Diverse07 iul. 2026
Statele europene din NATO își cresc cheltuielile de apărare cu circa 20% într-un an - Germania urcă la aproximativ 97 mld. euro, iar Italia vrea să includă podul spre Sicilia ca investiție strategică
Bugetele de apărare din Europa cresc accelerat, iar NATO riscă dispute despre ce intră la „investiții militare” , pe măsură ce unele state încearcă să includă proiecte de infrastructură strategică în noile ținte de cheltuieli, potrivit Libertatea . Statele europene membre NATO și-au majorat, în medie, cheltuielile pentru apărare cu aproximativ 20% față de anul precedent, înaintea summitului Alianței de la Ankara. Creșterea vine după angajamentele de la summitul de la Haga, când statele membre au promis să aloce până la 5% din PIB pentru apărare și securitate. În paralel, cheltuielile militare ale statelor europene NATO au ajuns la aproximativ 514 miliarde de euro, potrivit rapoartelor NATO, SIPRI și Atlantic Council citate în articol. În același timp, cheltuielile militare ale SUA au scăzut cu aproximativ 7,5%, până la circa 800 de miliarde de euro, potrivit publicației belgiene vrt.be, pe fondul lipsei unor noi pachete majore de ajutor pentru Ucraina aprobate de Congres. Cine împinge cel mai mult cheltuielile în sus Cele mai mari creșteri sunt înregistrate pe flancul estic al NATO, unde percepția amenințării din partea Rusiei este mai ridicată. Polonia alocă aproximativ 4,5% din PIB pentru apărare, iar Letonia și Estonia investesc, la rândul lor, „sume considerabile”, conform sursei. Norvegia este menționată ca un caz aparte: a devenit primul stat european din Alianță care cheltuiește mai mult pentru apărare pe cap de locuitor decât SUA, cu o contribuție medie de aproximativ 3.000 de euro anual per cetățean, față de aproximativ 2.500 de euro în SUA. Germania: salt de buget și achiziții majore Germania are cea mai spectaculoasă creștere: bugetul apărării a urcat cu 24%, până la aproximativ 97 de miliarde de euro, ceea ce o face principalul investitor european în domeniul militar. Pentru finanțare, Berlinul folosește un fond special în afara bugetului obișnuit, denumit „ Sondervermögen ”, iar implementarea a necesitat inclusiv modificarea Constituției, potrivit articolului. La capitolul achiziții, Germania a comandat avioane de luptă Eurofighter, submarine, sisteme Patriot și sute de sisteme Skyranger 30, destinate interceptării dronelor la costuri mai reduse. Noua țintă NATO: 5% din PIB și „zona gri” a infrastructurii Noul obiectiv NATO este împărțit în 3,5% din PIB pentru cheltuieli militare „clasice” (tancuri, avioane, muniții, trupe) și 1,5% pentru investiții conexe apărării, precum securitatea cibernetică, protejarea infrastructurii energetice, cablurile submarine de comunicații și creșterea rezilienței societății la atacuri hibride. În acest context apare și miza de reglementare: experții citați atrag atenția că multe state investesc insuficient în infrastructura necesară deplasării rapide a trupelor și echipamentelor, iar în multe țări podurile, porturile, bazele militare și rețelele de transport primesc doar 1%-2% din bugetele apărării. Italia a propus includerea construirii unui pod peste Strâmtoarea Messina (care ar lega Sicilia de continent) ca investiție cu rol militar, argumentând că ar facilita deplasarea tancurilor în caz de conflict, propunere care a ridicat întrebări între aliați despre cum se contabilizează cheltuielile de apărare. Summitul NATO de la Ankara este prezentat ca un moment în care ar urma să se clarifice direcția investițiilor, inclusiv dacă sumele foarte mari alocate se vor traduce în capacități militare efective sau vor alimenta proiecte cu valoare strategică disputată. [...]