Știri
Știri din categoria Diverse
Deschiderea a încă două tronsoane din A3 până la final de an ar urma să mute o parte importantă din trafic de pe DN1, una dintre cele mai aglomerate și periculoase șosele din țară, potrivit Digi24. Miza este una operațională: reducerea blocajelor și a timpilor de deplasare pe coridorul Cluj–Oradea, prin preluarea fluxurilor de pe drumul național.
În 2026, primii kilometri de autostradă au fost deja inaugurați pe A3, pe 11 august, între Zimbor și Poarta Sălajului. Dacă „lucrurile merg ca la carte”, până la finalul anului ar urma să se deschidă încă două secțiuni: Chiribiș–Suplacu de Barcău (județul Bihor) și Nădășelu–Zimbor (județele Cluj și Sălaj). Conform materialului, aceste tronsoane sunt așteptate să preia „mare parte” din traficul de pe DN1.
Pe tronsoanele din Bihor se lucrează „neîntrerupt”, iar una dintre lucrările-cheie este viaductul peste lacul de acumulare Suplacu de Barcău, descris drept cea mai spectaculoasă lucrare de pe acest drum de mare viteză. Un reprezentant al constructorului indică un stadiu fizic de 85% și menționează lucrări de așternere a mixturii asfaltice (stratul de asfalt).
Separat, există un segment de 30 km între Chiribiș și Biharia, unde lucrările sunt la 71% execuție și, potrivit constructorului, „puțin înainte de grafic”. Acest tronson ar putea fi gata la începutul anului viitor, chiar cu câteva luni înainte de termen, conform informațiilor prezentate.
CNAIR indică faptul că, odată realizate proiectele, s-ar putea circula „preponderent” pe Autostrada Transilvania de la Borș (frontiera cu Ungaria) până la Cluj. Declarația este condiționată de finalizarea lucrărilor.
Singurul tronson lipsă menționat este Nușfalău–Poarta Sălajului, de aproximativ 40 km, care include tunelul Meseș — descris ca cel mai lung tunel rutier de autostradă din România, de aproape 3 km. Termenul de predare pentru acest segment este 2031.
România are în prezent peste 1.400 km de șosele de mare viteză, potrivit aceleiași surse.
Recomandate
APIA începe din 16 octombrie plățile în avans către fermieri , o injecție de lichiditate care ar trebui să susțină lucrările agricole curente, în timp ce ajutoarele excepționale pentru secetă și pentru crescătorii de animale sunt programate să ajungă la beneficiari până la finalul anului, potrivit Digi24 . Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță demararea, din 16 octombrie, a plăților în avans aferente Campaniei 2026. Instituția arată, într-un comunicat, că aceste avansuri sunt „esențiale” pentru asigurarea resurselor financiare necesare continuării activităților agricole, informație preluată de Agerpres. Ce tipuri de sprijin sunt în lucru până la 31 decembrie Pe lângă avansurile din Campania 2026, APIA are în vedere implementarea unor scheme de ajutor de stat „cu caracter excepțional”, care vizează: fermierii afectați de seceta pedologică din anul 2025 ; crescătorii de porcine și bovine (sectoarele suin și bovin), în contextul dificultăților generate de criza din Orientul Mijlociu. Conform calendarului menționat, plățile pentru aceste forme de sprijin ar urma să fie efectuate până la 31 decembrie 2026. Context: prezentarea priorităților APIA și miza operațională Prioritățile au fost prezentate de directorul general adjunct al APIA, Constantin Bîrcă, la Conferința Regională Oltenia – Agri4Future România: Obiectiv 2035, organizată de Clubul Fermierilor Români , la Craiova, pe 8 octombrie. În cadrul evenimentului, reprezentantul APIA a vorbit despre rezultatele Campaniei 2025, cu accent pe plățile către fermieri, și despre prioritățile pentru perioada următoare, subliniind mobilizarea personalului pentru ca banii să ajungă cât mai rapid în conturile beneficiarilor. [...]
O declarație a noii purtătoare de cuvânt a Casei Albe riscă să alimenteze tensiuni diplomatice cu Beijingul , după ce Katie Zacharia a susținut că, la începutul anilor 2010, în China „nu existau toalete adecvate”, potrivit Digi24 , care citează AFP via Agerpres. Zacharia, în vârstă de 41 de ani și intrată recent în echipa de la Casa Albă, a făcut afirmația într-un podcast difuzat joi, în care a vorbit despre percepțiile din 2016, înainte ca Donald Trump să devină președinte, când „se spunea” că SUA vor fi depășite de China. Ea a relatat că, după ce s-a întors din China, s-a întrebat cum ar putea deveni țara „următoarea mare putere”, invocând lipsa unor „toalete adecvate”. Răspunsul Beijingului: invitație „să viziteze mai des” China Reacția oficială a venit vineri, când Mao Ning, purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, a invitat-o pe Zacharia să viziteze „mai des” China. „O invităm să viziteze China mai des, ori de câte ori are ocazia”, a declarat zâmbind Mao Ning, într-o conferință de presă. Episodul apare într-un moment în care, potrivit informațiilor din articol, Donald Trump a vorbit în repetate rânduri despre „relația sa foarte bună” cu președintele chinez Xi Jinping, iar cei doi lideri au discutat la un summit la Washington, în septembrie, despre inteligența artificială, comerț și acordul nuclear cu Iranul, convenind asupra unei noi întâlniri în cursul acestui an. Context: Zacharia, deja vizată de critici legate de statutul de avocat În paralel, Zacharia este menționată ca țintă a criticilor și dintr-un alt motiv: acuzații că s-a prezentat drept avocat, deși „nu există nicio dovadă” că ar fi promovat examenul de intrare în barou în SUA după absolvirea Universității Pepperdine (California), cu o diplomă în drept. Întrebată de Real America’s Voice, ea a spus că s-a înscris pentru examen, dar mutarea în China a intervenit, iar rezultatele „nu sunt cu adevărat importante” în contextul în care nu ar fi avut nevoie de barou acolo. Ulterior, a locuit la Beijing și a lucrat ca avocat la o firmă de avocatură chineză, iar la întoarcerea în SUA nu ar mai fi reluat demersul din cauza nașterii primului copil. Potrivit Digi24, organizația Campaign for Accountability a cerut Asociației Baroului din California să deschidă o anchetă, argumentând că în California a te numi avocat fără licență este un delict. [...]
Tensiunile SUA–Ucraina riscă să complice finanțarea și sprijinul energetic al UE pentru Kiev la intrarea în a cincea iarnă de război, în condițiile în care Donald Trump își înăsprește public criticile la adresa lui Volodimir Zelenski, iar liderul ucrainean caută la Bruxelles garanții de sprijin, potrivit Digi24 . Zelenski participă la un summit cu liderii UE, unde agenda este centrată pe finanțarea Ucrainei și pe măsuri pentru a trece peste o nouă iarnă în care infrastructura energetică și de apă rămâne o țintă a atacurilor rusești. În paralel, Trump a declarat într-un interviu pentru Newsmax că Zelenski este „mai dificil de gestionat” decât Vladimir Putin și a criticat atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești, pe care le-a numit „o rușine”. Miza pentru UE: bani, energie și continuitatea sprijinului La Bruxelles, Zelenski a spus că Ucraina vrea încheierea războiului „cât mai repede posibil”, dar că Rusia nu arată semne similare. În acest context, el a cerut pregătiri pentru iarnă, descriind „pachetul de iarnă” ca fiind mai larg decât energia, incluzând și apărarea și finanțarea. Ursula von der Leyen a legat sprijinul european de evoluția de pe front și de regimul de sancțiuni, afirmând că Rusia nu ar fi respectat nici „armistițiul energetic” invocat de Trump și pledând pentru înăsprirea sancțiunilor. „Nu vom ridica nicio sancțiune până când Rusia nu va opri războiul.” Moscova, la rândul ei, a susținut că nu a fost niciodată de acord cu un astfel de armistițiu energetic, potrivit informațiilor citate în material. Presiune dinspre Washington: petrol, Starlink și schimbul de informații Declarațiile lui Trump sunt prezentate ca parte a deteriorării relațiilor dintre SUA și Ucraina. Președintele american a spus că „nu este un mare admirator” al lui Zelenski și că acesta „nu este o persoană cu care să ne fie ușor să colaborăm”, acuzându-l că nu ar urmări o înțelegere. Trump a criticat explicit loviturile Ucrainei asupra rafinăriilor rusești, argumentând că acestea ar împinge în sus prețul mondial al petrolului. În același context, Digi24 notează că Trump ar fi frustrat și din cauza unui acord anunțat de SUA pentru importul a 300.000 de tone de motorină rusească pe piața americană, în încercarea de a reduce prețurile la combustibil — acord care l-ar fi înfuriat pe Zelenski, acesta numindu-l „un cadou pentru Putin”. Materialul mai menționează impunerea unor restricții asupra rețelei Starlink, descrisă ca esențială pentru capacitatea militară a Kievului, și avertismente anterioare ale administrației Trump privind posibila suspendare a schimbului de informații dacă Ucraina nu oprește atacurile asupra rafinăriilor rusești. Context operațional: atacuri în teren și perturbări în Rusia Pe fondul discuțiilor politice, atacurile au continuat. În Ucraina, guvernatorul regional din Harkov a anunțat victime în urma unui atac cu drone rusești, inclusiv răniți. În Rusia, Ministerul Apărării a declarat că ar fi interceptat 644 de drone deasupra a 26 de regiuni, iar spațiul aerian de deasupra Moscovei a fost închis temporar, cu întârzieri ale zborurilor. Primarul Moscovei a spus că 94 de drone au fost doborâte în apropierea capitalei, iar în regiunea Vladimir autoritățile au afirmat că au prevenit un atac asupra infrastructurii de încălzire. Ce urmează Zelenski a avut discuții succesive cu lideri europeni și a anunțat că, la summitul de vineri, va vorbi cu președinții Consiliului European și Comisiei Europene, precum și cu prim-miniștrii Ungariei, Finlandei și Suediei. În plan politic, escaladarea criticilor venite dinspre Washington adaugă incertitudine asupra coordonării occidentale, într-un moment în care UE își calibrează sprijinul financiar și energetic pentru Ucraina înainte de sezonul rece. [...]
România se apropie de 400.000 de prosumatori , iar extinderea stocării începe să schimbe profilul consumului de electricitate, potrivit datelor ANRE citate de Digi24 . La 31 august 2026 erau înregistrați 385.791 de prosumatori, cu o putere instalată totală de 4.281,86 MW, iar peste 150.000 aveau și instalații de stocare a energiei. ANRE indică o creștere a ponderii prosumatorilor care își adaugă baterii, ceea ce poate reduce presiunea pe rețele în anumite intervale și poate crește autoconsumul (folosirea energiei produse în gospodărie/companie). Conform instituției, aproximativ 39% dintre prosumatori dețin și instalații de stocare. Cine sunt prosumatorii: gospodăriile domină, dar firmele au aproape jumătate din puterea instalată Structura prosumatorilor arată că majoritatea sunt persoane fizice, însă persoanele juridice au o contribuție importantă la capacitatea instalată: Persoane fizice: 349.099 prosumatori, cu 2.214,26 MW putere instalată Persoane juridice: 36.692 prosumatori, cu 2.067,60 MW putere instalată În ceea ce privește stocarea, ANRE precizează că din totalul de 151.040 prosumatori cu instalații de stocare, 146.347 sunt persoane fizice și 4.693 sunt persoane juridice. „România se apropie de 400.000 de prosumatori! Peste 150.000 deţin şi instalaţii de stocare a energiei. Potrivit datelor centralizate de ANRE, la 31 august 2026, în România erau înregistraţi 385.791 de prosumatori, cu o putere electrică instalată totală de 4.281,86 MW.” Unde se concentrează fenomenul: Ilfov, Timiș și Bihor conduc clasamentul La nivel teritorial, trei județe se detașează la numărul de prosumatori, potrivit datelor ANRE: Ilfov: 21.647 Timiș: 18.262 Bihor: 17.637 ANRE concluzionează că datele „evidenţiază dezvoltarea continuă a sectorului prosumatorilor” atât prin creșterea numărului de utilizatori care produc energie din surse regenerabile, cât și prin adoptarea soluțiilor de stocare. [...]
România ar putea încasa în noiembrie banii din cererea 5 PNRR , după ce peste 1,4 miliarde de euro (aprox. 7,0 miliarde lei) din componenta de granturi au primit evaluare favorabilă, potrivit Digi24 . Miza imediată este una bugetară: granturile sunt relevante pentru deficit, iar încasarea depinde de închiderea procedurilor europene. România mai are de încasat fonduri aferente ultimelor două cereri de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , în valoare totală de peste 6,4 miliarde de euro (aprox. 32,0 miliarde lei). Cererea de plată nr. 5 însumează 2,084 miliarde de euro (aprox. 10,4 miliarde lei), iar cererea nr. 6 are o valoare de 4,347 miliarde de euro (aprox. 21,7 miliarde lei). Cererea 5: peste 1,4 miliarde de euro „pe verde”, dar banii nu sunt încă încasați Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , a declarat că, din componenta de granturi a cererii 5 (1,651 miliarde de euro, aprox. 8,2 miliarde lei), peste 1,4 miliarde de euro (aprox. 7,0 miliarde lei) sunt deja considerate îndeplinite în evaluările Comisiei Europene . Pentru diferență, autoritățile mai transmit informații și documente justificative. „Așteptarea noastră este ca (...) să începem să avem o estimare din partea Comisiei Europene și după aceea o încasare a sumei din cererea de plată 5 în luna noiembrie”, a declarat Pîslaru. Publicația precizează că sumele evaluate favorabil nu au fost încă încasate, iar plata depinde de finalizarea procedurilor europene. Cererea 6: risc de circa 900 milioane euro și presiune pe capacitatea administrativă Situația este mai complicată la cererea de plată nr. 6, cu o valoare totală de 4,347 miliarde de euro (aprox. 21,7 miliarde lei), dintre care 2,582 miliarde de euro (aprox. 12,9 miliarde lei) reprezintă granturi. România a recunoscut îndeplinirea doar parțială a unor jaloane legate de reforma salarizării în sectorul public și de decarbonizare, ceea ce pune în pericol o parte din fondurile nerambursabile. „Ne așteptăm la o sumă de circa 900 de milioane (...) risc de a nu a putea primi acești bani (...) mai ales salarizarea în zona publică și decarbonizare”, a explicat ministrul interimar. În paralel, Pîslaru a arătat că, pe partea de împrumut, România a negociat posibilitatea de a primi parțial bani pentru segmente de autostradă. Ce urmează: termenele estimate pentru decizia pe cererea 6 Calendarul estimat indicat de ministrul interimar prevede finalizarea evaluării Comisiei Europene în jurul datei de 6 noiembrie și adoptarea unei decizii finale în jurul datei de 20 noiembrie, astfel încât plata să poată fi făcută în decembrie. Un risc suplimentar este legat de viteza cu care instituțiile pot răspunde solicitărilor de documente, pe fondul unei capacități administrative descrise ca fiind scăzute în această perioadă. Pîslaru a mai spus că au avut loc întâlniri sub coordonarea premierului Ilie Bolojan și cu sprijinul Ministerului Finanțelor pentru accelerarea răspunsurilor către Comisia Europeană, subliniind că presiunea imediată este pe furnizarea documentelor, nu neapărat pe îndeplinirea jalonelor. [...]
Investigația privind proveniența dronei care a lovit o navă în Marea Neagră este încă în desfășurare , iar autoritățile nu au stabilit public dacă aparatul era rusesc, potrivit Digi24 . Ministra interimară a Afacerilor Externe, Oana Țoiu , avertizează însă că riscurile de securitate din zonă au ajuns să afecteze direct comerțul maritim, inclusiv transportul de cereale, cu efecte vizibile în prețurile globale la alimente și în inflație. Într-un briefing susținut vineri, după ședința de Guvern, Țoiu a spus că investigația tehnică nu este finalizată și că instituțiile responsabile vor comunica rezultatele când le vor avea. „Autoritățile care se ocupă de partea de investigație tehnică sunt încă în proces de analiză. În momentul în care vor fi rezultate, le vor anunța dumnealor.” Marea Neagră, risc operațional în creștere pentru transportul maritim Incidentul investigat vizează o navă lovită de o dronă, în urma căruia a izbucnit un incendiu, iar șapte marinari sunt dați dispăruți. În acest context, ministra a susținut că Marea Neagră a devenit „unul dintre cele mai riscante locuri” pentru navigatori și că numărul deceselor din ultima perioadă depășește riscurile din alte zone de comerț maritim. Totodată, Țoiu a afirmat că oficiali din țările ai căror cetățeni au fost răniți în incidentele din Marea Neagră au mulțumit României pentru intervenția echipelor de salvare și pentru asistența medicală acordată. De ce contează economic: ruta cerealelor și efectul în prețuri și inflație Șefa interimară a diplomației a atras atenția asupra rolului Mării Negre ca „arteră esențială” pentru comerțul cu grâne și a spus că blocajele și incidentele din zonă se pot transmite rapid în economie. „Asta a fost direct vizibil în indexul global al prețului hranei și direct vizibil în componenta de inflație generată de prețul grânelor în anumite țări care au o componentă mare de import pe traseele din Marea Neagră, din Orientul Mijlociu și din Africa.” Ce urmează: fără indicii de scădere a incidentelor, în lipsa unui armistițiu Oana Țoiu a mai declarat că nu a discutat cu oficialii ucraineni despre incident, menționând existența unor canale de comunicare pe linie militară pentru schimb de informații. În același timp, a avertizat că numărul incidentelor din regiune „s-a intensificat” și că, în lipsa unui armistițiu, nu există indicii că situația se va îmbunătăți în perioada imediat următoare. [...]
