Știri
Știri din categoria Diverse
NATO pregătește la Ankara un nou angajament de apărare colectivă, cu implicații directe pentru bugetele de securitate ale statelor membre, în condițiile în care declarația summitului reafirmă Articolul 5 și reconfirmă ținte ridicate de cheltuieli militare, potrivit Libertatea, care citează un text analizat de Reuters.
Summitul este programat pe 7 și 8 iulie, la Ankara, iar textul declarației a fost aprobat vineri de ambasadori înainte de reuniune. Documentul susține explicit principiul apărării colective: „Un atac împotriva unuia dintre noi este un atac împotriva tuturor”.
Dincolo de mesajul politic, declarația menține direcția de creștere a cheltuielilor de securitate, după angajamentul luat anul trecut la Haga: cele 32 de țări membre NATO s-au angajat să aloce până în 2035 cel puțin 5% din PIB pentru cheltuieli de securitate. Pentru guverne, asta înseamnă presiune pe bugete și, implicit, pe prioritizarea investițiilor publice în următorul deceniu.
Textul mai arată că membrii europeni din NATO și Canada își asumă „o responsabilitate mai mare” pentru apărarea Alianței, în colaborare cu Statele Unite, pe fondul semnalelor că Pentagonul a luat deja măsuri pentru a-și reduce angajamentele în Europa.
Statele membre NATO urmează să se angajeze la 70 de miliarde de euro (aprox. 350 de miliarde de lei) sub formă de asistență militară pentru Ucraina în 2026 și la „niveluri cel puțin echivalente” în 2027, conform declarației, care mai are nevoie de aprobarea finală a liderilor de stat.
În același document, Rusia este descrisă ca „o amenințare pe termen lung” la adresa „securității și stabilității euro-atlantice”.
În context, textul sugerează o temperare a pozițiilor lui Donald Trump, care a criticat frecvent aliații pentru nivelul cheltuielilor de apărare și a pus anterior sub semnul întrebării angajamentul SUA față de pactul de apărare reciprocă, inclusiv prin amenințări privind ieșirea din NATO.
Declarația summitului include și o poziție privind Iranul: aliații „reiterează” că „Iranul nu trebuie să dețină niciodată o armă nucleară” și cer respectarea libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz.
Potrivit Comandantului Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), generalul american Alexus G. Grynkewich, aliații europeni au acoperit în mare măsură golurile lăsate de Statele Unite în planurile de apărare ale Alianței, mai notează materialul.
Recomandate
Ucraina acuză că importurile de combustibil via Coreea de Sud au amortizat penuria din Rusia , într-un moment în care atacurile Kievului ar fi redus capacitatea de rafinare a Moscovei, potrivit Digi24 . Miza este una operațională: dacă fluxurile comerciale ocolesc efectul sancțiunilor, presiunea asupra infrastructurii energetice ruse se diminuează. Informațiile invocate de partea ucraineană vin după o relatare a The Guardian , care susține, pe baza înregistrărilor portuare și a datelor de urmărire a navelor, că 176.000 de tone de produse petroliere au fost transportate prin Coreea de Sud în lunile iulie și august. Consilierul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski , Vladislav Vlasiuk, a afirmat că aceste transporturi sunt „în totală neconcordanță” cu politica de sancțiuni a Seulului și că au început „exact atunci” când atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești ar fi redus volumele de rafinare și ar fi provocat o penurie de combustibil în Rusia. Vlasiuk a mai susținut că importurile via Coreea de Sud ar fi reprezentat aproape o treime din importurile de combustibil ale Rusiei în august (circa 31%) și că trei dintre cele șapte petroliere folosite ar fi fost sub sancțiuni impuse de țările occidentale. Digi24 notează că relatarea este atribuită AFP și Agerpres. Context diplomatic: tensiuni Kiev–Seul Acuzațiile apar pe fondul unei dispute între Ucraina și Coreea de Sud. Zelenski a spus luna trecută, într-un discurs la ONU, că doi soldați nord-coreeni capturați în timp ce luptau alături de forțele ruse au fost trimiși în Coreea de Sud. Seulul a cerut Ucrainei să își ceară scuze și l-a convocat pe ambasadorul ucrainean, invocând încălcarea unui acord de confidențialitate și amenințând cu „alte măsuri”, fără detalii. Zelenski a negat încălcarea acordului, iar ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga , a descris incidentul drept o „neînțelegere diplomatică”. Coreea de Sud face parte din coaliția de state care au înăsprit controlul exporturilor către Rusia și Belarus după invazia din 2022, însă acuzațiile Ucrainei ridică semne de întrebare privind eficiența aplicării acestor restricții în zona transporturilor și a lanțurilor de aprovizionare cu produse petroliere. [...]
Prețul grâului românesc a coborât la 273 dolari/tonă , deși riscurile de securitate din Marea Neagră au împins în sus cotațiile la Paris, potrivit Libertatea . Mișcarea arată o decuplare temporară între piața fizică din Portul Constanța și bursa Euronext, cu implicații directe pentru exportatori și fermieri. În Portul Constanța, grâul de panificație românesc în condiție FOB (livrare „free on board”, adică prețul include încărcarea pe navă) a scăzut cu 15 dolari, până la o medie de 273 dolari/tonă. În același timp, pe Euronext Paris cotațiile au trecut de 247 euro/tonă, pe fondul atacurilor asupra navelor din Marea Neagră. De ce scade prețul local, în pofida tensiunilor din regiune Principalul factor indicat pentru ieftinirea din piața fizică este nivelul ridicat de aprovizionare al marilor cumpărători din Orientul Mijlociu și Nordul Africii, care și-au acoperit necesarul pe termen scurt și au încetinit achizițiile. În acest context, presiunea de cumpărare s-a redus, iar prețul din Constanța a mers în jos, chiar dacă riscurile logistice au crescut. Pe termen scurt, articolul notează totuși un potențial de ajustare în sus, dacă vor fi confirmate contracte rezultate din licitații internaționale, inclusiv în Arabia Saudită, care a cumpărat recent 683.000 de tone de grâu. Cotații la zi în Portul Constanța: grâu, porumb, oleaginoase La un curs de 5,35 lei/euro, cotațiile DAP (livrare la punctul convenit) din Constanța au indicat o „consolidare” a pieței: grâu de panificație DAP: 234 euro/tonă (1.254 lei/tonă), stabil; grâu furajer: 220 euro/tonă (1.176 lei/tonă), +1 euro; orz furajer: 215 euro/tonă (1.150 lei/tonă), în creștere; porumb: 227 euro/tonă (1.213 lei/tonă), ușoară scădere, pe fondul așteptărilor legate de raportul lunar USDA; floarea-soarelui: 476 euro/tonă (2.547 lei/tonă), stabilizare; rapiță: 517 euro/tonă (2.766 lei/tonă), scădere, pe fondul ieftinirii petrolului. Context regional: exporturile Rusiei și competiția pe piețele externe Evoluția regională este influențată și de logistica exporturilor rusești. Cotațiile pentru grâul rusesc (12,5% proteină) au scăzut la 266 dolari/tonă FOB pentru livrări din a doua jumătate a lunii noiembrie, din porturile baltice Vysotsk și Ust-Luga, după ce blocarea porturilor din sud a forțat redirecționarea fluxurilor spre nord. În paralel, estimările de export ale Rusiei pentru septembrie și octombrie sunt de 2,4–2,5 milioane de tone lunar, însă totalul exportat în iulie–septembrie este de 6,8 milioane de tone, sub cele 11,3 milioane de tone din perioada similară a anului trecut. Potrivit materialului, această reducere a disponibilității de grâu rusesc de calitate ar putea crea oportunități suplimentare pentru grâul românesc în a doua parte a sezonului agricol. [...]
Finlanda a cerut suspendarea temporară a unor lucrări la centrele de date Google , după ce autoritățile de mediu au deschis o anchetă privind respectarea procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului, potrivit Știrile Pro TV . Miza este una de reglementare: proiecte de infrastructură cu consum energetic ridicat pot fi blocate dacă nu parcurg pașii legali înainte de intervenții care modifică semnificativ mediul. Agenția guvernamentală finlandeză a cerut companiei Google să suspende construcția de noi centre de date în două municipalități, Muhos și Kajaani (nord-vestul țării), până la 23 octombrie 2026, în așteptarea unei evaluări de mediu. Solicitarea vizează „toate măsurile pregătitoare” care ar putea schimba semnificativ mediul în legătură cu proiectele planificate. Ancheta: suspiciuni de defrișare fără evaluare obligatorie Autoritatea a deschis o anchetă și suspectează Tuike Finland , companie care reprezintă Google, că ar fi defrișat peste 300 de hectare de pădure în Muhos fără a realiza în prealabil evaluarea obligatorie a impactului asupra mediului. În cazul în care solicitarea de suspendare nu este respectată, agenția spune că ia în calcul „măsuri coercitive”. Google, printr-un mesaj transmis AFP, a recunoscut că „în acest caz specific” nu s-a ridicat la propriile standarde și a transmis că va studia constatările agenției și va urma recomandările acesteia. Context: investiții mari în centre de date și presiune publică pe consumul de energie Proiectele din Muhos și Kajaani fac parte dintr-o investiție de 13 miliarde de euro în Finlanda, descrisă ca cea mai mare investiție individuală a companiei americane în Europa în domeniul inteligenței artificiale, conform materialului citat. Finlanda a atras în ultimii ani investiții în centre de date pe fondul climatului răcoros și al energiei electrice relativ stabile și ieftine, produsă în mare parte din nuclear, completată de eolian și hidro. În paralel, au crescut și controversele legate de prețurile energiei, capacitatea rețelei și impactul asupra mediului, într-un moment în care sunt în construcție zeci de centre mari consumatoare de energie, iar altele sunt în dezvoltare, inclusiv de către Microsoft și TikTok. O petiție a cetățenilor care cere reguli mai stricte privind utilizarea energiei în centrele de date și consecințele asupra mediului a strâns aproape 84.000 de semnături și urmează să fie dezbătută în Parlamentul Finlandei. [...]
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , spune că România trebuie să-și apere „interesele economice legitime” la următoarea reuniune ECOFIN , pe fondul unor dosare europene unde pozițiile statelor membre pot intra în conflict, potrivit Digi24 . Nazare anunță că s-a întâlnit miercuri, la Ministerul Finanțelor, cu reprezentanți ai Băncii Naționale a României (BNR) și ai Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) pentru a pregăti poziția României la reuniunea ECOFIN (formatul Consiliului UE pentru miniștrii de finanțe). Discuția a vizat „principalele teme de pe agenda europeană” și, în special, pozițiile pe care România ar urma să le susțină și interesele pe care trebuie să le protejeze. Miza: decizii UE cu efect direct asupra finanțării și sectorului financiar Ministrul indică faptul că, în perioada următoare, la nivel european urmează decizii „importante” care pot influența mai multe zone cu impact economic, între care: competitivitatea sectorului financiar; accesul la finanțare; funcționarea piețelor de capital; eficiența finanțelor publice; energia; cadrul de coordonare al politicilor economice. În acest context, Nazare susține că România nu este doar „parte din discuții”, ci participă cu poziții „clare, bine fundamentate” și coordonate între instituțiile care evaluează implicațiile pentru economia românească. Coordonare internă și „alianțe” înainte de negocieri Un element central al mesajului este că, în unele dosare europene, interesele statelor membre „nu sunt întotdeauna aceleași”, ceea ce face necesară definirea din timp a liniilor de negociere și a limitelor pe care România le poate accepta. „Sunt dosare în care interesele statelor membre nu sunt întotdeauna aceleași. Tocmai de aceea trebuie să știm foarte clar ce susținem, unde sunt interesele specifice ale României și care sunt limitele pe care trebuie să le apărăm.” Nazare mai afirmă că România trebuie să-și construiască „argumentele și alianțele” și să evite situația în care poziția țării „să fie definită de alții”, în ideea unei prezențe mai puternice „la masa deciziilor europene”. [...]
Bulgaria ar putea elimina taxa de 2 euro pentru autoturisme pe Podul Prieteniei , o schimbare care ar reduce costurile de trecere pe ruta Giurgiu–Ruse și ar muta o parte din povara financiară către transportul greu, potrivit Libertatea . Inițiativa vine de la consilierii locali din Ruse, care cer îmbunătățirea conexiunilor de transport ale regiunii și eliminarea taxei de trecere percepute pe partea bulgară pentru autoturisme. Propunerea este justificată prin „reciprocitate”, după ce România a renunțat la taxa pentru autoturisme în direcția Giurgiu–Ruse de la 1 octombrie 2026. Ce se schimbă și cine împinge măsura Demersul este susținut de grupul „Inițiativa Ruse” din Consiliul Local Ruse. Galin Grigorov , consilier local și membru al grupului, a propus ca autoritățile locale să solicite Guvernului Bulgariei eliminarea taxei pentru autoturisme pe Podul Prieteniei. În prezent, Bulgaria percepe o taxă de 2 euro pentru un autoturism la traversarea podului. Impact bugetar: venituri pierdute, compensate prin taxe mai mari la camioane Potrivit lui Grigorov, veniturile anuale obținute din taxa de trecere pentru autoturisme se ridică la 1,5–1,7 milioane de euro. El susține că pierderile ar putea fi compensate prin majorarea taxelor pentru vehiculele de mare tonaj cu aproximativ 3 euro, pe motiv că acestea sunt „principala cauză a uzurii podului”. Context: România a eliminat taxa de pod de la 1 octombrie 2026 România a eliminat complet taxa de pod pentru autoturisme la trecerea peste Dunăre începând cu 1 octombrie 2026, măsura aplicându-se la: Giurgiu–Ruse Fetești–Cernavodă Giurgeni–Vadu Oii Decizia a venit odată cu intrarea în vigoare a Legii 226/2023 și introducerea noului sistem electronic de taxare rutieră TollRo (sistem de taxare electronică). În acest moment, propunerea din Bulgaria este la nivel de inițiativă locală; materialul nu indică un calendar sau o decizie a Guvernului de la Sofia privind eliminarea efectivă a taxei. [...]
Armata Elveției riscă să coboare sub 130.000 de militari până în 2030 , pe fondul pierderii anuale a aproape 12.000 de persoane obligate la serviciul militar, în condițiile în care tot mai mulți aleg serviciul civil , potrivit Libertatea . Datele oficiale citate din Departamentul Federal al Apărării, Protecției Populației și Sportului (VBS) arată că efectivele actuale sunt de 147.017 militari, nivel care „asigură încă” necesarul minim de 100.000 de militari pentru situații de urgență. Totuși, proiecțiile pe termen mediu indică o scădere sub 130.000 până în 2030. De ce se subțiază efectivele Declinul este pus, în principal, pe seama plecărilor timpurii din sistem și a faptului că generațiile mai vechi își încheie perioada de serviciu militar de 12 ani în intervalul 2028–2029. În paralel, tranziția masivă a tinerilor către serviciul civil a devenit suficient de amplă încât autoritățile să intervină legislativ. În iunie, Elveția a votat o inițiativă care înăsprește condițiile de trecere de la armată la serviciul civil, cu obiectivul de a limita exodul de personal. „Compensarea” parțială: mai multe femei în armată În același timp, prezența femeilor în armata elvețiană este în creștere, potrivit statisticilor oficiale: de la 2.122 în 2022 (1,2%) la 3.253 în 2026 (1,8% din total). Articolul notează și un interes mai mare pentru cariere de ofițeri și subofițeri, care presupun perioade mai lungi de serviciu militar activ. Pentru a susține această tendință, Consiliul Federal Elvețian a aprobat introducerea unei zile de orientare obligatorie pentru femei. Proiectul de lege este în Parlamentul de la Berna, iar o eventuală consultare populară este estimată pentru 2028. [...]
