Știri
Știri din categoria Diverse
BLIK intră pe o piață unde RoPay a câștigat deja tracțiune, iar asta poate întârzia adoptarea în bănci, deși sistemul polonez are autorizație BNR și discută integrări locale, potrivit Mobilissimo.
BLIK este un sistem de plăți mobile integrat direct în aplicația băncii (nu o aplicație separată), care în varianta clasică generează un cod unic de șase cifre, valabil două minute. Codul poate fi folosit pentru plăți online, la POS sau la ATM, iar în Polonia există și transferuri instant către numărul de telefon și plăți contactless.
Filiala locală a primit autorizația BNR în octombrie 2024, ceea ce îi permite să funcționeze în lei și să fie integrată de prestatori locali de servicii de plată. Următorul pas este însă comercial și operațional: băncile trebuie să decidă implementarea, iar aceasta poate dura „de la câteva luni până la un an și jumătate”, conform informațiilor citate în material.
În iunie, CEO-ul Polski Standard Płatności, Dariusz Mazurkiewicz, a declarat pentru Reuters că cel puțin trei bănci mari din România ar urma să înceapă integrarea BLIK în 2026, fără a le numi.
Între timp, RoPay – sistem local de plăți – permite deja transferuri instant prin aplicațiile bancare folosind numărul de telefon, cod QR, deep link sau NFC și s-a extins în 2026 către plăți comerciale. În exemplele menționate: ING și eMAG au introdus RoPay pentru comenzi online, Dedeman îl acceptă în e-commerce, iar Digi permite plata facturilor prin RoPay.
Reuters notează, potrivit articolului, că unele bănci românești acordă prioritate sistemului local, ceea ce poate încetini integrarea BLIK.
Pe partea financiară, Mobilissimo citează date publicate de Ziarul Financiar: BLIK România a încheiat 2025 cu o pierdere de 8,6 milioane de lei și a fost pe minus în fiecare an de la înființare, acumulând pierderi de aproximativ 20,7 milioane de lei. Publicația precizează că nu există o defalcare a cheltuielilor, astfel că nu se poate spune exact cât reprezintă costuri de expansiune versus alte categorii.
În Polonia, BLIK are 20,7 milioane de utilizatori activi și 2,9 miliarde de tranzacții în 2025, ceea ce sugerează un model validat, dar care în România depinde de ritmul de integrare în aplicațiile bancare și de capacitatea de a concura cu un standard local deja în uz.
Recomandate
Statele est-europene din NATO vor să preia mai multe costuri pentru trupele SUA , într-o încercare de a descuraja o eventuală reducere a prezenței militare americane în regiune, potrivit Știrile Pro TV , care citează surse Bloomberg. Miza este una cu impact bugetar și operațional: menținerea „factorului de descurajare” pe flancul estic, în timp ce Pentagonul derulează o evaluare a desfășurării în Europa. Ce se discută și când Propunerea ar urma să fie prezentată la o reuniune la Bruxelles, pe 27 august, cu subsecretarul american al Apărării pentru Politică, Elbridge Colby . Inițiativa vine pe fondul unei evaluări de șase luni a Pentagonului privind prezența militară americană în Europa, evaluare care, potrivit sursei, este așteptată să se încheie până în decembrie. În paralel, SUA au transmis în august un chestionar (consultat de Bloomberg) care trebuie completat până pe 28 august. Întrebările vizează inclusiv: dacă țările au fost „public în sprijinul” politicii externe a președintelui american; eventuale restricții privind utilizarea bazelor militare americane; cheltuielile statelor pentru contractori americani din domeniul apărării. Dimensiunea prezenței militare americane în Europa Numărul trupelor americane din Europa fluctuează între 80.000 și 100.000, în funcție de rotații și exerciții militare, iar peste o treime sunt staționate în Germania. În Europa de Est, prezența este mai redusă: de la câteva sute de militari în statele baltice până la câteva mii în Polonia, conform informațiilor citate. Sursele Bloomberg afirmă că țările de pe flancul estic își vor exprima „dorința fermă” de a găzdui cât mai multe trupe americane și, în acest context, ar fi dispuse să suporte o parte mai mare din costuri. Riscul: competiție între aliați pentru „favorurile” Washingtonului Oana Lungescu, cercetătoare asociată la institutul britanic de apărare RUSI și fost purtător de cuvânt al NATO, avertizează că astfel de schimburi legate de desfășurări și vânzări de armament nu sunt neobișnuite, dar acum ar putea deveni mai directe și mai conflictuale. „Această măsură riscă să încurajeze competiția între aliați pentru a câștiga favorurile Washingtonului.” România: aproximativ 1.000 de militari americani și facilități-cheie În România sunt în jur de o mie de militari americani, majoritatea la Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii și Deveselu, iar numărul lor a fost redus anul trecut de administrația americană, potrivit materialului. Totodată, România a permis în martie dislocarea temporară de echipamente și trupe americane pentru sprijinirea operațiunilor din Orientul Mijlociu împotriva Iranului, inclusiv avioane-cisternă (pentru realimentare în aer), echipamente de monitorizare (inclusiv drone de supraveghere) și echipamente de comunicații prin satelit, în corelare cu scutul antirachetă de la Deveselu. De ce contează Oferta de a prelua mai multe costuri indică o presiune în creștere asupra bugetelor de apărare din estul NATO, în condițiile în care deciziile SUA privind postura militară în Europa sunt reevaluate. Următoarele repere sunt întâlnirea de la Bruxelles din 27 august și termenul-limită din 28 august pentru chestionarul american, înaintea concluziilor așteptate până în decembrie. [...]
Pentagonul a demis conducerea editorială a „ Stars and Stripes ”, o publicație finanțată de guvern, iar decizia reaprinde disputa despre cât de independentă mai poate fi presa militară când regulile interne se schimbă , potrivit Digi24 , care citează informații relatate de The New York Times. Conform datelor prezentate, Departamentul Apărării din SUA a trimis vineri notificări de concediere către Erik Slavin (redactor-șef) și Max Lederer (directorul publicației), acesta din urmă anunțându-și pensionarea la începutul săptămânii, invocând un conflict cu conducerea Pentagonului privind orientarea ziarului. Tot vineri a fost concediată și Lara Korte, corespondentă în Orientul Mijlociu, potrivit unui oficial și unei postări a acesteia pe rețelele sociale. Măsura vine pe fondul întrebărilor legate de integritatea editorială a publicației, care a relatat despre dificultățile din comunitățile militare pe măsură ce războiul din Iran se prelungește. Digi24 notează că demiterile au avut loc la aproximativ 10 zile după un material despre greutățile marinarilor de pe portavionul U.S.S. Abraham Lincoln , a cărui misiune ar fi fost prelungită la nouă luni. Motive invocate și reacții Departamentul Apărării a refuzat să comenteze, potrivit informațiilor din articol. În schimb, căpitanul William Urban, adjunctul militar al editorului – numit la începutul lunii – a transmis într-o scrisoare publicată vineri că prioritatea sa este să asigure „cea mai înaltă calitate a reportajelor independente din punct de vedere editorial” la „Stars and Stripes”. Urban a ocupat anterior funcții de purtător de cuvânt principal al Departamentului Apărării. Slavin a spus că în notificarea de concediere i-au fost invocate insubordonarea și o apariție neautorizată în mass-media. În iulie, CBS News i-a intervievat pe Slavin și pe Korte într-un material despre acuzații de ingerință editorială la „Stars and Stripes”, menționează Digi24. „Conform notificării, sunt concediat pentru că am afirmat într-un interviu acordat CBS că cenzurarea știrilor destinate membrilor forțelor armate ar constitui o linie roșie”, a declarat Slavin într-un comunicat. „Susțin principiul conform căruia Stars and Stripes trebuie să rămână independentă din punct de vedere editorial, așa cum prevăd legea și propriile politici ale departamentului.” Schimbări de reguli și precedentul din 2026 Articolul indică faptul că, deși reglementările federale și politica Pentagonului au subliniat timp de decenii integritatea editorială a publicației, în ianuarie Pentagonul a abrogat reglementarea care impunea „un flux liber de știri și informații către cititori, fără gestionarea știrilor sau cenzură”. În același context, purtătorul de cuvânt principal al Pentagonului, Sean Parnell, a susținut într-o postare pe rețelele sociale că publicația trebuie să-și „reorienteze conținutul”, îndepărtându-se de „distragerile legate de mișcarea «woke»”. În martie, Pentagonul ar fi emis o notă care interzicea ziarului să publice benzi desenate și să reproducă articole de la agenția The Associated Press. Digi24 mai arată că, în aprilie, Pentagonul a concediat-o pe Jacqueline Smith, responsabila internă cu supravegherea editorială a ziarului, după ce aceasta a criticat ingerințele editoriale. Funcția fusese creată de Congres în 1991 pentru a raporta direct legislatorilor și a proteja independența jurnalistică, iar Smith a dat în judecată Departamentul Apărării, invocând încălcarea dreptului garantat de Primul Amendament. De ce contează În forma prezentată de Digi24, demiterile și schimbările de reglementare mută disputa din zona unui conflict de management în cea a controlului asupra conținutului: dacă „Stars and Stripes” rămâne o publicație cu autonomie editorială sau riscă să fie adusă mai aproape de o logică de comunicare instituțională, într-un moment în care relatează despre efectele operaționale și umane ale unui război prelungit. [...]
Presupuse mostre ale cipului Dimensity 9600 Pro ar fi ajuns pe piața neagră la 30 de dolari (aprox. 140 lei) , un semnal de risc operațional pentru lanțul de aprovizionare din semiconductori, potrivit Android Headlines . Informația indică apariția pe canale neoficiale a unor „mostre” (unități de test folosite înainte de lansarea comercială) asociate cu Dimensity 9600 Pro, la un preț foarte mic raportat la valoarea potențială a unui astfel de component în fază de dezvoltare. De ce contează: scurgeri din faza de testare și controlul accesului Dacă relatarea se confirmă, cazul sugerează o breșă în controlul distribuției de prototipuri/mostre, care în mod normal circulă strict între producător, parteneri și laboratoare. Astfel de scurgeri pot: accelera ingineria inversă (analiza neautorizată a componentelor); alimenta zvonuri și speculații despre performanțe înainte de comunicările oficiale; crea riscuri de securitate și de proprietate intelectuală pentru companii. Ce știm și ce rămâne neconfirmat Materialul vorbește despre „presupuse” mostre, ceea ce înseamnă că autenticitatea lor nu este stabilită public în mod independent în informațiile disponibile. Android Headlines indică prețul de 30 de dolari, dar nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii verificabile despre proveniență sau despre mecanismul prin care aceste mostre ar fi ajuns la vânzare. [...]
Donald Trump a obținut o suspendare temporară a opririi lucrărilor , după ce șeful Curții Supreme a SUA, John Roberts, a ridicat provizoriu blocajul care plana asupra construcției unei săli de bal la Casa Albă, potrivit Bild . Decizia permite continuarea, cel puțin pentru moment, a proiectului estimat la 400 milioane de dolari (aprox. 1,8 miliarde lei), în timp ce disputa privind necesitatea aprobării Congresului ajunge pe masa Curții Supreme. Instanțe inferioare stabiliseră anterior că un proiect de asemenea amploare ar necesita acordul Congresului, argumentând că președintele nu poate decide unilateral o remodelare atât de profundă. Administrația Trump susține contrariul: că președintele are autoritatea de a modifica după propria apreciere Casa Albă și alte clădiri federale. Lucrări avansate și finanțare din donații private Potrivit guvernului, aproximativ 65% din proiect ar fi deja finalizat. Pentru sala de bal, cu o suprafață de circa 8.400 de metri pătrați, ar fi fost demolată inclusiv aripa de est a Casei Albe. În documente depuse la dosar, se arată că aproximativ 200 milioane de dolari (aprox. 900 milioane lei) din donații private au fost deja cheltuiți sau promiși. Trump anunțase inițial că proiectul va fi finanțat de donatori privați, „parțial” și din banii săi, notează publicația. Miza: limitele puterii prezidențiale asupra Casei Albe Administrația a invocat, în cadrul litigiului, argumentul „securității naționale”, susținând prin Departamentul de Justiție că sala de bal trebuie finalizată urgent. Conservatori ai patrimoniului contestă însă temeiul legal al lucrărilor: organizația National Trust for Historic Preservation îl acuză pe Trump că nu are bază juridică pentru remodelare și că încearcă să „depășească” instanțele prin accelerarea șantierului. Cazul se află acum la Curtea Supremă, iar decizia finală ar putea stabili cât de departe poate merge un președinte în modificarea Casei Albe fără aprobarea Congresului. [...]
China mizează pe controlul mineralelor critice ca scut economic în fața amenințărilor lansate de Donald Trump privind sancționarea țărilor care fac afaceri cu Iranul, potrivit unei analize publicate de Digi24 . Beijingul consideră că are pârghii de răspuns care pot lovi direct companii americane, inclusiv din industria de apărare, într-un moment în care stocurile SUA ar fi fost erodate de război. China este prezentată drept cel mai mare partener comercial al Iranului și, de decenii, a ocolit sancțiunile occidentale pe petrolul iranian, cumpărând până la 90% din exporturile Teheranului. În paralel, a furnizat Iranului tehnologie și materii prime pentru dezvoltarea unui arsenal de rachete și drone, notează The New York Times , citat de Digi24. Pârghia Beijingului: mineralele esențiale Unul dintre motivele centrale pentru care presiunea americană „s-ar putea întoarce” împotriva Washingtonului este capacitatea Chinei de a întrerupe aprovizionarea cu minerale esențiale pentru companiile americane. Analiza amintește că Beijingul a folosit deja această pârghie anul trecut, când ar fi forțat o pauză într-un război comercial dur prin oprirea exporturilor de astfel de minerale, iar această rezistență „s-a menținut în mare măsură”. În acest context, amenințarea lui Trump de a impune „consecințe economice enorme” țărilor care fac afaceri cu Teheranul ridică semne de întrebare asupra durabilității armistițiului comercial, cu aproape o lună înainte de vizita de stat a lui Xi Jinping la Washington, prima din 2015 încoace. Ce a transmis Washingtonul și cum a răspuns Beijingul Donald Trump a promis, într-o postare pe rețelele sociale, o „Ziua Z economică” pentru Iran și sancționarea statelor care oferă „sprijin vital” Teheranului. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a sugerat că ar fi în interesul Chinei să coopereze și a anunțat o conferință de presă luni, pentru detalii despre cum ar urma să fie exercitată presiunea. De partea cealaltă, Lin Jian, purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Chinei, a declarat că Beijingul se opune sancțiunilor unilaterale și că presiunea nu va rezolva criza din Iran. Analiza mai notează că Beijingul ar putea fi încurajat și de faptul că SUA își retrag din Pacific resurse militare pentru a susține operațiunile din Orientul Mijlociu, fiind menționată mutarea portavionului „George Washington”. Unde ar putea lovi SUA: petrolul iranian către „teapots” Nu este clar, potrivit materialului, cum ar putea administrația Trump să determine China să-și reducă relațiile comerciale cu Iranul. O opțiune discutată este perturbarea fluxului de petrol iranian către China, care ar trece adesea prin rafinării chineze mici și independente („teapots”). Aceste rafinării sunt descrise ca fiind mai puțin expuse sancțiunilor americane, deoarece sunt, de regulă, deconectate de la sistemul financiar global. SUA ar putea încerca: interceptări mai agresive ale navelor care transportă petrol iranian către aceste rafinării; supraveghere sporită a băncilor care ar ajuta Iranul să „spele” yuanii primiți ca plată. În paralel, China și-ar fi constituit rezerve de petrol pentru câteva luni și și-ar fi intensificat achizițiile din Rusia, pentru a compensa eventuale reduceri ale fluxurilor prin Strâmtoarea Ormuz . Limitarea accesului la petrol iranian mai ieftin ar putea împinge Beijingul spre alte surse, cu un posibil efect de creștere a prețurilor globale la petrol, mai arată analiza. „Statele Unite nu sunt un tigru de hârtie. Pot mușca și pot provoca sângerări.” Totuși, același expert citat avertizează că o escaladare ar putea produce costuri și pentru SUA, ceea ce „nu servește intereselor niciuneia dintre cele două țări”. [...]
Deschiderea a încă două tronsoane din A3 până la final de an ar urma să mute o parte importantă din trafic de pe DN1 , una dintre cele mai aglomerate și periculoase șosele din țară, potrivit Digi24 . Miza este una operațională: reducerea blocajelor și a timpilor de deplasare pe coridorul Cluj–Oradea, prin preluarea fluxurilor de pe drumul național. În 2026, primii kilometri de autostradă au fost deja inaugurați pe A3, pe 11 august, între Zimbor și Poarta Sălajului. Dacă „lucrurile merg ca la carte”, până la finalul anului ar urma să se deschidă încă două secțiuni: Chiribiș–Suplacu de Barcău (județul Bihor) și Nădășelu–Zimbor (județele Cluj și Sălaj). Conform materialului, aceste tronsoane sunt așteptate să preia „mare parte” din traficul de pe DN1. Stadiul lucrărilor și ce se întâmplă pe șantiere Pe tronsoanele din Bihor se lucrează „neîntrerupt”, iar una dintre lucrările-cheie este viaductul peste lacul de acumulare Suplacu de Barcău, descris drept cea mai spectaculoasă lucrare de pe acest drum de mare viteză. Un reprezentant al constructorului indică un stadiu fizic de 85% și menționează lucrări de așternere a mixturii asfaltice (stratul de asfalt). Separat, există un segment de 30 km între Chiribiș și Biharia, unde lucrările sunt la 71% execuție și, potrivit constructorului, „puțin înainte de grafic”. Acest tronson ar putea fi gata la începutul anului viitor, chiar cu câteva luni înainte de termen, conform informațiilor prezentate. Conectivitatea pe coridorul Borș–Cluj și „veriga” lipsă CNAIR indică faptul că, odată realizate proiectele, s-ar putea circula „preponderent” pe Autostrada Transilvania de la Borș (frontiera cu Ungaria) până la Cluj. Declarația este condiționată de finalizarea lucrărilor. Singurul tronson lipsă menționat este Nușfalău–Poarta Sălajului, de aproximativ 40 km, care include tunelul Meseș — descris ca cel mai lung tunel rutier de autostradă din România, de aproape 3 km. Termenul de predare pentru acest segment este 2031. România are în prezent peste 1.400 km de șosele de mare viteză, potrivit aceleiași surse. [...]
