Știri
Știri din categoria Diverse

Bugetele de apărare din Europa cresc accelerat, iar NATO riscă dispute despre ce intră la „investiții militare”, pe măsură ce unele state încearcă să includă proiecte de infrastructură strategică în noile ținte de cheltuieli, potrivit Libertatea.
Statele europene membre NATO și-au majorat, în medie, cheltuielile pentru apărare cu aproximativ 20% față de anul precedent, înaintea summitului Alianței de la Ankara. Creșterea vine după angajamentele de la summitul de la Haga, când statele membre au promis să aloce până la 5% din PIB pentru apărare și securitate.
În paralel, cheltuielile militare ale statelor europene NATO au ajuns la aproximativ 514 miliarde de euro, potrivit rapoartelor NATO, SIPRI și Atlantic Council citate în articol. În același timp, cheltuielile militare ale SUA au scăzut cu aproximativ 7,5%, până la circa 800 de miliarde de euro, potrivit publicației belgiene vrt.be, pe fondul lipsei unor noi pachete majore de ajutor pentru Ucraina aprobate de Congres.
Cele mai mari creșteri sunt înregistrate pe flancul estic al NATO, unde percepția amenințării din partea Rusiei este mai ridicată. Polonia alocă aproximativ 4,5% din PIB pentru apărare, iar Letonia și Estonia investesc, la rândul lor, „sume considerabile”, conform sursei.
Norvegia este menționată ca un caz aparte: a devenit primul stat european din Alianță care cheltuiește mai mult pentru apărare pe cap de locuitor decât SUA, cu o contribuție medie de aproximativ 3.000 de euro anual per cetățean, față de aproximativ 2.500 de euro în SUA.
Germania are cea mai spectaculoasă creștere: bugetul apărării a urcat cu 24%, până la aproximativ 97 de miliarde de euro, ceea ce o face principalul investitor european în domeniul militar.
Pentru finanțare, Berlinul folosește un fond special în afara bugetului obișnuit, denumit „Sondervermögen”, iar implementarea a necesitat inclusiv modificarea Constituției, potrivit articolului. La capitolul achiziții, Germania a comandat avioane de luptă Eurofighter, submarine, sisteme Patriot și sute de sisteme Skyranger 30, destinate interceptării dronelor la costuri mai reduse.
Noul obiectiv NATO este împărțit în 3,5% din PIB pentru cheltuieli militare „clasice” (tancuri, avioane, muniții, trupe) și 1,5% pentru investiții conexe apărării, precum securitatea cibernetică, protejarea infrastructurii energetice, cablurile submarine de comunicații și creșterea rezilienței societății la atacuri hibride.
În acest context apare și miza de reglementare: experții citați atrag atenția că multe state investesc insuficient în infrastructura necesară deplasării rapide a trupelor și echipamentelor, iar în multe țări podurile, porturile, bazele militare și rețelele de transport primesc doar 1%-2% din bugetele apărării. Italia a propus includerea construirii unui pod peste Strâmtoarea Messina (care ar lega Sicilia de continent) ca investiție cu rol militar, argumentând că ar facilita deplasarea tancurilor în caz de conflict, propunere care a ridicat întrebări între aliați despre cum se contabilizează cheltuielile de apărare.
Summitul NATO de la Ankara este prezentat ca un moment în care ar urma să se clarifice direcția investițiilor, inclusiv dacă sumele foarte mari alocate se vor traduce în capacități militare efective sau vor alimenta proiecte cu valoare strategică disputată.
Recomandate

Pagina care ar fi trebuit să conțină analiza despre utilizarea aplicațiilor chinezești în SUA nu este accesibilă , iar în forma disponibilă publicului apare doar un mesaj de eroare 404 , potrivit Axios . Concret, la adresa indicată se încarcă o pagină standard „Page Not Found”, însoțită de elemente de navigare și de un modul de gestionare a preferințelor de confidențialitate (setări privind cookie-urile și „trackerele” pentru publicitate țintită). Textul afișat precizează că pagina „poate fi mutată sau nu mai există” și recomandă utilizatorilor să caute termenul dorit ori să contacteze suportul Axios . În aceste condiții, din sursa furnizată nu pot fi extrase informații verificabile despre subiectul menționat în feed („Americanii continuă să folosească aplicații chinezești în ciuda controalelor”), deoarece conținutul editorial propriu-zis nu este prezent pe URL-ul indicat. [...]

Disney dezvoltă o nouă continuare „Singur acasă”, mizând pe un brand cu istoric de încasări mari , într-un proiect care ar urma să-l readucă pe Macaulay Culkin în rolul lui Kevin McCallister, potrivit Agerpres , care citează revista Variety. Producătorii Seth Rogen și Evan Goldberg lucrează la scenariul și producția filmului împreună cu actorul american, care are acum 46 de ani, conform informațiilor citate de publicație. Contextul revenirii este alimentat și de o apariție recentă a lui Culkin într-o reclamă pentru un lanț de hamburgeri, în care a reluat elemente recognoscibile din rolul care l-a consacrat: ținuta similară, gesturile și referințele la personajul Kevin McCallister. De ce contează: Disney pariază din nou pe o franciză cu randament dovedit Dincolo de componenta de nostalgie, proiectul are o miză economică: filmul original „Singur acasă” a avut un buget de aproximativ 18 milioane de dolari (aprox. 82 milioane de lei) și a încasat aproximativ 476,7 milioane de dolari la nivel mondial (aprox. 2,17 miliarde de lei), potrivit Box Office Mojo , citat de Agerpres. Filmul spune povestea unui băiat de 8 ani lăsat acasă când familia pleacă la Paris de sărbători, care își apără locuința de doi hoți neîndemânatici. În distribuția originală au mai jucat Joe Pesci, Daniel Stern, Catherine O’Hara și John Heard. În acest stadiu, materialul citat nu oferă detalii despre calendarul de producție sau data lansării. [...]

Includerea județului Harghita în topul BBC Travel pentru 2027 poate aduce un plus de vizibilitate turistică unei zone promovate prin gastronomie , într-un moment în care regiunea urmează să fie poziționată explicit ca destinație culinară, potrivit Digi24 . Selecția este făcută de BBC Travel într-o listă de 20 de destinații recomandate pentru 2027, descrise ca locuri care „oferă experiențe extraordinare, motive noi pentru a le vizita și moduri diferite de a vedea lumea”. Publicația își motivează alegerile printr-o orientare „dincolo de destinațiile clasice”, către locuri care pot oferi și „oportunități de a aduce o schimbare pozitivă” pentru comunitățile locale și mediul înconjurător. De ce Harghita intră în radar: „ Regiune Gastronomică Europeană ” în 2027 BBC descrie Harghita drept un „colț mai puțin cunoscut al Transilvaniei” care devine Regiune Gastronomică Europeană. În portretul făcut județului, accentul cade pe Ținutul Secuiesc și pe tradițiile culinare locale, legate de tehnici precum afumarea, murarea, coacerea, culesul din flora spontană, prepararea brânzeturilor și conservarea alimentelor pentru iernile lungi. În același context, BBC notează și elemente de viață rurală păstrate, precum cositul manual al fânului, cu coasa. Ce urmează: programul „Preparate reprezentative” cu 50 de feluri locale Pentru 2027 este menționat un program nou, „Preparate reprezentative” (Signature Dish), care ar urma să prezinte 50 de feluri de mâncare locale – de la pâine cu cartofi și brânzeturi de munte până la ciuperci de pădure și dulcețuri din fructe de pădure. Editorii BBC recomandă și experiența meselor la pensiuni locale, cu exemple de preparate precum ciorbă de cartofi, friptură de porc, brânză de oaie și zacuscă, alături de pălincă distilată în sat. Context: lista include destinații cu „motive noi” de vizitare în 2027 Pe lângă Harghita, materialul citat de Digi24 enumeră și alte destinații din topul BBC Travel, de la Madagascar și Québec până la Peninsula Ise-Shima (Japonia) sau insula St Helena, fiecare cu propriul argument de actualitate pentru 2027 (evenimente, aniversări, infrastructură sau inițiative locale). Pentru Harghita, miza indicată de BBC este repoziționarea zonei dincolo de clișeele turistice asociate Transilvaniei, printr-un motiv concret de călătorie: oferta gastronomică și experiențele rurale legate de ea. [...]

Spotify oferă trei luni de Premium Individual la 0 lei în România , o promoție care poate reduce pe termen scurt costul unui abonament de streaming, dar care vine cu condiții și cu riscul de a pierde beneficiile dacă utilizatorul anulează prea devreme, potrivit Mobilissimo . Oferta este disponibilă pentru cei care nu au folosit până acum Spotify Premium și poate fi activată până la 31 decembrie 2026 , conform paginii oficiale Spotify Premium citate de publicație. După perioada gratuită, abonamentul revine la prețul standard de 26 de lei pe lună , ceea ce înseamnă o economie de 78 de lei pentru cele trei luni. Cine este eligibil și ce condiții se aplică Condiția principală este ca utilizatorul să fie nou pe Premium . Dacă a existat în trecut un abonament plătit sau a fost activată deja o probă gratuită, utilizatorul nu este eligibil pentru această promoție. La activare, Spotify solicită și o metodă de plată validă , chiar dacă în primele trei luni nu sunt retrași bani. Ce primești în cele trei luni gratuite În perioada promoției, utilizatorii au acces la funcțiile Premium, inclusiv: ascultare fără reclame; descărcarea muzicii pentru redare offline; redare în orice ordine; „skip” nelimitat. Mobilissimo notează și că Spotify oferă „mai nou” muzică lossless în format FLAC , cu calitate de până la 24 biți / 44,1 kHz , funcție disponibilă și în România din octombrie 2025 . Riscul operațional: anularea taie accesul imediat Un detaliu important ține de momentul anulării. Dacă utilizatorul anulează în timpul perioadei de probă de 0 lei, pierde imediat beneficiile Premium , nu la finalul celor trei luni, conform termenilor oficiali ai abonamentelor menționați în articol. În practică, pentru cei care vor să folosească integral perioada gratuită fără a fi taxați ulterior, soluția indicată de sursă este setarea unui memento înainte de expirarea celor trei luni, astfel încât anularea să fie făcută la timp, dar cât mai aproape de finalul perioadei gratuite. [...]

PNL pune sub semnul întrebării seriozitatea reorganizării administrative anunțate de Guvern , iar Ilie Bolojan spune că, în acest moment, singurul element „concret” rămâne comasarea voluntară, care se poate face deja în baza legislației existente, potrivit Știrile Pro TV . Miza este una de reglementare și implementare: fără un proiect clar, reforma riscă să rămână la nivel de declarații, cu efecte directe asupra administrațiilor locale și serviciilor publice. Într-o conferință de presă la Sibiu, vineri seară, președintele PNL a afirmat că proiectul de reorganizare administrativă ar fi fost „demarat în mod neserios” și a acuzat lipsa unui plan coerent, invocând diferențe între mesajele venite dinspre Ministerul Dezvoltării , partid și Guvern. În acest context, Bolojan a susținut că, „în afară” de comasarea voluntară – posibilă fără modificări legislative – „nu există nimic serios” până acum. Ce spune Bolojan despre cadrul legal: comasarea voluntară se poate face deja Bolojan a indicat că orice primărie are, în prezent, baza legală pentru a propune fuziunea cu o altă primărie, iar dacă autoritățile din două comune ajung la un acord, nu vede „niciun fel de problemă” în realizarea comasării. Declarațiile vin pe fondul discuțiilor despre reorganizarea administrativă, un subiect cu impact asupra multor localități, atât prin modul de furnizare a serviciilor publice, cât și prin organizarea instituțională la nivel local. Consultări în PNL și un punct de vedere anunțat pentru începutul lui decembrie Liderul PNL a anunțat că partidul va avea marți o consultare cu primarii de comune, după consultări anterioare cu primarii de municipii, pentru a strânge opinii din teritoriu. În urma acestor discuții, PNL ar urma să prezinte un punct de vedere „la începutul lunii decembrie”. Bolojan a argumentat că România are nevoie de o reorganizare a administrației, dar că aceasta trebuie construită „cât se poate de serios”, inclusiv din perspectiva calității serviciilor și a factorilor care pot genera dezvoltare. El a avertizat, totodată, că unirea a „două comune sărace” nu produce automat „o comună bogată”. În același context, Bolojan a spus că nu a propus reorganizarea administrativă în perioada în care a fost la guvernare, invocând lipsa unui acord între partide pe acest subiect. [...]

Schimbarea centrului de greutate al creștinismului spre Africa este una dintre consecințele cu impact pe termen lung ale noilor proiecții demografice prezentate de NPR , care arată că musulmanii vor deveni cel mai numeros grup religios din lume până în 2035, depășind creștinii. Raportul, realizat de Pew Research Center , estimează că ambele populații vor continua să crească, însă ritmul de creștere al musulmanilor va fi mai rapid. Dacă tendințele demografice recente se mențin, populația musulmană globală ar urma să ajungă la 3,6 miliarde până în 2070, în timp ce populația creștină ar fi „puțin sub” 3 miliarde. De ce se schimbă harta religioasă: natalitate și migrație Pew își bazează proiecțiile pe date din recensăminte naționale, fertilitate și schimbarea apartenenței religioase („religious switching” – trecerea de la o religie la alta sau la lipsa afilierii), completate cu rapoarte ONU și estimări privind migrația globală. Un factor-cheie este diferența de fertilitate: potrivit raportului, în ultimii ani rata fertilității în rândul musulmanilor a fost de 3,1 copii per femeie, față de aproximativ 2 copii per femeie în rândul non-musulmanilor. Africa subsahariană, motorul creșterii și al repoziționării Pew leagă o parte importantă a acestor evoluții de faptul că cea mai mare parte a creșterii populației în secolul XXI este așteptată să aibă loc în Africa. Până în 2070, „mai mult de un sfert” din populația globală ar urma să trăiască în Africa subsahariană, unde majoritatea populației este fie creștină, fie musulmană. În acest context, raportul anticipează o mutare a „centrului de greutate” al creștinismului: până în 2070, Republica Democrată Congo ar urma să depășească Statele Unite ca țara cu cel mai mare număr total de creștini. Directorul de cercetare pe religie al Pew, Alan Cooperman, descrie această evoluție drept o schimbare globală a modului în care poate fi înțeles nucleul demografic al creștinismului. Alte tendințe până în 2070: scăderi în Asia, concentrare în Israel, paradoxul „neafiliaților” Raportul mai proiectează că hindușii și evreii vor crește ca număr absolut, dar vor scădea ca pondere în populația globală, iar budiștii vor scădea atât ca număr, cât și ca pondere. În Asia de Est, populațiile Chinei, Japoniei și Coreei de Sud sunt așteptate să se reducă, iar populațiile budiste din aceste țări ar urma să se înjumătățească. În cazul evreilor, o pondere tot mai mare ar urma să trăiască în Israel: de la 46% în 2020 la 62% în 2070, conform proiecțiilor Pew. Un element notabil este evoluția persoanelor fără afiliere religioasă („nones”): deși ponderea lor crește în multe țări, la nivel global numărul lor ar urma să scadă, deoarece o parte foarte mare a acestei categorii se află în China, iar populația Chinei este așteptată să se diminueze puternic în deceniile următoare, pe fondul scăderii natalității. Statele Unite: fără majoritate creștină, dar cu creștinii cel mai mare grup Pentru SUA, raportul estimează că țara nu va mai avea o majoritate creștină până în 2070, însă creștinii vor rămâne cel mai mare grup religios, cu „puțin sub 48%” din populație (de la 62% în prezent, potrivit datelor citate). În același interval, ponderea celor neafiliați religios ar urma să urce la 41%. Pew indică faptul că, în SUA, schimbarea este determinată mai ales de trecerea de la o afiliere religioasă la alta, nu de natalitate: creștinii pierd mai mulți adepți decât câștigă prin „religious switching”, iar majoritatea celor care pleacă devin „nones”, nu aderă la o altă tradiție. Totodată, SUA ar urma să devină mai diversă religios, cu proiecția că musulmanii și hindușii vor depăși numeric evreii până în 2070, dacă tendințele actuale continuă. Notă: NPR precizează că a corectat titlul unei versiuni anterioare, care indica în mod eronat anul 2070 pentru depășirea creștinilor de către musulmani; proiecția corectă este 2035. [...]