Știri
Știri din categoria Diverse
România a activat canalele NATO după incidentul cu drona de la Neptun Deep, într-un demers cu miză de securitate pentru infrastructura energetică din Marea Neagră, potrivit Digi24. Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, spune că aliații au fost informați despre incidentele legate de drone și că România, împreună cu partenerii, va continua măsurile de protecție „în aer, pe apă și pe teritoriul nostru”.
Incidentul a avut loc în Zona Economică Exclusivă a României, în apropierea platformei Neptun Alpha, parte a proiectului Neptun Deep. Conform relatării, două avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române au fost mobilizate de urgență după detectarea unei drone maritime.
„Locaţia se află în zona economică exclusivă a României, la aproximativ 80 de mile marine la est de oraşul Constanţa. Un avion F-16 al Forţelor Aeriene Române a atacat ţinta cu tunul de bord, lovind-o cu succes. Drona, care transporta explozivi, a fost ulterior distrusă complet de o echipă EOD a Pazei de Coastă a României.”
MAE arată că, prin canalul de consultare de urgență cu Ucraina, s-a stabilit că nu a fost vorba despre „o navă fără pilot ucraineană”. În același mesaj, ministerul reiterează importanța protejării infrastructurii maritime în Marea Neagră și leagă riscurile de „războiul ilegal de agresiune” al Rusiei împotriva Ucrainei, despre care afirmă că afectează securitatea regională și încalcă obligații din dreptul internațional și convenții privind Marea Neagră.
Din informațiile prezentate:
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a transmis că a primit „confirmarea oficială” că drona nu este de proveniență ucraineană. Digi24 notează și o nuanță importantă: Miruță a eliminat inițial dintr-o postare informația că drona era încărcată cu explozibil, apoi a revenit cu un „update” în care a afirmat că a fost o singură dronă și că aceasta avea explozibil.
Din perspectiva MAE, incidentul întărește argumentul pentru măsuri suplimentare de securitate în regiune. Oana Țoiu afirmă că, pe fondul „riscurilor crescânde”, România și partenerii aliați din regiune și-au extins cooperarea în Marea Neagră, inclusiv pentru operațiuni de deminare și pentru protecția infrastructurii maritime.
În plan politic, președintele Nicușor Dan a felicitat Armata Română și piloții celor două avioane F-16 pentru intervenție și a condamnat intensificarea unor astfel de incidente, atribuite Federației Ruse. Separat, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vorbit despre o „campanie de amenințări din ce în ce mai intensă”, care ar urmări să divizeze Uniunea, conform aceleiași surse.
Recomandate
Distrugerea unei drone maritime cu explozibil lângă Neptun Deep ridică miza de securitate pentru infrastructura energetică din Marea Neagră , după ce un F-16 românesc a lovit ținta identificată în Zona Economică Exclusivă a României , potrivit Digi24 . Incidentul a fost semnalat inițial de o navă comercială, care a raportat în jurul orei 06:28 prezența unei drone aflate în derivă. Conform informațiilor transmise de Ministerul Apărării Naționale (MApN), două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române au intervenit, iar una dintre ele a angajat ținta și a deschis focul cu tunul de bord, drona fiind lovită. În declarațiile sale, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a indicat că drona era „încărcată cu explozibil” și că se afla la câteva sute de metri de lucrările desfășurate pentru extracția gazelor la platforma Neptun Deep, în zona economică exclusivă, la aproximativ 80 de mile marine est de Constanța (aprox. 148 km). Miruță a precizat că decizia de distrugere a fost luată „pentru securizarea infrastructurii critice” și pentru protejarea oamenilor care lucrau pe platformă. Ce se știe despre intervenție și verificările în curs După lovirea dronei, o navă a Gărzii de Coastă, cu o echipă EOD (specialiști în neutralizarea munițiilor explozive) a Forțelor Navale Române la bord, se deplasează către zona incidentului pentru verificări. Autoritățile urmează să stabilească natura și starea dronei și dacă mai există vreun pericol, misiunea fiind în desfășurare. Originea dronei: confirmare că nu este ucraineană, dar fără atribuire publică a provenienței România a folosit un canal de comunicare directă cu partea ucraineană pentru a verifica originea dronei, iar Miruță a transmis că a primit „confirmarea oficială că nu este de proveniență ucraineană”. În material nu este indicată o proveniență alternativă a dronei. Separat, președintele Nicușor Dan a condamnat „cu toată fermitatea” intensificarea incidentelor, pe care le atribuie Federației Ruse, și a felicitat militarii români și Garda de Coastă pentru intervenția rapidă. [...]
Incidentul cu drona de lângă Neptun Deep a fost folosit de Comisia Europeană pentru a susține accelerarea investițiilor în apărare , în contextul în care amenințările la adresa statelor membre „se intensifică”, potrivit Digi24 . Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a legat public incidentul din Marea Neagră de ceea ce numește „război hibrid” și de nevoia UE de a-și consolida capacitatea de descurajare. Von der Leyen a transmis pe rețeaua X că România a distrus o dronă navală care transporta explozivi în apropierea platformei „Neptun Deep”, în Marea Neagră. În interpretarea șefei Comisiei, episodul se înscrie într-o „campanie de amenințări” menită să creeze teamă și să afecteze unitatea europeană. „Se desfășoară o campanie de amenințări din ce în ce mai intensă, care îi neliniștește pe cetățenii noștri și urmărește să divizeze Uniunea noastră.” Ce s-a întâmplat, pe scurt, în Zona Economică Exclusivă Declarațiile vin după intervenția a două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române asupra unei drone maritime aflate în Zona Economică Exclusivă a României, la aproximativ 80 de mile marine (circa 148 km) est de Constanța. Conform informațiilor prezentate, una dintre aeronave a deschis focul cu tunul de bord, iar drona a fost lovită. Miza pentru UE: justificarea unei agende de apărare cu finanțare masivă În același mesaj, von der Leyen a conectat incidentul de la Marea Neagră la agenda europeană de consolidare a apărării, susținând că menținerea păcii presupune și capacitatea de a „descuraja provocările și agresiunile”. „Misiunea fondatoare a Uniunii noastre este de a menține pacea. Astăzi, aceasta înseamnă și să avem capacitatea de a descuraja provocările și agresiunile.” Șefa Comisiei a indicat că agenda „Readiness 2030” ar urma să mobilizeze până la 800 de miliarde de euro (aprox. 4.000 de miliarde de lei) pentru apărare. Totodată, a menționat Inițiativa europeană de apărare împotriva dronelor și programul „Eastern Flank Watch”, prin care Bruxelles-ul urmărește creșterea producției europene de echipamente și dezvoltarea capacităților necesare statelor membre. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendar, alocări pe țări sau mecanismul exact de finanțare, rămâne de urmărit cum se vor traduce aceste inițiative în proiecte concrete și achiziții pentru statele de pe flancul estic, inclusiv România. [...]
Incidentul cu drona de lângă Neptun Deep readuce în prim-plan riscurile de securitate pentru infrastructura energetică din Marea Neagră , după ce președintele Nicușor Dan a condamnat „cu toată fermitatea” ceea ce numește intensificarea incidentelor pe care le atribuie Federației Ruse, potrivit Digi24 . Șeful statului a transmis că prioritatea intervenției a fost protejarea oamenilor aflați pe platforma de extracție a gazelor și securizarea infrastructurii critice, în contextul în care o dronă marină încărcată cu explozibil a fost distrusă de un avion F-16 românesc în apropierea platformei Neptun Deep din Marea Neagră. Nicușor Dan a felicitat Armata Română, piloții celor două avioane F-16 implicate și Garda de Coastă pentru reacția rapidă. „O acțiune contra timp, în care prioritatea zero a fost protejarea vieții oamenilor care lucrau pe platformă și păstrarea infrastructurii critice în afara oricărui potențial pericol.” Ce spun autoritățile despre incident Potrivit ministrului interimar al Apărării, Radu Miruță, drona se afla la câteva sute de metri de lucrările desfășurate la Neptun Deep, iar două avioane F-16 românești au fost ridicate de la sol. Una dintre aeronave a deschis focul cu tunul de bord și a lovit drona, despre care ministrul a spus că era încărcată cu explozibil. Incidentul a avut loc în Zona Economică Exclusivă a României, la aproximativ 80 de mile marine (aprox. 148 km) est de Constanța. Prezența dronei a fost semnalată inițial de o navă comercială, iar ulterior o navă a Gărzii de Coastă, cu o echipă EOD (specialiști în neutralizarea munițiilor explozive) a Forțelor Navale Române la bord, s-a deplasat în zonă pentru verificări. Autoritățile române au primit, prin canalul de comunicare directă cu partea ucraineană, confirmarea că drona nu era de proveniență ucraineană. Mesajul politic: condamnare și coordonare cu NATO Nicușor Dan a condamnat „intensificarea acestor tipuri de incidente iresponsabile” pe care le pune pe seama Federației Ruse și a afirmat că România rămâne „vigilentă” alături de aliații din NATO. „Condamn cu toată fermitatea intensificarea acestor tipuri de incidente iresponsabile din partea Federației Ruse. Rămânem vigilenți alături de aliații din NATO pentru a ne apăra și a respinge astfel de provocări.” [...]
BIAS 2026 revine pe Aeroportul Băneasa cu acces gratuit , ceea ce pune din nou presiune pe organizarea fluxurilor de public și pe operarea zonei, la un eveniment care a atras anul trecut sute de mii de oameni, potrivit Digi24 . Spectacolul aviatic este programat pentru 28 și 29 august, pe Aeroportul Internațional București Băneasa „Aurel Vlaicu”. Ediția 2026 (a XVI-a) include aeronave militare și civile, formații internaționale de acrobație, demonstrații ale piloților români și o expoziție dedicată aviației generale. În 2025, manifestarea a atras aproximativ 250.000 de spectatori și a reunit peste 200 de aeronave civile și militare, conform bilanțului oficial. Calendar și program: antrenamente vineri, show-ul principal sâmbătă Evenimentul are loc vineri, 28 august, și sâmbătă, 29 august, la Aeroportul Băneasa, iar datele au fost anunțate și de CNAB , care precizează că intrarea va fi liberă. În prima zi (vineri) sunt programate antrenamentele oficiale. Accesul publicului în zona expozițională și la expoziția statică de aeronave este permis între 14:30 și 18:30; după această oră nu se mai intră în perimetru, iar cei aflați deja în incintă pot rămâne până la 20:00. Evoluțiile sunt programate între 14:30 și 20:00, însă organizatorii avertizează că orarul poate fi modificat în funcție de vreme sau cerințe operaționale, recomandând consultarea informațiilor actualizate înainte de deplasare. Ce aeronave și echipe sunt anunțate Pentru antrenamentele de vineri sunt menționate Turkish Stars, Frecce Tricolori , Forțele Aeriene Române și Aeroclubul României. În program apar și aeronavele PA-200 Tornado și Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Germane, precum și un F/A-18 Hornet al Forțelor Aeriene și Spațiale ale Spaniei. Pentru ziua principală de sâmbătă, programul include formații internaționale de acrobație, aeronave militare, echipe românești de zbor și aparate din aviația comercială. Printre reperele anunțate: Frecce Tricolori (Forțele Aeriene Italiene); Turkish Stars (Forțele Aeriene Turce), cu aeronave Northrop NF-5 Freedom Fighter; Forțele Aeriene Române , cu F-16 Fighting Falcon, C-27J Spartan, IAR-330 Puma și IAK-52 (ordinea și configurația demonstrațiilor urmând să fie stabilite prin programul final); Hawks of Romania (Aeroclubul României) și White Wings (formație de planoare); Blue Wings (parașutism) și Iacării Acrobați ; Flying Dragons Team (Polonia), cu parapante motorizate, potrivit organizatorilor. Componenta comercială și zona la sol Ediția 2026 nu este dedicată doar aviației militare și acrobației: mai multe companii aeriene și-au confirmat participarea, astfel încât aviația comercială este inclusă în program, cu posibilitatea pentru public de a vedea de aproape aeronave folosite în transportul de pasageri. Separat, BIAS include și secțiunea de expoziție dedicată aviației generale, cu aeronave, echipamente, servicii de specialitate și oportunități de pregătire în domeniu, alături de prezența obișnuită a școlilor de zbor, centrelor de instruire, operatorilor, producătorilor și furnizorilor din industria aeronautică. Acces: gratuit, dar cu recomandări de sosire din timp Intrarea la BIAS 2026 este gratuită, fără bilet. În contextul numărului mare de participanți așteptat, spectatorilor li se recomandă să ajungă din timp și să ia în calcul durata verificărilor de la intrare. Organizatorii urmează să comunice separat condițiile detaliate de acces, traseele recomandate și eventualele restricții în zona Aeroportului Băneasa, informații care pot fi actualizate inclusiv în funcție de măsurile de siguranță și organizarea circulației. [...]
Atacurile rusești asupra depozitelor și piețelor agroalimentare încep să producă penurii în Kiev, cu efect direct asupra lanțurilor de aprovizionare , potrivit Libertatea , care citează o relatare The New York Times . Miza nu mai este doar presiunea militară, ci și perturbarea logisticii alimentare într-un oraș care, până acum, a reușit să mențină magazinele deschise în pofida războiului. Publicația americană descrie apariția, „pentru prima dată în Kiev”, a unor lipsuri de alimente de la începutul invaziei, pe fondul loviturilor cu rachete asupra depozitelor angro și spațiilor comerciale agroalimentare. Într-un magazin din capitală, un afiș lipit lângă un raft gol de lapte transmite mesajul „Acest produs a fost distrus de rusia”, cu „Rusia” scris intenționat cu literă mică, ca gest de protest. Loviturile asupra depozitelor: efect imediat în aprovizionare În toiul verii, Rusia ar fi trecut de la atacuri concentrate pe infrastructura energetică la țintirea piețelor, depozitelor de alimente și platformelor logistice, notează The New York Times. Un exemplu dat este atacul din 5 august, când rachete rusești au lovit „cel puțin patru depozite” ale unui furnizor de supermarketuri. Consecințele descrise în relatare: șase muncitori uciși în urma loviturilor din 5 august; aprovizionarea mai multor magazine „perturbată grav”; impact resimțit în principal în Kiev, dar și în orașe mai îndepărtate, precum Zaporojie; un nou atac, „joi dimineață”, asupra unor depozite de alimente din apropierea capitalei. Reacția consumatorilor: revenirea la provizii Pe fondul rafturilor goale, o parte dintre locuitori revin la reflexul de a face rezerve. The New York Times o citează pe Nina Kiriciuk, 67 de ani, care descrie situația drept „un coșmar” și spune că nu a mai găsit zahăr, iar „un întreg raion este complet gol”. „Este un coșmar, un coșmar absolut. Sunt îngrozită. Am vrut să cumpăr zahăr, dar nu mai există.” O altă locuitoare, Olga Sliusarenko, 76 de ani, spune că aprovizionarea este pentru ea un obicei vechi și că poate rezista o lună fără cumpărături, în afară de pâine. În același timp, relatarea arată că alți oameni abia acum încep să cumpere conserve, zahăr, paste și făină, după o perioadă în care magazinele au rămas funcționale în ciuda războiului. Context operațional: apărare antiaeriană insuficientă și presiune pe oraș Materialul mai arată că Ucraina „nu se poate apăra în prezent” de rachetele balistice rusești, deoarece nu mai are sisteme Patriot capabile să le intercepteze. În acest context, atacurile asupra zonelor rezidențiale ar fi devenit aproape cotidiene. Potrivit primarului Kievului, Vitali Kliciko , rușii ar fi lovit 4.000 de blocuri din totalul de 12.000 din oraș, adică „una din trei” clădiri colective. El afirmă că doar adăposturile speciale antibombardamente pot salva populația de rachete, dar Kievul nu ar avea suficiente astfel de spații. În paralel, Forțele Armate Ucrainene ar bombarda, „de peste o lună”, depozite din Rusia, însă acestea ar aparține companiei de comerț online Wildberries și ar stoca produse nealimentare, inclusiv articole pentru armata rusă, conform aceleiași relatări. [...]
YouTube Premium se scumpește în România la 32 de lei/lună , iar majorarea se va vedea în facturare începând cu finalul lui septembrie pentru unii abonați, potrivit Mobilissimo . Pentru planul Individual, prețul urcă de la 29 la 32 de lei pe lună, iar în cazul contului notificat prin e-mail prima facturare la tariful actualizat este pe 28 septembrie 2026. Creșterea de 3 lei/lună înseamnă un cost suplimentar de 36 de lei pe an, dacă prețul rămâne neschimbat. Pachetul de beneficii rămâne același: vizionare fără reclame, redare în fundal, descărcare pentru offline și acces la YouTube Music. Ce se schimbă pentru abonații facturați prin Google Play Un detaliu operațional important vizează utilizatorii care plătesc prin Google Play: aceștia ar urma să primească o notificare separată și să fie nevoiți să accepte noul preț pentru a continua abonamentul. Publicația notează că pagina oficială YouTube despre modificările de preț confirmă că, în anumite țări și regiuni, acceptarea tarifului actualizat poate fi necesară pentru păstrarea abonamentului. Când intră în vigoare și cum verifici tariful Data aplicării poate varia în funcție de ciclul de facturare al fiecărui cont. YouTube indică secțiunea „Achiziții și abonamente” ca locul unde utilizatorii pot verifica prețul curent și data următoarei facturări. În context, Mobilissimo amintește că scumpirea vine după alte ajustări de preț în 2026, inclusiv în SUA, însă pentru utilizatorii din România schimbarea anunțată acum afectează strict costul recurent, nu și funcțiile incluse în planul Individual. [...]
