Tag: armata romana
Știri despre „armata romana”
Armata și IGSU extind pregătirea populației pentru crize și război - reziliența națională devine prioritate
Șeful Armatei Române spune că populația trebuie pregătită pentru „efort de război” , potrivit Biziday , într-o declarație făcută marți, 20 ianuarie 2026, la Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est (HQ MNC-SE), în cadrul unei conferințe comune cu generalul american Alexus Grynkewich , comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR). Declarația a venit după ce Vlad Gheorghiță a fost întrebat dacă România a luat măsuri pentru a pregăti populația în eventualitatea unui conflict. Șeful Statului Major a indicat modificări legislative recente și planuri de instruire pe bază de voluntariat în Ministerul Apărării Naționale (MApN), condiționate de resursele bugetare. Modificări legislative și instruire voluntară în MApN Gheorghiță a spus că, „începând din acest an”, există o modificare a legii privind pregătirea populației pentru apărare, promulgată de președinte „acum două săptămâni”. În paralel, MApN își propune să atragă tineri voluntari pentru pregătire militară, cu continuarea programelor în funcție de buget. „Trebuie să avem o populație pregătită și pentru a susține un efort de război.” În 2026, obiectivul anunțat este pregătirea a circa 1.000-2.000 de militari, iar în anii următori ar putea exista „două, trei serii de pregătire pe an”. Potrivit șefului Armatei, capacitatea de instruire a Armatei Române este între 2.000 și 10.000 de militari pe an. Reziliență națională: de la dezastre naturale la scenarii de securitate Șeful Statului Major a legat tema pregătirii populației de conceptul de „reziliență națională”, care include, în viziunea sa, pregătirea pentru situații de criză precum incendii și cutremure, dar și pentru scenarii de securitate care ar presupune susținerea unui efort militar. În acest context, el a spus că există „foarte multe programe de pregătire”, derulate în colaborare cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), fără a detalia calendarul sau conținutul acestora. Articolul 5, zona economică exclusivă și infrastructura energetică offshore Generalul Gheorghiță Vlad a reluat și o poziție exprimată anterior, potrivit căreia zona economică exclusivă a României nu este acoperită de Articolul 5 al NATO (clauza de apărare colectivă), din perspectiva activării juridice a acestuia. În același timp, a subliniat că platformele petroliere sunt „teritoriu național”, inclusiv în contextul proiectului Neptun Deep. Pe această linie, șeful Armatei a indicat nevoia de investiții în Forțele Navale Române și în „capabilitățile MAI”, argumentând că statul are obligația de a apăra infrastructura critică. Mesajul SACEUR: descurajarea Rusiei și rolul nivelului de pregătire La rândul său, generalul Alexus G. Grynkewich a declarat că Rusia ar fi fost descurajată să atace o țară membră NATO datorită nivelului de pregătire al Armatei Române. El a invocat „amenințarea rusească de-a lungul Alianței” și intențiile Moscovei de a ataca teritorii NATO, apreciind că nivelul de pregătire reprezintă „vestea bună”. Declarațiile vin într-un moment în care România își calibrează atât cadrul legislativ pentru pregătirea populației, cât și programele de instruire voluntară, pe fondul preocupărilor legate de securitatea regională și de protecția infrastructurii strategice, inclusiv în Marea Neagră. [...]
Ministerul Apărării crește dislocarea la granița cu Ucraina - răspuns la riscul de drone în zone locuite
România va disloca mai mulți militari la granița cu Ucraina , pe fondul riscului ca drone rusești să ajungă și în zone locuite, relatează Euronews România . Ministrul Apărării, Radu Miruță, a spus că măsura va fi aplicată în funcție de nivelul de pericol din teren și de evaluările strategice. Potrivit informațiilor citate de Euronews România din Digi24, au fost înregistrate cel puțin 14 cazuri în care drone rusești au pătruns în spațiul aerian al României, precum și 70 de atacuri în zona Dunării. Ministrul a avertizat că, deși desfășurarea de forțe este „impresionantă”, unele drone nu sunt depistate de radare și ajung să se prăbușească, inclusiv în curțile oamenilor, subliniind că niciun stat nu poate elimina complet acest tip de risc, chiar dacă probabilitatea este „mică”. În acest context, Armata Română a mărit treptat dispozitivul de apărare antiaeriană din proximitatea graniței cu Ucraina, cu „câteva zeci” de cadre militare, radare și sisteme GEPARD (platforme antiaeriene cu tunuri, folosite inclusiv împotriva dronelor). Miruță a explicat că repoziționarea urmărește să crească șansele ca eventualele drone scăpate de interceptare să cadă în zone nelocuite, nu în localități, admițând însă că riscul nu poate fi garantat la zero. Euronews România mai notează că, la sfârșitul săptămânii trecute, Armata ar fi aflat de la o femeie despre prăbușirea unei drone rusești într-o curte din județul Vrancea, la aproape 200 de kilometri de granița cu Ucraina. În paralel cu capabilitățile românești, militarii americani au operaționalizat în România sistemul MEROPS, descris ca o soluție care folosește inteligență artificială pentru detectarea aparatelor de zbor și lansează drone de interceptare, inclusiv împotriva țintelor care zboară la altitudini mici sau au puține componente metalice. [...]
România pregătește achiziții militare prin SAFE - lista de 21 de programe intră în planificare
România va contracta în următoarele luni 21 de proiecte de înzestrare a Armatei , după aprobarea la nivel european a programului SAFE, relatează Digi24 . Anunțul a fost făcut vineri de ministrul Apărării Naționale și vicepremierul Radu Miruță , într-o postare pe Facebook. Potrivit ministrului, proiectul SAFE are o valoare de 16,68 miliarde euro și vizează „înzestrarea modernă a Armatei Române” și infrastructura asociată. Miruță a precizat că cele 21 de proiecte urmează să fie contractate „în ritm alert” în lunile următoare. Lista de achiziții menționată de ministru include, între altele, mașini blindate, drone, nave, elicoptere, arme, muniție, sisteme de apărare antiaeriană și radare. În informațiile publicate nu sunt detaliate calendare, cantități sau furnizori pentru fiecare categorie. Ministrul a mai susținut că procesul de contractare se va face „transparent, prin criterii clare”, cu obiectivul de a alege „cea mai bună variantă pentru statul român”. În acest stadiu, nu au fost comunicate termene exacte pentru semnarea contractelor sau pașii procedurali pentru fiecare proiect. [...]