Știri
Știri din categoria Diverse

Premierul interimar Ilie Bolojan avertizează că instabilitatea politică poate anula eforturile de reducere a deficitului și poate împinge România spre costuri sociale mai mari, într-un moment în care viitorul guvern va trebui să continue consolidarea fiscală, potrivit Digi24.
Bolojan a spus că își dorește formarea „într-un timp cât mai scurt” a unui guvern stabil, care să mențină direcția de reducere a deficitului bugetar. În caz contrar, a avertizat el, există riscul ca eforturile făcute în acest an să fie anulate și România să revină într-o zonă în care „costurile sociale” ar fi „mult mai mari” decât cele suportate deja.
„Sper că într-un timp cât mai scurt vom avea un guvern stabil. Sper să fie un guvern care înțelege că dacă deraiem, anul acesta de la eforturi va fi anulat și riscăm să ne întoarcem într-o zonă în care costurile sociale vor fi mult mai mari decât cele pe care le-am parcurs în acest an.”
Declarațiile au fost făcute marți, în discursul rostit la Reuniunea Anuală a Diplomației Române, informație atribuită de Digi24 agenției Agerpres.
Bolojan a susținut că, prin măsurile adoptate, guvernul a evitat în această perioadă o retrogradare a României (downgradare, adică scăderea ratingului de țară, cu efecte potențiale asupra costurilor de finanțare). El a afirmat că deficitul a fost redus „pe o direcție care pare constantă”, dar a avertizat că această tendință „își va epuiza scăderea la finalul acestui an”, iar măsurile luate „nu mai pot să asigure scăderea deficitelor începând de anul viitor”.
Totodată, premierul interimar a spus că România și-a asumat diminuarea deficitului de la 6% la 5% și a punctat că instabilitatea politică și lipsa de predictibilitate sunt „factori agravanți”, inclusiv în contextul unui „risc de downgradare” în această vară.
Bolojan a descris ultimul an drept unul „nu foarte comod”, invocând neîncrederea apărută în coaliția de guvernare și faptul că Administrația Prezidențială este la început de mandat. În opinia sa, mesajele divergente și lipsa de convergență în coaliție fac dificilă asumarea unor „politici mari”, inclusiv în politica externă.
În același discurs, el a enumerat și o serie de presiuni interne și externe cu care s-a confruntat guvernul: războiul din Ucraina, războiul din Golf, incidentele cu drone, crizele energetice și seceta.
Mesajul central al premierului interimar este că viitorul executiv va trebui să continue reducerea deficitului și să ofere predictibilitate, pentru a evita reaprinderea tensiunilor sociale și riscuri suplimentare pentru finanțarea statului. Digi24 nu oferă, în materialul citat, un calendar sau detalii despre negocierile pentru formarea noului guvern.
Recomandate

PNL ia în calcul să voteze Guvernul Luca Niculescu pentru a debloca rectificarea bugetară , pe fondul avertismentelor că unele instituții publice sunt aproape de limita de funcționare, potrivit Stiri Pro TV . În stenograme din ședința Biroului Politic Național al PNL, Ilie Bolojan le-ar fi spus liberalilor că, strict politic, partidul nu ar avea interesul să susțină un Executiv dominat de PSD, dar că „responsabilitatea” ar impune încheierea provizoratului. În discuțiile interne, Bolojan ar fi invocat „constrângerile economice și bugetare” ale anului următor și a transmis că nu are „așteptări foarte mari” de la noul guvern. Totuși, liderul PNL a argumentat că România se află de peste cinci luni într-o perioadă de interimat, după demiterea guvernului condus de el prin moțiune de cenzură inițiată de PSD, iar atribuțiile limitate ale unui guvern interimar blochează decizii bugetare majore. Miza: rectificarea bugetară și funcționarea serviciilor publice Potrivit stenogramelor, Bolojan a avertizat că unele instituții au fonduri insuficiente pentru a-și continua activitatea până la finalul anului și că este nevoie de „cel puțin o rectificare bugetară serioasă”, care nu poate fi făcută prin ordonanță de urgență de un guvern interimar. În exemplificările din ședință, el a indicat presiuni în special în zona serviciilor medicale de urgență: unitatea de primiri urgențe de la Spitalul Floreasca ar fi avut o alocare inițială de sub 5 milioane lei în 2026, față de peste 10 milioane lei în 2025; la Târgu Mureș, alocarea inițială ar fi fost de sub 4 milioane lei în 2026, comparativ cu 8 milioane lei în 2025. Bolojan a mai spus că unele unități ar fi primit aproximativ 30% din fondurile necesare pentru întreg anul și a avertizat că, fără rectificări, funcționarea „în condiții normale” până la sfârșitul anului ar putea deveni imposibilă. Pe lista problemelor menționate apar și Inspectoratele pentru Situații de Urgență și serviciile de ambulanță, inclusiv din cauza scumpirii carburanților. Conform celor relatate în ședință, prețurile la combustibili ar fi crescut, în medie, cu 20–30% de la sfârșitul lunii februarie, accelerând consumarea bugetelor inițiale. „Nu e calcul politic, e responsabilitate” În stenograme, Bolojan formulează explicit dilema PNL: politic, partidul nu ar avea motive să voteze învestirea, dar menținerea interimatului ar prelungi blocajul administrativ și bugetar. „Încetarea acestei stări de provizorat nu mai este, așadar, o problemă de calcul politic. Este, pur și simplu, o problemă de responsabilitate” Tot în aceeași logică, el ar fi spus că, dacă PNL ar face „exclusiv un calcul strict politic”, nu ar trebui să voteze guvernul. Ce urmează: decizia PNL și votul din Parlament Ședința Biroului Politic Național al PNL a avut loc pentru stabilirea poziției față de Guvernul propus de premierul desemnat Luca Niculescu, care urmează să ajungă la votul Parlamentului marți. În partid există poziții divergente: o parte dintre liberali ar prefera respingerea guvernului pentru a forța alegeri anticipate, în timp ce alții susțin învestirea pentru a încheia criza politică. Înaintea ședinței, filiala PNL Iași a anunțat că nu susține învestirea și a cerut fie o majoritate „reformistă credibilă”, fie anticipate. Bolojan le-a reamintit colegilor că PNL are cea mai mare pondere dintre cele trei partide din guvernul interimar și, implicit, „principala responsabilitate” pentru această perioadă. [...]

România ia în calcul să plătească o parte din costurile prezenței militare americane , într-un moment în care Pentagonul își reevaluează desfășurarea de trupe în Europa, potrivit Digi24 , care citează o relatare Bloomberg. Miza pentru București este dublă: menținerea garanțiilor de securitate pe flancul estic și asumarea unor cheltuieli suplimentare într-un context bugetar deja tensionat. România se aliniază astfel altor state din estul Europei – precum Polonia și țările baltice – care propun stimulente financiare pentru militarii americani, înainte ca analiza Pentagonului privind prezența în Europa, așteptată până la finalul anului, să se încheie și să poată genera noi retrageri, potrivit aceleiași surse. Ce înseamnă, concret, pentru buget: investiții și ținte mai mari de cheltuieli Pe lângă oferta de a acoperi o parte din costurile trupelor SUA, Guvernul are în plan investiții majore în infrastructura militară. Conform informațiilor atribuite Bloomberg, România intenționează să investească aproximativ 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei) până în 2040 în baza Mihail Kogălniceanu , pentru a putea găzdui mai mulți militari americani sau aliați. Ministerul Apărării evaluase anterior modernizarea bazei la 2,5 miliarde de euro (aprox. 12,5 miliarde lei), cu o capacitate de până la 10.000 de militari. În paralel, autoritățile ar vrea să majoreze cheltuielile pentru apărare de la aproximativ 2,5% la 5% din PIB, în linie cu obiectivele NATO, deși România are unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană, potrivit relatării. Context operațional: câți militari americani sunt în România și ce urmează la Washington România găzduiește în prezent aproximativ 1.000 de soldați americani la bazele de la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii. Anul trecut, România a fost primul stat european afectat de reducerile de efective decise de administrația Donald Trump, după ce SUA au oprit rotația unei brigăzi prin baza de la Kogălniceanu, mai arată materialul citat. Decizia finală privind eventuale ajustări ale prezenței militare americane în Europa este legată de analiza Pentagonului, care ar putea duce la noi retrageri. De ce contează acum: presiunea de securitate din Marea Neagră Oferta României vine pe fondul tensiunilor crescute din Marea Neagră. În acest context, președintele Nicușor Dan a declarat că Franța este primul aliat care a oferit ajutor României pentru apărarea împotriva dronelor în zonă, potrivit informațiilor preluate în articol. Totodată, materialul menționează un incident recent în apropiere de Sulina, unde două nave comerciale ar fi fost lovite de drone; întrebat despre implicarea Rusiei, președintele a spus că este prea devreme pentru a exista o dovadă tehnică a unui atac rusesc. [...]

PNL își justifică votul pentru Guvernul Niculescu ca „vot de responsabilitate”, dar mută răspunderea politică la PSD și la președinte , potrivit Digi24 . Ilie Bolojan a explicat, într-o intervenție la Digi24, de ce liberalii au respins guvernul Tomac și ar urma să voteze executivul condus de Luca Niculescu, deși include miniștri PSD și persoane controversate. Bolojan a susținut că un „vot de instalare” nu echivalează cu o susținere politică și nici cu asumarea componenței cabinetului de către PNL. În argumentația sa, guvernul „se bazează” pe nominalizarea făcută de președintele României și pe decizia PSD de a intra la guvernare și de a propune miniștri, iar „cei care au făcut aceste propuneri” trebuie să și le asume. Răspunderea, „pe față”, nu prin „fațadă” Miza invocată de liderul PNL este evitarea unei formule în care decizia reală ar fi în altă parte decât la cei care apar oficial în guvern. El a spus că „cea mai proastă situație” este un executiv cu „o fațadă” care „maschează” decidenții din spate, în timp ce răspunderea publică rămâne la cei din prim-plan. În acest context, Bolojan a comparat situația cu guvernul Tomac, despre care a afirmat că ar fi avut, „în mod evident”, oameni veniți pe propuneri PSD, „dar fără să răspundă”. În schimb, în guvernul Niculescu, PSD ar fi „pe față”, iar partidul „va trebui ori să valideze că tot ceea ce au spus până acum pun în practică, ori să invalideze acest lucru”. Mesajul despre miniștrii PSD: „astea sunt resursele umane” Întrebat despre miniștrii propuși de PSD, Bolojan a spus că nu vrea să „desființeze” persoane cu care a lucrat, dar a punctat că acestea sunt „rezervele” și „resursele umane” ale PSD. Totodată, a adăugat că nu are „speranțe deosebite” că „lupul își schimbă năravul”. Cine sunt miniștrii din guvernul Luca Niculescu (lista din sursă) Viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne: Marian Neacșu (PSD) Ministrul Transporturilor și Infrastructurii: Ștefan-Ovidiu Popa (PSD) Ministrul Finanțelor: Alexandru Nazare (Independent) Ministrul Afacerilor Externe: Sebastian - Dănuț Neculăescu (Independent) Ministrul Justiției: Radu Marinescu (PSD) Ministrul Apărării Naționale: Ștefan-Radu Oprea (PSD) Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului: Daniel-Cătălin Zamfir (PSD) Ministrul Delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială: Costinel - Bogdan Dumitru (Independent) Ministrul Energiei: Dumitru Chisăliță (Independent) Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: Florin-Ionuț Barbu (PSD) Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor: Natalia-Elena Intotero (PSD) Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: Marcel-Alexandru Stoica (PSD) Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene: Alexandru-Mihai Ghigiu (PSD) Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale: Petre Florin Manole (PSD) Ministrul Sănătății: Alexandru-Florin Rogobete (PSD) Ministrul Educației și Cercetării: Valentin - Sorin Costreie (Independent) Ministrul Delegat pentru Învățământ Preuniversitar: Sorin - Gabriel Ionescu (PSD) Ministrul Culturii: Ioana-Ruxandra-Victoria Ciocan (Independent) În esență, poziția prezentată de Bolojan fixează o linie de demarcație: PNL ar putea vota instalarea, dar încearcă să lase costul politic al guvernării și al numirilor în sarcina celor care au decis nominalizarea premierului și au făcut propunerile de miniștri. [...]

Ilie Bolojan avertizează că lipsa unui guvern poate aduce „costuri” majore României , iar în acest context pune presiune pe decidenți să iasă din logica de „calcule” politice înaintea votului de învestitură, potrivit Digi24 . Premierul interimar spune că relația sa cu președintele Nicușor Dan este „o colaborare instituțională normală” și susține că întâlnirea avută la Bruxelles nu a vizat aranjamente politice sau votul din Parlament pentru noul Executiv. Miza: riscul de blocaj și „costurile” pentru România În contextul discuțiilor despre posibilitatea dizolvării Parlamentului dacă Guvernul Luca Niculescu ar fi respins, Bolojan afirmă că influența președintelui poate conta în ecuația votului, dar insistă că situația a depășit faza declarațiilor și a „împunsăturilor”. „Astăzi avem o realitate, ceea ce înseamnă dificultăți majore și costuri pe care România le poate avea dacă nu avem un guvern.” În aceeași linie, el spune că, atunci când ocupi funcția de premier, obligația principală este față de țară, nu față de câștigul politic. Ce spune Bolojan despre discuția cu Nicușor Dan la Bruxelles Bolojan explică faptul că s-a întâlnit cu președintele miercuri seară, la Bruxelles, după ce participase la deschiderea unui birou al Federației Patronale Române Concordia, gest pe care îl descrie ca semnal de respect și încurajare pentru cei care lucrează și investesc în România. Cei doi au fost cazați la același hotel și au discutat împreună cu membri ai echipelor lor. Potrivit premierului interimar, subiectele au fost legate de agenda zilei următoare, inclusiv viitorul buget al Uniunii Europene și teme care țin de ambele instituții. „Dar nu a fost o discuție de tip politic, de alte aranjamente.” Bolojan mai spune explicit că nu s-a discutat despre susținerea guvernului în Parlament. Guvernul propus și relația președinte–PSD Întrebat despre o posibilă înțelegere între președinte și PSD, Bolojan afirmă că guvernul care urmează să fie supus votului săptămâna viitoare este „un rezultat al deciziilor” luate de Nicușor Dan și PSD, fără să intre în comentarii despre natura unei eventuale înțelegeri. „Guvernul care va fi supus votului săptămâna viitoare, dacă va fi învestit, este un rezultat al deciziilor luate de președintele României și de Partidul Social Democrat .” În acest context, el dă ca exemplu o nominalizare anterioară, susținând că „Guvernul Veștea” nu ar fi fost în interesul PNL, ci „poate” al PSD. „Președintele are o răspundere” pentru ce urmează La final de mandat, Bolojan spune că eventualele mesaje către președinte le transmite direct, ca și până acum, și subliniază că șeful statului, având legitimitatea votului, poartă inevitabil o parte din responsabilitatea pentru evoluțiile din țară. „Președintele României (...) are o răspundere pentru ceea ce se întâmplă în această țară, în mod inevitabil, cu bune și cu rele.” Din informațiile prezentate, următorul punct de inflexiune rămâne votul de învestitură anunțat pentru săptămâna viitoare, pe fondul avertismentului că un blocaj prelungit poate genera costuri pentru România. [...]

Ilie Bolojan transmite că disidența din PNL are doar două ieșiri: disciplină sau plecare , într-un mesaj care ridică miza de coeziune internă înaintea deciziilor politice ale partidului, potrivit Digi24 . Premierul interimar a vorbit în studioul Digi24 despre „tabăra anti-Bolojan” din PNL și a descris, în termeni de regulă internă, ce se întâmplă cu cei care contestă linia stabilită de majoritate. „Sunt două posibilități principiale pentru oricine este într-un partid. Una este să respecte o decizie a majorității chiar dacă nu este de acord cu ea.” Bolojan a spus că a fost de multe ori în situația de a nu fi de acord cu decizii ale PNL, inclusiv votând împotrivă, dar a acceptat cadrul decizional al partidului. A doua opțiune, în logica prezentată de liderul liberal, este ieșirea din partid pentru cei care nu se pot acomoda cu deciziile majorității. „Dacă aceste decizii sunt incompatibile cu valorile tale sau dacă ai alte dependențe, pleci din partidul respectiv și îți faci altă activitate.” În final, Bolojan a încadrat disputa ca pe o chestiune de „coerență”, „respect față de colegi” și respectarea direcției stabilite de majoritate, fără a indica pași procedurali concreți sau un calendar pentru tranșarea conflictului intern. [...]

PNL trebuie să achite 14 milioane de lei după un proces pierdut definitiv cu AEP , iar Ilie Bolojan spune că partidul a preluat „un pasiv puternic” la finalul lui 2024 și că prioritatea este stabilizarea finanțelor, potrivit Digi24 . Suma reprezintă banii pe care Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a cerut PNL să îi restituie, după ce au fost folosiți în 2024 pentru promovarea cărții fostului candidat la alegerile prezidențiale din acel an, Nicolae Ciucă . Conform informațiilor publicate, PNL a pierdut definitiv procesul. Într-o intervenție la Digi24 , Bolojan a afirmat că, atunci când a preluat conducerea partidului „la sfârșitul anului 2024”, existau „datorii importante”, achitate doar parțial, iar obligația de plată rezultată din sentință se adaugă acestui tablou. „Am preluat un pasiv puternic, dar prin eforturile membrilor noștri, trebuie să stabilizăm finanțele partidului.” De ce contează: presiune financiară și problemă de credibilitate Dincolo de impactul bugetar imediat, Bolojan leagă situația financiară a partidului de credibilitatea sa publică, susținând că este dificil să convingi electoratul că poți gestiona probleme complexe dacă nu îți poți „stabiliza” propriile chestiuni administrative și financiare. Ce spune despre datoriile totale și plata lor Întrebat la cât se ridică datoriile totale și cum vor fi achitate, liderul PNL a indicat că soluțiile urmează să fie clarificate, dar a insistat pe ideea de disciplină financiară, astfel încât partidele să nu mai acumuleze datorii. „Aici sunt aspecte pe care vom vedea în cele din urmă cum se vor soluționa.” Bolojan a plasat responsabilitatea pentru situația creată în 2024 la cei care au luat deciziile atunci și a vorbit despre nevoia unei perioade de „penitență” și „decență”, pentru a evita repetarea unor astfel de episoade. [...]