Știri
Știri din categoria Diverse
Bugetele de apărare din Europa cresc accelerat, iar NATO riscă dispute despre ce intră la „investiții militare”, pe măsură ce unele state încearcă să includă proiecte de infrastructură strategică în noile ținte de cheltuieli, potrivit Libertatea.
Statele europene membre NATO și-au majorat, în medie, cheltuielile pentru apărare cu aproximativ 20% față de anul precedent, înaintea summitului Alianței de la Ankara. Creșterea vine după angajamentele de la summitul de la Haga, când statele membre au promis să aloce până la 5% din PIB pentru apărare și securitate.
În paralel, cheltuielile militare ale statelor europene NATO au ajuns la aproximativ 514 miliarde de euro, potrivit rapoartelor NATO, SIPRI și Atlantic Council citate în articol. În același timp, cheltuielile militare ale SUA au scăzut cu aproximativ 7,5%, până la circa 800 de miliarde de euro, potrivit publicației belgiene vrt.be, pe fondul lipsei unor noi pachete majore de ajutor pentru Ucraina aprobate de Congres.
Cele mai mari creșteri sunt înregistrate pe flancul estic al NATO, unde percepția amenințării din partea Rusiei este mai ridicată. Polonia alocă aproximativ 4,5% din PIB pentru apărare, iar Letonia și Estonia investesc, la rândul lor, „sume considerabile”, conform sursei.
Norvegia este menționată ca un caz aparte: a devenit primul stat european din Alianță care cheltuiește mai mult pentru apărare pe cap de locuitor decât SUA, cu o contribuție medie de aproximativ 3.000 de euro anual per cetățean, față de aproximativ 2.500 de euro în SUA.
Germania are cea mai spectaculoasă creștere: bugetul apărării a urcat cu 24%, până la aproximativ 97 de miliarde de euro, ceea ce o face principalul investitor european în domeniul militar.
Pentru finanțare, Berlinul folosește un fond special în afara bugetului obișnuit, denumit „Sondervermögen”, iar implementarea a necesitat inclusiv modificarea Constituției, potrivit articolului. La capitolul achiziții, Germania a comandat avioane de luptă Eurofighter, submarine, sisteme Patriot și sute de sisteme Skyranger 30, destinate interceptării dronelor la costuri mai reduse.
Noul obiectiv NATO este împărțit în 3,5% din PIB pentru cheltuieli militare „clasice” (tancuri, avioane, muniții, trupe) și 1,5% pentru investiții conexe apărării, precum securitatea cibernetică, protejarea infrastructurii energetice, cablurile submarine de comunicații și creșterea rezilienței societății la atacuri hibride.
În acest context apare și miza de reglementare: experții citați atrag atenția că multe state investesc insuficient în infrastructura necesară deplasării rapide a trupelor și echipamentelor, iar în multe țări podurile, porturile, bazele militare și rețelele de transport primesc doar 1%-2% din bugetele apărării. Italia a propus includerea construirii unui pod peste Strâmtoarea Messina (care ar lega Sicilia de continent) ca investiție cu rol militar, argumentând că ar facilita deplasarea tancurilor în caz de conflict, propunere care a ridicat întrebări între aliați despre cum se contabilizează cheltuielile de apărare.
Summitul NATO de la Ankara este prezentat ca un moment în care ar urma să se clarifice direcția investițiilor, inclusiv dacă sumele foarte mari alocate se vor traduce în capacități militare efective sau vor alimenta proiecte cu valoare strategică disputată.
Recomandate
Statele est-europene din NATO vor să preia mai multe costuri pentru trupele SUA , într-o încercare de a descuraja o eventuală reducere a prezenței militare americane în regiune, potrivit Știrile Pro TV , care citează surse Bloomberg. Miza este una cu impact bugetar și operațional: menținerea „factorului de descurajare” pe flancul estic, în timp ce Pentagonul derulează o evaluare a desfășurării în Europa. Ce se discută și când Propunerea ar urma să fie prezentată la o reuniune la Bruxelles, pe 27 august, cu subsecretarul american al Apărării pentru Politică, Elbridge Colby . Inițiativa vine pe fondul unei evaluări de șase luni a Pentagonului privind prezența militară americană în Europa, evaluare care, potrivit sursei, este așteptată să se încheie până în decembrie. În paralel, SUA au transmis în august un chestionar (consultat de Bloomberg) care trebuie completat până pe 28 august. Întrebările vizează inclusiv: dacă țările au fost „public în sprijinul” politicii externe a președintelui american; eventuale restricții privind utilizarea bazelor militare americane; cheltuielile statelor pentru contractori americani din domeniul apărării. Dimensiunea prezenței militare americane în Europa Numărul trupelor americane din Europa fluctuează între 80.000 și 100.000, în funcție de rotații și exerciții militare, iar peste o treime sunt staționate în Germania. În Europa de Est, prezența este mai redusă: de la câteva sute de militari în statele baltice până la câteva mii în Polonia, conform informațiilor citate. Sursele Bloomberg afirmă că țările de pe flancul estic își vor exprima „dorința fermă” de a găzdui cât mai multe trupe americane și, în acest context, ar fi dispuse să suporte o parte mai mare din costuri. Riscul: competiție între aliați pentru „favorurile” Washingtonului Oana Lungescu, cercetătoare asociată la institutul britanic de apărare RUSI și fost purtător de cuvânt al NATO, avertizează că astfel de schimburi legate de desfășurări și vânzări de armament nu sunt neobișnuite, dar acum ar putea deveni mai directe și mai conflictuale. „Această măsură riscă să încurajeze competiția între aliați pentru a câștiga favorurile Washingtonului.” România: aproximativ 1.000 de militari americani și facilități-cheie În România sunt în jur de o mie de militari americani, majoritatea la Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii și Deveselu, iar numărul lor a fost redus anul trecut de administrația americană, potrivit materialului. Totodată, România a permis în martie dislocarea temporară de echipamente și trupe americane pentru sprijinirea operațiunilor din Orientul Mijlociu împotriva Iranului, inclusiv avioane-cisternă (pentru realimentare în aer), echipamente de monitorizare (inclusiv drone de supraveghere) și echipamente de comunicații prin satelit, în corelare cu scutul antirachetă de la Deveselu. De ce contează Oferta de a prelua mai multe costuri indică o presiune în creștere asupra bugetelor de apărare din estul NATO, în condițiile în care deciziile SUA privind postura militară în Europa sunt reevaluate. Următoarele repere sunt întâlnirea de la Bruxelles din 27 august și termenul-limită din 28 august pentru chestionarul american, înaintea concluziilor așteptate până în decembrie. [...]
Traian Băsescu pune sub semnul întrebării competența ministrului interimar al Apărării, Radu Miruță, pe fondul discuțiilor despre securitatea Neptun Deep , într-o intervenție la Digi 24 relatată de Libertatea . Miza depășește schimbul de replici: fostul președinte leagă direct comunicarea publică a ministrului de modul în care România își gestionează responsabilitățile de apărare în zona economică exclusivă din Marea Neagră. Critica: „Apărarea este o chestiune complicată” Băsescu susține că ministrul Apărării ar trebui să fie mai rezervat când se pronunță pe teme pe care „nu le știe”, argumentând că domeniul apărării presupune complexitate și „extrem de multă diplomație”, inclusiv relații între șefii armatelor din state aliate și din afara NATO. În acest context, fostul președinte îl atacă direct pe Radu Miruță, afirmând că „nu pricepe mare lucru, dar vrea să ne dea impresia că le știe pe toate”, declarație făcută la Digi 24. Neptun Deep și limita Articolului 5: responsabilitatea revine României În discuțiile despre protejarea platformei Neptun Deep, Băsescu afirmă că Articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord nu poate fi invocat pentru zona economică exclusivă, deoarece aceasta nu este teritoriu suveran. „Suveranitatea se termină la limita apelor teritoriale.” Din această premisă, el concluzionează că România trebuie să-și asigure resurse militare care să permită protejarea intereselor în zona economică exclusivă, iar „România este primul responsabil” pentru securitatea platformei Neptun Deep și a altor platforme de prospecțiune din zonă. Incidentul cu drona: comanda ar fi fost preluată de Armata Română, nu de NATO Referitor la incidentul recent în care Armata Română a distrus o dronă marină în apropierea platformei Neptun Deep, Băsescu spune că acțiunea a fost coordonată de România, nu de NATO, tocmai din rațiuni legate de responsabilitatea națională în astfel de situații. Totodată, el cere prudență în comunicare și contestă unele afirmații vehiculate public despre incident, susținând că „cert este că drona era o dronă în derivă” și că nu ar fi fost „dirijată către platformă”, ci ar fi ajuns necontrolat în apropiere. [...]
Un conflict la vârful apărării ucrainene a blocat coordonarea operațională , iar președintele Volodimir Zelenski spune că fostul ministru al Apărării, Mihailo Fedorov, i-a propus să-i demită „sincer” pe amândoi – atât pe el, cât și pe comandantul suprem al armatei, Oleksandr Sîrskii , potrivit Digi24 , care citează postul public ucrainean Suspilne . Zelenski a descris disputa drept una „foarte gravă”, pornită de la împărțirea responsabilităților între Ministerul Apărării și comanda militară. În relatarea sa, cei doi au ajuns să nu mai comunice direct, discutând problemele doar în ședințele de la biroul președintelui. „Nu poate exista un conflict la acest nivel între lideri. Orice operațiune are loc pe câmpul de luptă, aceasta ține în primul rând de competența armatei. Logistica și sprijinul țin de competența Ministerului Apărării din Ucraina. Dacă cineva intervine în domeniul de responsabilitate al altuia, acest lucru va duce inevitabil la un conflict. Și un conflict a avut loc – unul foarte grav.” Decizia lui Zelenski: schimbări „pe rând”, nu simultan Președintele ucrainean a spus că a decis să nu înlocuiască în același timp ministrul Apărării și comandantul suprem, invocând contextul războiului și intenția de a lua deciziile de personal etapizat. Cu două săptămâni înainte de schimbările de personal, Zelenski afirmă că le-a cerut lui Fedorov și Sîrskii să se întâlnească separat pentru a-și rezolva divergențele, însă întâlnirea nu a avut loc. După ce a hotărât schimbarea conducerii Ministerului Apărării, Zelenski susține că i-a propus lui Fedorov patru variante pentru a rămâne în echipă, toate refuzate de fostul ministru. Ce spune Fedorov că va face după plecarea din guvern Fedorov a declarat că vrea să se concentreze pe mai multe proiecte, inclusiv în zona investițiilor și a inovării în apărare: un fond de investiții de risc (capital pentru proiecte cu risc ridicat) pentru a atrage finanțare occidentală către start-up-uri ucrainene din domeniul apărării; un centru analitic („think tank”) care să propună soluții și idei pentru etapele următoare ale războiului; inițiative civice legate de „revenirea la democrație”; activități didactice la universități, inclusiv un curs despre reforme. El a mai spus că planul prezentat anterior Ministerului Apărării se numea „Aer-Teren-Economie” și viza, între altele, protejarea spațiului aerian, oprirea avansului rus și „epuizarea economiei Rusiei”, la care a adăugat ulterior componenta „Democrația”. În zona tehnologică, a indicat ca priorități rachete „ieftine” bazate pe inteligență artificială, robotizarea liniei de contact și instalarea de senzori, afirmând că dorește să continue proiectele începute în minister în sectorul privat. [...]
Laguna Albastră din Aghireșu a devenit un magnet turistic local, dar accesul rămâne dificil și slab semnalizat , ceea ce limitează potențialul de vizitare și pune presiune pe infrastructura din zonă, potrivit Stirile Pro TV . Lacul artificial, cu apă turcoaz, este cunoscut popular drept „Maldivele de România”. Laguna s-a format pe locul unei foste exploatări de caolin (rocă argiloasă albă), iar nuanța intensă a apei este pusă pe seama particulelor fine de argilă și a sedimentelor. Lacul s-a umplut în timp din ape pluviale și din izvoare subterane, iar peisajul cu dune de nisip și relief atipic pentru zonă îi dă un aer „exotic”. Publicația notează și că, de-a lungul anilor, lacul a trecut prin transformări, inclusiv perioade în care a secat. Acces: două rute din Cluj-Napoca și un ultim segment pe jos Punctul de plecare indicat este Cluj-Napoca, cu mai multe variante de traseu către Aghireșu. Sunt menționate două opțiuni principale, în funcție de preferința pentru drum mai bun sau distanță mai scurtă: Varianta mai lungă, cu drum mai bun (aprox. 48 km): ieșire din Cluj pe DN1 spre Oradea, apoi dreapta la 5–6 km după Căpușu Mare spre Cabana Leghia, cu direcția Aghireșu Fabrici. Varianta mai scurtă, dar cu drum mai dificil (aprox. 35 km): pe E81 spre Zalău, iar la 5–6 km de Baciu se face stânga pe sub pod spre Gârbău și Aghireșu. Pentru Laguna Albastră, traseul continuă din Aghireșu Fabrici din centrul localității, pe lângă clădirea BRD, cu traversarea căii ferate și încă aproximativ 3–4 kilometri pe drum drept. Spre final, drumul se înrăutățește, iar mașina trebuie lăsată în zona dealurilor de steril; de acolo se merge pe jos aproximativ 300–400 de metri. În zonă nu există indicatoare clare , iar orientarea se face după poteci deja formate sau cu ajutorul localnicilor. Context local: comună cu situri istorice și urme arheologice Aghireșu este sat în județul Cluj, atestat documentar din 1263, iar comuna include 11 sate, cu Aghireșu-Fabrici ca reședință. Zona este amplasată în Dealurile Clujului, la o altitudine de aproximativ 447 de metri, pe cursul superior al râului Nadăș, și se învecinează la nord cu județul Sălaj. Pe lângă lagună, sunt menționate mai multe obiective și situri: așezarea fortificată de pe Dealul Tucaș, situl „La Stoguri” (La Tène), vestigiile romane de la „Căpranța” și „Iarba Căprenții”, Biserica Reformată-Calvină (secolele XIII–XV), biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” (1780) și ruinele castelului Bocskay (construit între 1569 și 1572), care a intrat în degradare la începutul anilor 1900 și a fost locuit până în 1948. În lipsa unor informații din sursă despre investiții sau măsuri locale, rămâne de urmărit dacă popularitatea locului va fi însoțită de îmbunătățiri de acces și semnalizare, pentru a reduce blocajele operaționale pentru vizitatori și comunitate. [...]
Grădina Zmeilor din Sălaj poate funcționa ca un magnet turistic local , prin combinația dintre acces relativ facil, traseu amenajat și un peisaj geologic rar, potrivit Stirile Pro TV . Rezervația, aflată lângă satul Gâlgău Almașului, este descrisă ca una dintre cele mai atractive destinații din județ, cu formațiuni de stâncă modelate de eroziune și cu infrastructură minimă pentru vizitare. Acces și infrastructură: drum asfaltat până aproape de intrare, parcare amenajată Publicația indică două repere de distanță pentru turiștii care vin din marile orașe: din Cluj-Napoca: aproximativ 80 km, pe E81 spre Zalău, apoi spre Gâlgău Almașului (prin Hida și Sânmihaiu Almașului); din București: aproximativ 530 km, cu orientare pe DN1H (Zalău–Jibou) și indicatoare către Gâlgău Almașului. Drumul este asfaltat până aproape de intrarea în rezervație, iar în apropierea accesului există o parcare amenajată, la câteva minute de intrare. Ce găsești la fața locului: stânci de până la 10 metri și un traseu ușor de parcurs Atracția principală este un ansamblu neregulat de stânci cu forme bizare, unele înalte de până la 10 metri, formate în timp prin acțiunea apei, vântului, înghețului și alunecărilor de teren. Formațiunile sunt dispuse haotic, iar zona de aglomerare a pietrelor se întinde pe aproximativ cinci hectare. Pentru orientare, mai multe stânci au primit nume, între care: „Fata Cătanii”, „Zmeul și Zmeoaica”, „Călugării”, „Acul Cleopatrei”, „Soldații”, „Dorobanțul” sau „Sfinxul”. Traseul este descris ca fiind marcat și amenajat, cu porțiuni de poteci cu piatră cubică și scări de lemn. La final, vizitatorii ajung într-un punct de belvedere asupra ansamblului, iar în zonă există și un foișor unde se poate face un popas. Biodiversitate și context: plante, insecte și faună locală, plus povești care cresc atractivitatea Pe lângă componenta geologică, articolul menționează diversitatea de plante și animale întâlnite pe traseu, de la arbori și arbuști (stejari, carpen, tei pucios, plop tremurător, măceș) la flori (laptele cucului, plămănărica, brebenelul, sânziana, brândușa de toamnă). Sunt amintite și specii de faună, inclusiv unele considerate rare la nivel local și european, precum salamandra de foc, pupăza, ciocănitoarea neagră sau gaița albastră. În paralel, locul este asociat cu legende locale „mai mult sau mai puțin adevărate”, care nu pot fi verificate, dar care contribuie la interesul turistic. Una dintre povești leagă o stâncă de un blestem, însă formațiunea respectivă nu mai există, fiind distrusă la inundațiile din 1973. Efect de rețea pentru turismul din zonă: o a doua oprire la 11 km La 11 kilometri, în Jibou, vizitatorii pot include în itinerariu Grădina Botanică „Vasile Fati ”, unde sunt menționate peste 5.000 de specii de plante, alături de o grădină japoneză, acvarii și un mini-zoo. În practică, apropierea dintre cele două obiective permite o excursie de o zi, cu potențial de a crește fluxul de vizitatori și consumul local (transport, servicii, alimentație) în microregiune. [...]
BLIK intră pe o piață unde RoPay a câștigat deja tracțiune, iar asta poate întârzia adoptarea în bănci , deși sistemul polonez are autorizație BNR și discută integrări locale, potrivit Mobilissimo . BLIK este un sistem de plăți mobile integrat direct în aplicația băncii (nu o aplicație separată), care în varianta clasică generează un cod unic de șase cifre, valabil două minute. Codul poate fi folosit pentru plăți online, la POS sau la ATM, iar în Polonia există și transferuri instant către numărul de telefon și plăți contactless. Autorizație există, dar integrarea depinde de bănci Filiala locală a primit autorizația BNR în octombrie 2024, ceea ce îi permite să funcționeze în lei și să fie integrată de prestatori locali de servicii de plată. Următorul pas este însă comercial și operațional: băncile trebuie să decidă implementarea, iar aceasta poate dura „de la câteva luni până la un an și jumătate”, conform informațiilor citate în material. În iunie, CEO-ul Polski Standard Płatności, Dariusz Mazurkiewicz, a declarat pentru Reuters că cel puțin trei bănci mari din România ar urma să înceapă integrarea BLIK în 2026, fără a le numi. Presiune competitivă: RoPay se extinde în plăți comerciale Între timp, RoPay – sistem local de plăți – permite deja transferuri instant prin aplicațiile bancare folosind numărul de telefon, cod QR, deep link sau NFC și s-a extins în 2026 către plăți comerciale. În exemplele menționate: ING și eMAG au introdus RoPay pentru comenzi online, Dedeman îl acceptă în e-commerce, iar Digi permite plata facturilor prin RoPay. Reuters notează, potrivit articolului, că unele bănci românești acordă prioritate sistemului local, ceea ce poate încetini integrarea BLIK. Pierderi înainte de „ofensiva” comercială Pe partea financiară, Mobilissimo citează date publicate de Ziarul Financiar: BLIK România a încheiat 2025 cu o pierdere de 8,6 milioane de lei și a fost pe minus în fiecare an de la înființare, acumulând pierderi de aproximativ 20,7 milioane de lei. Publicația precizează că nu există o defalcare a cheltuielilor, astfel că nu se poate spune exact cât reprezintă costuri de expansiune versus alte categorii. În Polonia, BLIK are 20,7 milioane de utilizatori activi și 2,9 miliarde de tranzacții în 2025, ceea ce sugerează un model validat, dar care în România depinde de ritmul de integrare în aplicațiile bancare și de capacitatea de a concura cu un standard local deja în uz. [...]
