Știri
Știri din categoria Diverse
România și Ucraina împing spre proiecte comune în apărare și infrastructură, după o convorbire telefonică între premierul interimar Ilie Bolojan și omologul său ucrainean, Sergii Koreţki, potrivit Digi24. Miza imediată este una operațională: cooperare în securitate și apărare, inclusiv proiecte în industria de apărare, dar și accelerarea conectivității transfrontaliere.
Discuția a vizat evoluțiile de securitate din regiune și principalele direcții ale cooperării dintre București și Kiev. Guvernul arată că România și Ucraina urmăresc dezvoltarea unor proiecte comune privind producția de drone și infrastructura necesară pentru consolidarea conectivității dintre cele două țări.
Executivul precizează că cei doi premieri au discutat despre consolidarea cooperării în domeniul securității și apărării, inclusiv prin proiecte comune în industria de apărare și prin utilizarea oportunităților oferite de programul SAFE.
„Cei doi premieri au discutat despre consolidarea cooperării în domeniul securităţii şi apărării, inclusiv prin dezvoltarea unor proiecte comune în industria de apărare şi prin utilizarea oportunităţilor oferite de programul SAFE.”
În acest context, este menționată explicit direcția de lucru privind producția de drone și infrastructura asociată conectivității bilaterale.
Un punct important al convorbirii a fost infrastructura transfrontalieră. Guvernul indică, prin programul SAFE, proiectul rutier care ar consolida legătura cu Ucraina, „inclusiv Pașcani–Suceava–Siret”. Totodată, a fost abordată finalizarea punctului de trecere a frontierei de la Sighetu Marmației.
Cei doi oficiali au discutat și despre cooperarea în domeniul energiei, facilitarea tranzitului de mărfuri ucrainene și continuarea proiectelor de interconectare energetică. Ilie Bolojan a subliniat, de asemenea, importanța continuării dialogului privind comunitatea românească din Ucraina și identificarea unor soluții la solicitările acesteia.
Guvernul mai transmite că cei doi premieri au convenit să continue dialogul și cooperarea strânsă pentru consolidarea relațiilor bilaterale și promovarea proiectelor de interes comun.
Recomandate
Premierul interimar Ilie Bolojan avertizează că instabilitatea politică poate anula eforturile de reducere a deficitului și poate împinge România spre costuri sociale mai mari , într-un moment în care viitorul guvern va trebui să continue consolidarea fiscală, potrivit Digi24 . Bolojan a spus că își dorește formarea „într-un timp cât mai scurt” a unui guvern stabil, care să mențină direcția de reducere a deficitului bugetar. În caz contrar, a avertizat el, există riscul ca eforturile făcute în acest an să fie anulate și România să revină într-o zonă în care „costurile sociale” ar fi „mult mai mari” decât cele suportate deja. „Sper că într-un timp cât mai scurt vom avea un guvern stabil. Sper să fie un guvern care înțelege că dacă deraiem, anul acesta de la eforturi va fi anulat și riscăm să ne întoarcem într-o zonă în care costurile sociale vor fi mult mai mari decât cele pe care le-am parcurs în acest an.” Declarațiile au fost făcute marți, în discursul rostit la Reuniunea Anuală a Diplomației Române , informație atribuită de Digi24 agenției Agerpres. De ce contează: deficitul și riscul de retrogradare Bolojan a susținut că, prin măsurile adoptate, guvernul a evitat în această perioadă o retrogradare a României (downgradare, adică scăderea ratingului de țară, cu efecte potențiale asupra costurilor de finanțare). El a afirmat că deficitul a fost redus „pe o direcție care pare constantă”, dar a avertizat că această tendință „își va epuiza scăderea la finalul acestui an”, iar măsurile luate „nu mai pot să asigure scăderea deficitelor începând de anul viitor”. Totodată, premierul interimar a spus că România și-a asumat diminuarea deficitului de la 6% la 5% și a punctat că instabilitatea politică și lipsa de predictibilitate sunt „factori agravanți”, inclusiv în contextul unui „risc de downgradare” în această vară. Contextul politic și presiunea pe coaliție Bolojan a descris ultimul an drept unul „nu foarte comod”, invocând neîncrederea apărută în coaliția de guvernare și faptul că Administrația Prezidențială este la început de mandat. În opinia sa, mesajele divergente și lipsa de convergență în coaliție fac dificilă asumarea unor „politici mari”, inclusiv în politica externă. În același discurs, el a enumerat și o serie de presiuni interne și externe cu care s-a confruntat guvernul: războiul din Ucraina, războiul din Golf, incidentele cu drone, crizele energetice și seceta. Ce urmează Mesajul central al premierului interimar este că viitorul executiv va trebui să continue reducerea deficitului și să ofere predictibilitate, pentru a evita reaprinderea tensiunilor sociale și riscuri suplimentare pentru finanțarea statului. Digi24 nu oferă, în materialul citat, un calendar sau detalii despre negocierile pentru formarea noului guvern. [...]
România a pierdut 870 de milioane de euro (aprox. 4,35 miliarde lei) din PNRR , iar premierul demis Ilie Bolojan pune pierderea pe seama blocării reformei salarizării, potrivit Libertatea . Miza este una bugetară și de credibilitate: banii ratați sunt legați de reforme asumate în fața Comisiei Europene, nu doar de proiecte de investiții. Bolojan a prezentat marți, 1 septembrie, bilanțul fondurilor atrase prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și a susținut că România a absorbit „peste 90%” din granturi și „peste 95%” din împrumuturile din program. În același timp, a afirmat că sumele pierdute sunt „generate de către sabotarea de PSD a legii salarizării”. „Sumele de bani pe care le-am pierdut sunt generate de către sabotarea de PSD a legii salarizării care ne duce nu doar la pierderi de bani, ci este și un semnal antireformist.” Ce bani spune Bolojan că s-au pierdut și de ce contează În contextul termenului-limită de 31 august pentru îndeplinirea reformelor și investițiilor asumate prin PNRR, Bolojan a admis că România a pierdut: 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) pentru reforma privind legea salarizării ; 100 de milioane de euro (aprox. 500 milioane lei) pentru jalonul decarbonizării . Totodată, el a susținut că guvernul pe care îl reprezintă „nu are nicio responsabilitate” pentru ratarea reformei salarizării. Bilanțul proiectelor finanțate: unde au mers fondurile În prezentarea sa, Bolojan a enumerat câteva direcții de cheltuire a banilor din PNRR, pe baza datelor Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene , conform relatării: peste 300 de milioane de euro (aprox. 1,5 miliarde lei) pentru cloudul guvernamental , platformă de digitalizare la care ar fi conectate deja peste 30 de instituții publice ; peste 450 de milioane de euro (aprox. 2,25 miliarde lei) pentru energie și resurse regenerabile , echivalate cu „aproape 1.000 de megawați”; 600 de milioane de euro (aprox. 3 miliarde lei) pentru dotări în educație (zeci de mii de săli de clasă sau laboratoare); peste 450 de milioane de euro (aprox. 2,25 miliarde lei) sprijin pentru elevii vulnerabili din școli cu abandon ridicat; peste 230 de milioane de euro (aprox. 1,15 miliarde lei) pentru digitalizarea universităților; 55 de milioane de euro (aprox. 275 milioane lei) pentru peste 90 km de rețele de apă și canalizare; peste 300 de milioane de euro (aprox. 1,5 miliarde lei) pentru 18.000 de hectare împădurite/reîmpădurite și 130.000 mp de păduri urbane. Context politic: mandat interimar și presiunea finalului de PNRR Libertatea notează că Ilie Bolojan este premier din iunie 2025, dar a fost demis prin moțiune de cenzură în mai 2026 și este interimar. El a descris situația preluată în 2025 drept un PNRR „complet înțepenit” și a spus că în ultimul an au existat eforturi pentru deblocare și renegocierea unor ținte și jaloane, „pentru ca România să nu piardă bani”. În lipsa altor detalii în material despre pașii următori sau despre modul în care vor fi compensate pierderile, rămâne de urmărit cum va fi gestionat impactul bugetar al sumelor ratate și ce efect va avea disputa politică asupra reformelor rămase în discuție. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul Executiv de o linie fiscal-bugetară „responsabilă” și anunță că nu va vota un guvern controlat de PSD, pe fondul negocierilor încă blocate pentru formarea unei majorități parlamentare, potrivit Digi24 . Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține că social-democrații ar urmări revenirea la guvernare pentru a „risipească” economiile făcute de România în ultimele luni și afirmă că liberalii nu vor susține un astfel de cabinet. În intervenția sa, Mureșan leagă miza politică de direcția de cheltuire a banului public și de continuitatea reformelor începute de actualul premier Ilie Bolojan . Blocajul de majoritate: nimeni nu strânge 233 de voturi În același context, Mureșan afirmă că, în acest moment, niciuna dintre formulele discutate nu are majoritatea necesară pentru învestire (233 de voturi). El spune că situația ar fi „neschimbată” față de cea dinaintea vacanței parlamentare din iunie. Totodată, Mureșan arată că PNL, USR și UDMR au decis oficial să susțină un candidat comun și că, împreună, ar avea mai multe mandate decât PSD, însă admite că acest lucru nu echivalează cu o majoritate parlamentară de învestitură. Ce opțiuni sunt pe masa președintelui Declarațiile sunt făcute în cadrul negocierilor pentru formarea unei noi majorități. În spațiul public sunt menționate două propuneri de premier: Sorin Grindeanu (PSD) și Siegfried Mureșan (susținut de PNL, USR și UDMR). În discuție ar fi și varianta unui premier independent, potrivit informațiilor citate în material. În paralel, Mureșan respinge scenariul unei rupturi în PNL, afirmând că nu există parlamentari liberali care să fi anunțat că ar vota împotriva unei propuneri de premier susținute de partid. [...]
NATO susține public răspunsul Germaniei după incidentul de la Leipzig , într-un semnal că Alianța tratează tot mai apăsat „acțiunile răuvoitoare” și operațiunile hibride ca pe o problemă de securitate care cere măsuri concrete, nu doar condamnări, potrivit Digi24 . Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a transmis că „dovezile sunt clare” după ce Germania a atribuit Rusiei tentativa de sabotaj de la aeroportul din Leipzig și a spus că a discutat cu cancelarul german Friedrich Merz, exprimând „solidaritatea deplină” cu Berlinul. „Dovezile sunt clare. Și salut măsurile anunțate de Germania ca răspuns la acestea. NATO va continua să-și consolideze capacitatea de a descuraja și de a apăra toți aliații împotriva oricărei amenințări – inclusiv a acțiunilor răuvoitoare precum cele observate la Leipzig și în alte părți ale Alianței.” În același mesaj publicat pe X, Rutte a susținut că încercările Moscovei „de a ne intimida, de a ne submina unitatea și voința de a sprijini Ucraina sunt zadarnice și vor eșua” și a reiterat că sprijinul pentru Ucraina rămâne „de neclintit”, la fel ca angajamentul pentru apărarea colectivă. Ce a spus Germania despre incident Reacția șefului NATO vine la scurt timp după ce autoritățile germane au afirmat că Rusia este responsabilă pentru atacul cu dronă de luna trecută de la aeroportul din Leipzig. Ministrul german de interne, Alexander Dobrindt, a încadrat episodul în „modelul cunoscut al operațiunilor hibride rusești din Europa”. La rândul său, ministrul german de externe, Johann Wadephul, a vorbit despre „o lungă serie” de acțiuni atribuite Rusiei, de la destabilizare și dezinformare la amenințări, sabotaj și agresiune îndreptate împotriva Europei. De ce contează: presiune pentru întărirea descurajării și apărării Mesajul NATO indică o linie de continuitate: consolidarea capacității de descurajare și apărare a aliaților, inclusiv în fața acțiunilor sub pragul unui conflict deschis (operațiuni hibride). În termeni operaționali, Rutte leagă explicit incidentul de la Leipzig de nevoia de măsuri de răspuns și de întărirea apărării în interiorul Alianței, în paralel cu menținerea sprijinului pentru Ucraina. [...]
UE își pregătește o nouă misiune în Liban, în timp ce menține sprijinul pentru Ucraina , pe fondul intensificării atacurilor hibride atribuite Rusiei, potrivit Digi24 . Șefa diplomației europene, Kaja Kallas , spune că aceste acțiuni nu vor descuraja Uniunea Europeană, dar avertizează că Ucraina se confruntă cu un deficit de interceptoare pentru apărarea aeriană. Kallas afirmă că Europa este ținta unui „val de atacuri hibride” cu impact „tot mai mare”, iar obiectivul Moscovei ar fi să reducă sprijinul pentru Kiev. În același timp, ea a indicat că lunile iulie și august au fost cele mai sângeroase pentru civilii ucraineni, în contextul intensificării atacurilor ruse. „Rusia încearcă să ne descurajeze să ajutăm Ucraina, dar nu va reuși.” Presiune pe apărarea aeriană: „Ucrainenii duc lipsă de interceptoare” Punctul vulnerabil rămâne apărarea aeriană, potrivit reprezentantei UE. Kallas a spus că Ucraina are nevoie de mai multe interceptoare, însă obținerea lor este dificilă, inclusiv din cauza faptului că state din interiorul și din afara UE sunt reticente să își reducă propriile stocuri pe fondul conflictelor din proximitatea frontierelor lor. UE discută o misiune militară și civilă în Liban, cu participarea a „cel puțin zece” state membre Separat de dosarul ucrainean, Kallas a anunțat că „cel puțin zece” state membre ar vrea să contribuie cu personal și resurse la o posibilă misiune militară și civilă în Liban. Scopul ar fi consolidarea forțelor de securitate internă libaneze, astfel încât armata să se poată concentra pe dezarmarea organizației Hezbollah , descrisă în articol drept proiraniană. Discuțiile au loc în contextul în care mandatul Forței Interimare a ONU în Liban (UNIFIL) se apropie de final și ar urma să se încheie la sfârșitul acestui an. [...]
USR și PNL contestă la CCR schimbarea Biroului Permanent al Camerei Deputaților , după un vot care i-a scos pe reprezentanții lor din conducere și i-a înlocuit cu membri AUR și SOS România, potrivit Digi24 . Miza imediată este una de reglementare: dacă decizia Camerei a respectat regulile constituționale și parlamentare privind reprezentarea grupurilor politice în structurile de conducere. Hotărârea adoptată marți de Camera Deputaților a dus la eliminarea a doi reprezentanți ai USR și PNL din Biroul Permanent și la înlocuirea lor cu reprezentanți ai AUR și SOS România. USR susține că votul indică apariția unei noi majorități politice în jurul PSD, cu sprijinul AUR, POT și SOS, în contradicție cu mesajele publice despre stabilitate și direcția proeuropeană. Ce reclamă USR și PNL: încălcarea regulilor de reprezentare Cele două partide afirmă că modificarea componenței Biroului Permanent nu poate fi făcută prin încălcarea regulilor constituționale și parlamentare care guvernează reprezentarea grupurilor politice. În consecință, anunță că vor ataca hotărârea la Curtea Constituțională a României (CCR) . USR spune că va folosi „toate instrumentele constituționale și parlamentare” pentru a contesta decizia și pentru a împiedica transformarea aranjamentului politic dintre PSD și AUR/SOS într-o „nouă normalitate” în Parlament. Cum arată noul echilibru în Biroul Permanent, potrivit USR Cătălin Drulă (USR), vicepreședinte al Camerei Deputaților, afirmă că noua formulă a fost posibilă și prin voturile UDMR și ale reprezentanților minorităților naționale. El indică și o consecință numerică în structura de conducere: „extremiștii” ar avea 4 voturi în Biroul Permanent (3 AUR și 1 SOS); dintr-un total de 12 voturi . Ce urmează Următorul pas este sesizarea CCR, care ar urma să analizeze dacă hotărârea Camerei Deputaților privind componența Biroului Permanent respectă Constituția și regulile parlamentare invocate de USR și PNL. În funcție de decizia Curții, schimbarea din conducerea Camerei ar putea fi menținută sau anulată. [...]
