Știri
Știri din categoria Diverse
Premierul interimar Ilie Bolojan spune că va respecta legea, dar a evitat să precizeze dacă va publica o declarație de avere a partenerei sale de viață, într-un context în care transparența demnitarilor și a apropiaților lor a reintrat în dezbaterea publică, potrivit Digi24.
Întrebat joi după-amiază, la finalul unei ședințe de Guvern, dacă va urma exemplul președintelui Nicușor Dan, Bolojan a răspuns că, de când ocupă funcții publice și de când există obligațiile privind declarațiile de avere și de interese, a respectat legea și va continua să o facă. Informația a fost transmisă de News.ro, conform aceleiași surse.
„Să ştiţi că de când sunt într-o funcţie publică şi de când a apărut legea privind declaraţia de interese sau de avere am respectat întotdeauna legea şi o voi respecta şi în continuare”
Tema publicării declarațiilor de avere ale partenerilor de viață a fost adusă în prim-plan după ce Administrația Prezidențială a publicat declarațiile de avere și de interese ale Mirabelei Grădinanu, partenera președintelui Nicușor Dan.
Președintele a justificat decizia prin nevoia de a reduce speculațiile, într-un demers prezentat drept unul de transparență.
„În spiritul transparenţei şi pentru a înlătura orice speculaţii, am decis împreună cu Mirabela să publicăm declaraţiile sale de avere şi de interese”
Gestul cuplului prezidențial vine pe fondul unui amendament depus de parlamentari AUR la Legea privind integritatea (menționată ca jalon în PNRR), care ar extinde obligația de publicare a veniturilor și către partenerii demnitarilor, nu doar către soți sau soții.
În acest cadru, poziționarea premierului interimar rămâne, deocamdată, la nivelul angajamentului general de conformare cu legea, fără un răspuns explicit privind publicarea declarației partenerei sale.
Recomandate
PNL acuză o apropiere PSD–AUR cu miză directă pe alegerile locale din București , după ce AUR a anunțat că Gheorghe Piperea va fi candidatul partidului la Primăria Municipiului București în 2028, potrivit Digi24 . Deputatul PNL Alexandru Muraru susține că această mutare ar fi „încă un pas” către oficializarea unei coaliții AUR–PSD. Într-o postare pe Facebook, Muraru afirmă că, deși Piperea este prezentat „oficial” drept candidatul AUR, „se pregătește terenul” pentru o colaborare cu PSD în Capitală. În interpretarea sa, o astfel de înțelegere ar putea funcționa printr-un scenariu în care PSD ar intra în cursă cu un „candidat de carton”, pentru a-i facilita drumul candidatului AUR, fără a asuma formal o alianță. Argumentele invocate: episoade de vot comun în Parlament Muraru își bazează acuzația pe exemple de cooperare PSD–AUR în Parlament, pe care le enumeră ca precedente: moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, unde PSD și AUR ar fi votat împreună pentru demiterea guvernului (5 mai 2026); redistribuirea funcțiilor din conducerea Camerei Deputaților, prin care funcțiile de secretar ale Camerei, deținute de PNL și USR, au revenit reprezentanților AUR și SOS România (1 septembrie); audierile miniștrilor Guvernului Niculescu, unde AUR ar fi absentat din comisii, iar candidații propuși de PSD ar fi primit avize favorabile (19–20 octombrie); voturi comune pentru conducerea TVR; afirmația că PSD ar fi dat voturi lui George Simion în campania pentru alegerile prezidențiale, lucru „recunoscut de liderii pesediști”, potrivit postării citate de Digi24. De ce contează: semnal de repoziționare înaintea alegerilor locale Miza politică indicată de Muraru este extinderea unui tipar de colaborare parlamentară către alegerile locale, cu Bucureștiul ca test major. El susține că „bucureștenii nu pot fi păcăliți” de „culisele înțelegerilor” și afirmă că la ultimele alegeri candidații PSD și AUR ar fi fost respinși la urnă. În materialul Digi24 nu sunt prezentate reacții ale PSD, AUR sau ale lui Gheorghe Piperea la acuzațiile lui Alexandru Muraru. Contextul imediat este anunțul AUR privind candidatura lui Piperea la PMB în 2028, detaliat într-un material separat al Digi24 despre candidatura lui Piperea pentru Primăria Municipiului București . [...]
Chemarea ministrului Finanțelor în Parlament pentru „cifrele execuției bugetare” ar urma să fie amânată cu cel puțin câteva săptămâni , după o decizie procedurală din Biroul Permanent al Camerei Deputaților, potrivit Digi24 . USR susține că PSD și AUR au acționat concertat pentru a bloca prezența ministrului Alexandru Nazare la „Ora Guvernului”, unde ar fi trebuit să explice situația execuției bugetare. Miza, din perspectiva USR, este întârzierea unei dezbateri publice în Parlament despre „execuția bugetară reală” și diferențele față de cifrele vehiculate în spațiul public, într-un moment în care tema deficitului și a „găurilor” din buget este folosită în disputele politice. Cum s-a produs amânarea: „ Ora prim-ministrului ” are prioritate Diana Stoica, lidera deputaților USR, afirmă că AUR a depus o solicitare separată pentru chemarea premierului Luca Niculescu la „Ora prim-ministrului”, tot pentru luni, 2 noiembrie, după ce USR ceruse ca ministrul Finanțelor să vină în aceeași zi la „Ora Guvernului”. Potrivit acesteia, pentru că premierul are prioritate în calendarul Camerei, solicitarea privind ministrul Finanțelor este împinsă automat, ceea ce ar duce la o amânare de „cel puțin câteva săptămâni”. În declarația citată de Digi24, Stoica acuză o colaborare PSD–AUR în Biroul Permanent: „Prin jocul făcut astăzi, PSD s-a asigurat, cu mâna AUR, că ministrul Finanţelor nu vine lunea viitoare în Parlament şi nu detaliază care sunt cifrele execuţiei bugetare reale.” Ce spune USR că urmează: redepunerea cererii, dar cu limitări de regulament USR anunță că va redepune solicitarea de chemare a ministrului Alexandru Nazare, însă Stoica susține că, „în cel mai bun caz”, „Ora Guvernului” cu ministrul ar putea avea loc peste două săptămâni, invocând prevederi din Regulamentul Camerei privind alternanța putere–opoziție pentru astfel de solicitări. Tot Stoica afirmă că, odată „confiscată” data de 2 noiembrie, ministrul ar putea veni „cel mai devreme pe la mijlocul lunii noiembrie”. Poziția AUR și stadiul solicitării AUR a cerut conducerii Camerei Deputaților invitarea premierului Luca Niculescu la „Ora prim-ministrului” pe 2 noiembrie, pentru a prezenta „situația reală” privind execuția bugetară, datoriile, plățile restante și nivelul deficitului bugetar. Solicitarea a fost aprobată, însă, conform informațiilor din articol, se așteaptă confirmarea premierului. Separat, USR a depus o solicitare ca ministrul Finanțelor să se prezinte la „Ora Guvernului” tot pe 2 noiembrie, pentru a explica diferențele dintre execuția bugetară reală și cifrele vehiculate de PSD. [...]
ANAF spune că recuperarea datoriei de 14 milioane de lei de la PNL urmează aceleași reguli ca pentru orice debitor , iar executarea silită este doar una dintre etapele posibile, potrivit Digi24 . Miza, dincolo de cazul punctual, este una de reglementare: instituția insistă că aplică „unitar și nediscriminatoriu” procedurile de colectare, indiferent dacă debitorul este persoană fizică, firmă sau partid politic. ANAF a transmis precizările în contextul în care președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a spus că AEP a fost în litigiu cu PNL pentru recuperarea sumei și că instituția nu a putut trece la executare silită. După hotărârea definitivă, AEP a informat ANAF și și-a exprimat așteptarea ca Fiscul să înceapă procedura de executare. Ce spune ANAF despre pașii legali de recuperare În comunicatul citat, ANAF arată că existența unei datorii restante nu duce automat la popriri sau sechestru și că recuperarea se face etapizat, conform Codului de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015) . Instituția enumeră principalele etape: Constatarea obligațiilor restante și posibilitatea stingerii voluntare (inclusiv prin compensare, în condițiile legii). Începerea executării silite prin comunicarea somației , împreună cu titlul executoriu; debitorul are 15 zile pentru plată sau pentru a notifica intenția de mediere. Medierea , dacă este cerută în termenul legal, pentru clarificarea obligațiilor și identificarea unor soluții de stingere, inclusiv înlesniri la plată. Continuarea executării silite , dacă datoria nu este stinsă și nu există cauze de suspendare: popriri (inclusiv asupra conturilor bancare), poprire la terți și executarea bunurilor mobile/imobile, în condițiile legii. Eșalonarea la plată , pentru contribuabili cu dificultăți financiare; dacă este aprobată, executarea silită pentru obligațiile eșalonate se suspendă, potrivit regulilor din Cod. „Procedurile de colectare şi recuperare a creanţelor bugetare sunt aplicate în mod unitar şi nediscriminatoriu, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.” Context: decizia definitivă și suma datorată În același context, Digi24 notează că PNL a pierdut definitiv la Înalta Curte de Casație și Justiție procesul cu AEP și este obligat să restituie la bugetul de stat 14.117.378,04 lei , sumă folosită pentru promovarea cărții fostului lider PNL, Nicolae Ciucă. Președintele PNL, Ilie Bolojan, a declarat că partidul avea datorii mari la finalul lui 2024, când a preluat conducerea, și că suma de 14 milioane de lei „urmează să fie achitată”, potrivit relatării Digi24. [...]
AUR anunță că va depune moțiune de cenzură împotriva Guvernului Niculescu , indiferent dacă Executivul își asumă sau nu răspunderea pe rectificarea bugetară, potrivit Digi24 . Mesajul are relevanță de reglementare și funcționare instituțională: moțiunea este instrumentul prin care opoziția poate bloca o angajare a răspunderii (procedură accelerată de adoptare a unor măsuri), iar simpla ei depunere poate crește presiunea politică pe calendarul rectificării. George Simion a declarat, într-o conferință de presă, că AUR consideră depunerea moțiunilor de cenzură „atributul opoziției”, mai ales în contextul unei posibile asumări a răspunderii Guvernului pentru rectificarea bugetară. Liderul AUR a făcut trimitere și la precedentul moțiunilor împotriva Guvernului Bolojan, menționând că una dintre acestea a fost „semnată și votată și de PSD”. Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a susținut aceeași linie: dacă Guvernul își asumă răspunderea, opoziția „întotdeauna depune moțiune de cenzură”, iar dacă nu își asumă, AUR va depune oricum moțiune. Invitat la Digi24, Peiu a argumentat că angajarea răspunderii nu este „o procedură democratică” decât dacă este folosită „cu parcimonie” și a criticat ideea recurgerii la acest mecanism la doar două luni de la intrarea la guvernare. Ce spune AUR despre sprijinul parlamentar Întrebat cu cine s-ar alia pentru acest demers, Peiu a spus că, „deocamdată”, nu știe și că AUR a depus „nenumărate” moțiuni fără a fi împreună cu PSD sau cu alte partide. În același timp, a indicat că eventuala nealăturare a altor formațiuni care se declară în opoziție ține de decizia acestora. Schimb de replici cu UDMR În același context, Peiu a comentat declarațiile lui Kelemen Hunor (UDMR), care afirmase că partidele din opoziție nu se vor alia cu AUR, motiv pentru care Guvernul ar fi „condamnat” să guverneze până în 2028. Peiu a replicat atacându-l pe liderul UDMR și a ridicat ipoteza unei moțiuni depuse de alte partide, care ar putea fi votată și de AUR. Separat, Peiu a fost întrebat și despre demersul AUR de a-l chema în Parlament pe premierul Luca Niculescu, despre care a spus că a fost „o înțelegere” pe acel subiect, respingând ideea unei alianțe între AUR și PSD. [...]
PSD condiționează rectificarea bugetară de publicarea „facturilor” restante, pe care le estimează la circa 40 mld. lei , ceea ce ridică riscul unor întârzieri în ajustarea bugetului pe final de an, potrivit Digi24 . Social-democrații îi cer ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare , să prezinte public situația financiară lăsată de fostul Guvern, inclusiv obligațiile de plată rămase neachitate. În lipsa acestor date, PSD spune că nu va fi de acord cu rectificarea bugetară. Ce include „gaura” invocată de PSD Conform calculelor prezentate pe surse, necesarul total de fonduri ar ajunge la aproximativ 40 de miliarde de lei, sumă care ar acoperi facturi restante și alte cheltuieli. În această estimare intră: aproximativ 15 miliarde de lei – facturi care ar fi rămas neachitate la Ministerul Dezvoltării, pentru lucrări locale (inclusiv apă și canalizare) și lucrări finanțate prin PNRR ; aproximativ 5 miliarde de lei – sume nedecontate pentru concedii medicale; între 10 și 12 miliarde de lei – necesar de finanțare pentru ministere și instituții care nu ar avea suficiente fonduri până la sfârșitul anului; restanțe privind drepturi salariale câștigate de magistrați în instanță; sume aferente compensărilor în energie. Potrivit acelorași surse, PSD susține că lipsurile ar fi apărut deoarece Executivul ar fi alocat inițial sume mai mici decât cele solicitate de conducerile instituțiilor. De ce contează: presiune pe calendarul bugetar Condiționarea susținerii rectificării de publicarea acestor date introduce un potențial blocaj politic într-un moment în care, potrivit materialului, PSD a invocat în repetate rânduri nevoia unui Guvern „cu puteri depline” pentru a putea face rectificarea bugetară. În lipsa unor clarificări publice din partea Ministerului Finanțelor, miza imediată rămâne dacă rectificarea poate avansa în forma și calendarul așteptate, având în vedere dimensiunea sumelor invocate și tipurile de obligații menționate. [...]
Armata SUA își consolidează lanțul de aprovizionare pentru arme hipersonice printr-un subcontract care duce programul din zona de prototip spre producție susținută, potrivit Interesting Engineering . Leidos a selectat General Atomics Electromagnetic Systems (GA-EMS) să fabrice piese metalice prelucrate cu precizie și ansambluri de cabluri pentru Common Hypersonic Glide Body (CHGB), componentă comună pentru programele hipersonice ale Armatei și Marinei SUA, cu livrări planificate până în 2031. Acordul extinde implicarea General Atomics de la faza de prototipare – inclusiv contribuția la un test de zbor CHGB din 2020 – către producția de componente, într-un moment în care SUA încearcă să stabilizeze furnizarea de piese critice pentru sisteme cu cerințe industriale și de control al calității foarte stricte. Ce acoperă subcontractul și de ce contează operațional GA-EMS va produce: componente metalice prelucrate cu precizie și substructuri pentru corpul planor (glide body); ansambluri de cabluri, inclusiv pentru modulul de control al „elevon”-urilor (suprafețe aerodinamice care ajută la controlul mișcărilor de tangaj și ruliu). Miza operațională este reducerea riscului de blocaje în producție pentru o componentă comună folosită de două servicii militare. Într-un sistem hipersonic, cablajele și piesele mecanice trebuie să funcționeze în condiții de solicitare extremă, iar repetabilitatea (aceeași calitate de la o piesă la alta) devine esențială pentru trecerea la producție. Un singur „glide body”, două programe: Dark Eagle și Conventional Prompt Strike CHGB este partea manevrabilă a armei hipersonice dezvoltate în comun de Armata și Marina SUA. Este accelerată de un booster (rachetă purtătoare), apoi se separă și planează prin atmosferă către țintă. Aceeași componentă CHGB este folosită în: Dark Eagle (Armata SUA, lansare de la sol; cunoscut anterior ca Long-Range Hypersonic Weapon); Conventional Prompt Strike – CPS (Marina SUA, variantă navală pentru submarine și nave de suprafață). Publicația notează că, deși „glide body”-ul este comun, platformele de lansare și aranjamentele de booster diferă între cele două programe. Logica designului comun este reducerea duplicării dezvoltării și valorificarea testării și producției împreună. Context contractual: legătura cu acordul de 2,7 miliarde dolari Selecția GA-EMS vine după ce Armata SUA a acordat în mai 2026 un contract de 2,7 miliarde dolari (aprox. 12,4 miliarde lei ) către Leidos. Conform articolului, acel acord a reunit programele CHGB și Thermal Protection System (sistem de protecție termică) într-un efort unic, cu obiectivul de a muta tehnologia din prototipare spre producție și de a îmbunătăți aprovizionarea cu componente. Materialul subliniază și rolul protecției termice: la viteze hipersonice (în general peste Mach 5), încălzirea aerodinamică este intensă, ceea ce impune cerințe ridicate pentru materiale și structuri externe. Ce nu se știe încă General Atomics nu a făcut publică valoarea subcontractului și nici volumele de componente care vor fi fabricate. Chiar și așa, perioada până în 2031 indică o tranziție către un regim de producție pe termen mai lung, cu încă un furnizor integrat într-un program comun Armata–Marină care depinde de coordonarea componentelor mecanice, electrice și termice. [...]
