil , a justificat abordarea într-un interviu pentru postul public ARD: „Nu te poți apăra împotriva lui Putin pur și simplu respectând un buget echilibrat.” Contextul fiscal contează: în 2025, Germania a exceptat majoritatea cheltuielilor pentru apărare de la „frâna constituțională a datoriei”, care limitează deficitul structural la 0,35% din PIB. Context european și sprijin pentru Ucraina La nivelul Uniunii Europene, Agenția Europeană de Apărare a raportat că cheltuielile de apărare au crescut cu 20% în 2025 față de anul precedent, până la 418 miliarde de euro (aprox. 2.110,9 miliarde lei). În bugetul total al Germaniei pentru 2027, aproximativ 11,6 miliarde de euro (aprox. 58,6 miliarde lei) sunt alocate pentru continuarea sprijinului acordat Ucrainei în războiul declanșat de Rusia. Ce urmează: votul din parlament și posibile modificări Proiectul de buget are nevoie de aprobarea parlamentară și poate fi modificat de parlamentari înainte de votul final, programat pentru sfârșitul acestui an. În paralel, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a lăudat recent obiectivul Germaniei de a cheltui 3,5% din PIB pentru apărare până în 2029, pe care l-a numit „o realizare extraordinară”. [...]
Germania pregătește înăsprirea accesului la concediul medical din 2027 , pe fondul unui nivel record al absențelor care, în viziunea guvernului de la Berlin, afectează competitivitatea economiei, potrivit Libertatea . Un studiu al Institutului IGES din Berlin indică faptul că angajații germani au lipsit în medie 19,5 zile lucrătoare pe an din motive medicale, față de aproximativ 13 zile în 2018, conform Deutsche Welle. Executivul condus de cancelarul Friedrich Merz leagă această evoluție de costuri și de impactul asupra funcționării companiilor. Ce se schimbă: certificatul medical nu va mai putea fi obținut prin telefon Planul prezentat de Merz prevede că, din ianuarie anul viitor, angajații nu vor mai putea obține certificate medicale prin telefon. Pentru acordarea concediului medical, aceștia ar urma să se prezinte personal la medic încă din prima zi de boală. Cancelarul a justificat măsura prin nevoia de a reduce absenteismul și de a proteja economia: „Nu ne mai putem permite acest dezavantaj competitiv cauzat de absențele lungi de la locul de muncă.” În același timp, Merz a spus că schimbările urmăresc restabilirea „echității și funcționalității” pe piața muncii și ar da angajatorilor și caselor de asigurări de sănătate posibilitatea să reacționeze mai ferm în cazul concediilor medicale repetate. Context: un sistem generos și o raportare mai „vizibilă” a absențelor Germania are un sistem de concediu medical considerat printre cele mai generoase: angajații primesc 100% din salariu timp de până la șase săptămâni (cost suportat de angajator). După această perioadă, sistemul public de asigurări de sănătate achită aproximativ 70% din salariul brut, pentru până la 78 de săptămâni în decurs de trei ani pentru aceeași afecțiune. Raportul IGES indică drept factor important introducerea sistemului electronic de certificate medicale (eAU) , utilizat din 2023, care transmite automat documentele către casa de asigurări și angajator, ceea ce duce la o înregistrare mai precisă a absențelor. Specialiștii mai notează și schimbări de comportament după pandemia de COVID-19, când mai mulți angajați aleg să rămână acasă cu simptome de răceală sau gripă pentru a limita transmiterea bolilor. Printre cauzele frecvente ale concediilor medicale sunt menționate problemele de sănătate mintală și afecțiunile musculo-scheletice, precum durerile de spate. Cum stă Germania în Europa și ce critici au apărut Datele OCDE (calculate în săptămâni calendaristice) arată că Germania a avut în medie 3,5 săptămâni de concediu medical pe persoană, echivalentul a aproximativ 24,5 zile. Totuși, țara nu este pe primul loc în Europa: Norvegia, Spania și Slovenia depășesc cinci săptămâni pe an, iar Finlanda, Franța, Portugalia și Belgia au, de asemenea, valori mai ridicate. Reforma a stârnit deja critici: oponenții susțin că înăsprirea regulilor ar putea stigmatiza persoanele cu probleme reale de sănătate și ar transfera asupra angajaților responsabilitatea pentru dificultățile economice, într-o țară cu o populație activă în curs de îmbătrânire. [...]
România a direcționat în 2025 2,2% către investiții directe în apărare și aproape 1% către investiții conexe , iar bugetul pe 2026 este „conform cu angajamentele” asumate, inclusiv pentru infrastructura cu scop dual, potrivit Digi24 , care o citează pe ministra interimară de Externe, Oana Țoiu , cu o zi înainte de summitul NATO de la Ankara . Miza economică invocată de oficial este că majorarea cheltuielilor de apărare ar trebui să se vadă și în proiecte cu efect imediat în economie. Țoiu a spus că investițiile din 2025 – 2,2% direct în apărare și aproape 1% conex – se înscriu în angajamentul comun al aliaților de a ajunge „pe parcursul anilor” la un total de 5%. În același timp, ea a indicat că alocarea bugetară pentru 2026 rămâne aliniată acestor ținte și include componenta de infrastructură cu utilizare duală (civilă și militară). Un exemplu dat de ministra interimară este semnarea, săptămâna trecută, a unui nou contract „prin SAFE” pentru încă un tronson al autostrăzii A8, pe care îl leagă de ideea că investițiile suplimentare în apărare pot avea efecte economice rapide și vizibile pentru populație. Ce urmărește România la summit, dincolo de bugete În declarațiile citate, Țoiu a descris mandatul României – stabilit în ultima ședință CSAT – ca fiind axat pe consolidarea descurajării și apărării aliate pe flancul estic și la Marea Neagră și pe poziționarea României ca „furnizor de securitate” în regiune și în relația transatlantică. Pe agenda de securitate, oficialul a menționat și integrarea recentă a radarului Merops din SUA în sistemul de apărare antiaeriană, precum și discuții despre extinderea infrastructurii existente, inclusiv la Baza militară Kogălniceanu. În zona maritimă, Țoiu a invocat un exercițiu din iunie (EP MCM Dive, denumire tehnică) legat de creșterea capacității de deminare și de răspuns aliat la riscuri precum dronele maritime, menționând și contribuția Canadei cu o echipă de ofițeri militari. Context: presiunea pentru creșterea cheltuielilor și efectul în economie Mesajul central al Bucureștiului, așa cum reiese din declarațiile Oanei Țoiu, este că România vine la summit cu un „bilanț bun” pe cheltuieli și cu o justificare internă: investițiile în apărare ar trebui să fie corelate cu proiecte care produc efecte economice imediate, în special prin infrastructură cu scop dual. În perioada următoare, discuțiile din NATO vor urmări parcursul îndeplinirii angajamentelor asumate la summitul de la Haga, inclusiv ținta de 5% menționată de ministră. [...]
Manevrele rusești lângă un portavion NATO cresc riscul operațional în Atlanticul de Nord , după ce un avion de patrulare maritimă al Rusiei a fost interceptat de avioane britanice în apropierea portavionului HMS Prince of Wales , aflat în misiune, potrivit Digi24 . Incidentul a avut loc pe 2 iulie, în Marea Norvegiei, în timpul unei misiuni NATO de descurajare în Atlanticul de Nord. Ministerul britanic al Apărării spune că aeronava rusă a făcut mai multe treceri în zonă și a lansat balize acustice în apropierea portavionului. Potrivit comunicatului citat, avionul rusesc – identificat ca „Bear-F” ( Tupolev Tu-142 ), folosit pentru supraveghere maritimă și luptă antisubmarin – „a trecut la joasă altitudine” și „inutil de aproape” de HMS Prince of Wales. Balizele acustice sunt sonare lansate pentru detectarea submarinelor, iar manevrele au fost descrise de partea britanică drept „periculoase și neprofesioniste”. În urma acțiunii, aeronava rusă a fost „interceptată și escortată” de două avioane de vânătoare F-35 britanice de pe portavion, până când a părăsit zona. De ce contează: presiune operațională într-o zonă cu miză strategică Episodul se înscrie într-un context de tensiuni crescute între NATO și Rusia, în care Alianța și-a întărit prezența și supravegherea în Atlanticul de Nord și în regiunea arctică după invazia Rusiei în Ucraina, în 2022. Pentru grupurile navale aflate în misiune, astfel de apropieri cresc riscul de incident și obligă la reacții rapide, cu impact direct asupra ritmului operațiunilor și a resurselor alocate. Tot în acest context, Digi24 notează că, la începutul anului, Marea Britanie a mobilizat nave militare pentru a preveni eventuale atacuri asupra cablurilor și conductelor, pe fondul prezenței unor submarine rusești în apele teritoriale britanice și în zonele apropiate. Context politic: înaintea summitului NATO de la Ankara Incidentul are loc înaintea unui summit NATO la Ankara, programat pentru marți și miercuri, unde membrii Alianței ar urma să discute o propunere de asistență militară pentru Ucraina în valoare de 70 miliarde de euro pentru 2026. Separat, autoritățile britanice au anunțat că ministrul apărării, Dan Jarvis, a vizitat recent forțele britanice de la bordul HMS Prince of Wales, în apele din apropierea Islandei. [...]
