Știri
Știri din categoria Diverse
România a pierdut 870 de milioane de euro (aprox. 4,35 miliarde lei) din PNRR, iar premierul demis Ilie Bolojan pune pierderea pe seama blocării reformei salarizării, potrivit Libertatea. Miza este una bugetară și de credibilitate: banii ratați sunt legați de reforme asumate în fața Comisiei Europene, nu doar de proiecte de investiții.
Bolojan a prezentat marți, 1 septembrie, bilanțul fondurilor atrase prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și a susținut că România a absorbit „peste 90%” din granturi și „peste 95%” din împrumuturile din program. În același timp, a afirmat că sumele pierdute sunt „generate de către sabotarea de PSD a legii salarizării”.
„Sumele de bani pe care le-am pierdut sunt generate de către sabotarea de PSD a legii salarizării care ne duce nu doar la pierderi de bani, ci este și un semnal antireformist.”
În contextul termenului-limită de 31 august pentru îndeplinirea reformelor și investițiilor asumate prin PNRR, Bolojan a admis că România a pierdut:
Totodată, el a susținut că guvernul pe care îl reprezintă „nu are nicio responsabilitate” pentru ratarea reformei salarizării.
În prezentarea sa, Bolojan a enumerat câteva direcții de cheltuire a banilor din PNRR, pe baza datelor Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, conform relatării:
Libertatea notează că Ilie Bolojan este premier din iunie 2025, dar a fost demis prin moțiune de cenzură în mai 2026 și este interimar. El a descris situația preluată în 2025 drept un PNRR „complet înțepenit” și a spus că în ultimul an au existat eforturi pentru deblocare și renegocierea unor ținte și jaloane, „pentru ca România să nu piardă bani”.
În lipsa altor detalii în material despre pașii următori sau despre modul în care vor fi compensate pierderile, rămâne de urmărit cum va fi gestionat impactul bugetar al sumelor ratate și ce efect va avea disputa politică asupra reformelor rămase în discuție.
Recomandate
Premierul interimar Ilie Bolojan avertizează că instabilitatea politică poate anula eforturile de reducere a deficitului și poate împinge România spre costuri sociale mai mari , într-un moment în care viitorul guvern va trebui să continue consolidarea fiscală, potrivit Digi24 . Bolojan a spus că își dorește formarea „într-un timp cât mai scurt” a unui guvern stabil, care să mențină direcția de reducere a deficitului bugetar. În caz contrar, a avertizat el, există riscul ca eforturile făcute în acest an să fie anulate și România să revină într-o zonă în care „costurile sociale” ar fi „mult mai mari” decât cele suportate deja. „Sper că într-un timp cât mai scurt vom avea un guvern stabil. Sper să fie un guvern care înțelege că dacă deraiem, anul acesta de la eforturi va fi anulat și riscăm să ne întoarcem într-o zonă în care costurile sociale vor fi mult mai mari decât cele pe care le-am parcurs în acest an.” Declarațiile au fost făcute marți, în discursul rostit la Reuniunea Anuală a Diplomației Române , informație atribuită de Digi24 agenției Agerpres. De ce contează: deficitul și riscul de retrogradare Bolojan a susținut că, prin măsurile adoptate, guvernul a evitat în această perioadă o retrogradare a României (downgradare, adică scăderea ratingului de țară, cu efecte potențiale asupra costurilor de finanțare). El a afirmat că deficitul a fost redus „pe o direcție care pare constantă”, dar a avertizat că această tendință „își va epuiza scăderea la finalul acestui an”, iar măsurile luate „nu mai pot să asigure scăderea deficitelor începând de anul viitor”. Totodată, premierul interimar a spus că România și-a asumat diminuarea deficitului de la 6% la 5% și a punctat că instabilitatea politică și lipsa de predictibilitate sunt „factori agravanți”, inclusiv în contextul unui „risc de downgradare” în această vară. Contextul politic și presiunea pe coaliție Bolojan a descris ultimul an drept unul „nu foarte comod”, invocând neîncrederea apărută în coaliția de guvernare și faptul că Administrația Prezidențială este la început de mandat. În opinia sa, mesajele divergente și lipsa de convergență în coaliție fac dificilă asumarea unor „politici mari”, inclusiv în politica externă. În același discurs, el a enumerat și o serie de presiuni interne și externe cu care s-a confruntat guvernul: războiul din Ucraina, războiul din Golf, incidentele cu drone, crizele energetice și seceta. Ce urmează Mesajul central al premierului interimar este că viitorul executiv va trebui să continue reducerea deficitului și să ofere predictibilitate, pentru a evita reaprinderea tensiunilor sociale și riscuri suplimentare pentru finanțarea statului. Digi24 nu oferă, în materialul citat, un calendar sau detalii despre negocierile pentru formarea noului guvern. [...]
România și Ucraina împing spre proiecte comune în apărare și infrastructură , după o convorbire telefonică între premierul interimar Ilie Bolojan și omologul său ucrainean, Sergii Koreţki , potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațională: cooperare în securitate și apărare, inclusiv proiecte în industria de apărare, dar și accelerarea conectivității transfrontaliere. Discuția a vizat evoluțiile de securitate din regiune și principalele direcții ale cooperării dintre București și Kiev. Guvernul arată că România și Ucraina urmăresc dezvoltarea unor proiecte comune privind producția de drone și infrastructura necesară pentru consolidarea conectivității dintre cele două țări. Proiecte în industria de apărare și utilizarea programului SAFE Executivul precizează că cei doi premieri au discutat despre consolidarea cooperării în domeniul securității și apărării, inclusiv prin proiecte comune în industria de apărare și prin utilizarea oportunităților oferite de programul SAFE . „Cei doi premieri au discutat despre consolidarea cooperării în domeniul securităţii şi apărării, inclusiv prin dezvoltarea unor proiecte comune în industria de apărare şi prin utilizarea oportunităţilor oferite de programul SAFE.” În acest context, este menționată explicit direcția de lucru privind producția de drone și infrastructura asociată conectivității bilaterale. Infrastructură transfrontalieră: Pașcani–Suceava–Siret și Sighetu Marmației Un punct important al convorbirii a fost infrastructura transfrontalieră. Guvernul indică, prin programul SAFE, proiectul rutier care ar consolida legătura cu Ucraina, „inclusiv Pașcani–Suceava–Siret”. Totodată, a fost abordată finalizarea punctului de trecere a frontierei de la Sighetu Marmației. Energie, tranzit de mărfuri și comunitatea românească din Ucraina Cei doi oficiali au discutat și despre cooperarea în domeniul energiei, facilitarea tranzitului de mărfuri ucrainene și continuarea proiectelor de interconectare energetică. Ilie Bolojan a subliniat, de asemenea, importanța continuării dialogului privind comunitatea românească din Ucraina și identificarea unor soluții la solicitările acesteia. Guvernul mai transmite că cei doi premieri au convenit să continue dialogul și cooperarea strânsă pentru consolidarea relațiilor bilaterale și promovarea proiectelor de interes comun. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul Executiv de o linie fiscal-bugetară „responsabilă” și anunță că nu va vota un guvern controlat de PSD, pe fondul negocierilor încă blocate pentru formarea unei majorități parlamentare, potrivit Digi24 . Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține că social-democrații ar urmări revenirea la guvernare pentru a „risipească” economiile făcute de România în ultimele luni și afirmă că liberalii nu vor susține un astfel de cabinet. În intervenția sa, Mureșan leagă miza politică de direcția de cheltuire a banului public și de continuitatea reformelor începute de actualul premier Ilie Bolojan . Blocajul de majoritate: nimeni nu strânge 233 de voturi În același context, Mureșan afirmă că, în acest moment, niciuna dintre formulele discutate nu are majoritatea necesară pentru învestire (233 de voturi). El spune că situația ar fi „neschimbată” față de cea dinaintea vacanței parlamentare din iunie. Totodată, Mureșan arată că PNL, USR și UDMR au decis oficial să susțină un candidat comun și că, împreună, ar avea mai multe mandate decât PSD, însă admite că acest lucru nu echivalează cu o majoritate parlamentară de învestitură. Ce opțiuni sunt pe masa președintelui Declarațiile sunt făcute în cadrul negocierilor pentru formarea unei noi majorități. În spațiul public sunt menționate două propuneri de premier: Sorin Grindeanu (PSD) și Siegfried Mureșan (susținut de PNL, USR și UDMR). În discuție ar fi și varianta unui premier independent, potrivit informațiilor citate în material. În paralel, Mureșan respinge scenariul unei rupturi în PNL, afirmând că nu există parlamentari liberali care să fi anunțat că ar vota împotriva unei propuneri de premier susținute de partid. [...]
UE avertizează că blocajul din Ormuz poate împinge în sus prețurile la energie , după ce șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a spus că demersurile de detensionare „nu au dat rezultate până în prezent” și a cerut respectarea libertății de navigație, potrivit Digi24 . Kallas a făcut declarațiile în Wicklow, Irlanda, înaintea unei reuniuni informale a miniștrilor apărării din UE. Ea a insistat că navelor nu ar trebui să li se perceapă taxe pentru utilizarea rutelor care erau anterior deschise. „Pentru noi este important ca aceste rute, care au fost deschise și înainte, să nu fie supuse niciunui tip de taxă de trecere sau altă taxă.” În același context, miniștrii urmează să discute și despre protejarea infrastructurii submarine esențiale, pe fondul tensiunilor din zonă. Tensiuni militare și trafic comercial încă redus Declarațiile vin după ce, duminică, forțele americane au lovit poziții iraniene în apropierea insulei Larak, într-un episod prezentat de Washington ca o acțiune de prevenire a minării strâmtorii. Președintele SUA Donald Trump a susținut că ruta maritimă internațională a fost curățată de mine și a afirmat că săptămâna trecută au trecut prin strâmtoare 24 de nave. Totuși, cifra rămâne mult sub nivelul de dinaintea războiului: aproximativ 130 de nave traversau zilnic Strâmtoarea Ormuz , iar traficul comercial continuă să se desfășoare la un nivel redus. Coridor temporar cu „taxe de securitate”, în contradicție cu poziția UE Între timp, Iranul și Omanul au discutat despre un coridor temporar pentru transportul maritim comercial, care ar putea include taxe de securitate — o variantă care contravine direct cererii formulate de Kallas privind libera trecere. Pentru Europa, riscul este unul imediat: prin Strâmtoarea Ormuz trec, în mod normal, aproximativ o cincime din petrolul mondial și peste 20% din comerțul cu GNL (gaz natural lichefiat), ceea ce face ca o întrerupere prelungită să poată alimenta creșteri ale prețurilor la energie și ale inflației. [...]
Președintele Nicușor Dan pune pe agenda României coeziunea UE și apărarea europeană , după o discuție la Cotroceni cu fosta cancelară germană Angela Merkel , potrivit Digi24 . Mesajul indică o miză de politică externă cu potențial impact de reglementare și bugetar, în condițiile în care întărirea apărării europene și asumarea unei „responsabilități sporite” în NATO se traduc, de regulă, în decizii și alocări publice. Întâlnirea a avut loc marți, la Palatul Cotroceni , iar șeful statului a spus că discuția a vizat „contextul politic și de securitate la nivel mondial”, precum și consolidarea Uniunii Europene și a apărării europene. Nicușor Dan a descris întrevederea drept „foarte fructuoasă” și a arătat că a fost interesat de opiniile Angelei Merkel, invocând experiența politică a acesteia. Ce teme au fost puse în prim-plan În mesajul publicat pe rețeaua X, președintele a indicat trei direcții principale ale discuției: situația politică și de securitate internațională; rolul unei Uniuni Europene „mai unite” în afacerile internaționale; măsuri pe care România și Germania le pot lua împreună pentru „o mai mare coeziune europeană” și „o poziție mai fermă în domeniul apărării”, cu o responsabilitate mai mare a europenilor în cadrul NATO. De ce contează: semnal pentru priorități de politică publică Accentul pus pe apărarea europeană și pe o UE „mai unită” sugerează o direcție de poziționare diplomatică în care România caută coordonare mai strânsă cu Germania pe dosare de securitate. Digi24 nu oferă detalii despre eventuale decizii, calendare sau inițiative concrete rezultate din întâlnire, astfel că rămâne neclar ce pași ar urma să fie făcuți în perioada următoare. [...]
România ar urma să-și schimbe regulile de intervenție împotriva dronelor , dar înainte de modificarea legislației este nevoie de un „concept de apărare” agreat între instituții, inclusiv la nivelul CSAT , potrivit Digi24 . Mesajul vine în contextul dezbaterilor din Comisia de apărare a Senatului despre riscurile pe care le ridică dronele și limitele cadrului legal actual. Ministrul interimar al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu , susține că discuția din Senat trebuie tratată ca un punct de plecare, nu ca o concluzie, pentru adaptarea legislației la „amenințările militare” asociate dronelor care ajung pe mare, la țărm sau în interiorul teritoriului național. De ce vrea MAI un „concept” înainte de lege Predoiu argumentează că un nou cadru legislativ ar trebui construit pe baza unei evaluări unitare a riscului și a resurselor existente, nu doar prin modificări punctuale. În viziunea sa, legislația trebuie să țină cont de: natura militară a amenințărilor; cazurile în care drone au accesat marea teritorială, zona economică exclusivă sau teritoriul României; capacitățile de detecție aflate în operarea instituțiilor; logistica, tehnica și bugetele disponibile; obligațiile deja prevăzute în legislația în vigoare. Ce rol își asumă MAI și ce urmează MAI spune că va continua să participe la dezbaterile parlamentare, dacă va fi invitat, cu „misiunea” de a pune la dispoziția Parlamentului informațiile și capacitățile pe care le are, inclusiv în raport cu evenimentele înregistrate. În același timp, Predoiu insistă că schimbarea legilor ar trebui precedată de elaborarea unui concept de apărare privind dronele, realizat prin consultarea tuturor instituțiilor relevante, „inclusiv a CSAT”. MAI ar urma să contribuie la această viitoare „arhitectură de răspuns” și să coopereze cu celelalte instituții, în limitele competențelor sale legale. [...]
