Știri
Știri din categoria Diverse
AUR rămâne la circa 40% în intenția de vot, iar PSD revine pe locul doi, într-un context în care niciun partid nu trece de 20% în zona fostei coaliții, potrivit datelor prezentate de Digi24. Barometrul INSCOP Research indică o competiție strânsă între PSD și PNL pentru pozițiile următoare și sugerează că prelungirea crizei politice a „aplatizat” scorurile partidelor care au guvernat.
În rândul respondenților care au indicat un partid din listă (70,6% din eșantion, indiferent dacă spun că merg sigur la vot sau nu), intențiile de vot sunt:
Schimbarea relevantă față de un sondaj din mai, menționat în material, este inversarea locurilor 2 și 3: după ce PNL trecuse atunci înaintea PSD (pentru prima dată în ultimii șase ani, conform aceleiași surse), social-democrații revin acum pe poziția secundă.
La întrebarea despre participare, 56,7% dintre respondenți au spus că ar merge „sigur” la vot (nota 10 pe o scară 1–10). Per total, „peste 56%” declară că ar merge sigur la vot, iar 1,8% nu știu sau nu răspund.
Dacă analiza se restrânge la cei care au declarat că ar merge sigur la vot (45% din eșantion) și au ales un partid, distribuția este:
Remus Ștefureac, director INSCOP Research, leagă evoluțiile de „prelungirea excesivă a crizei politice”, care ar avea „costuri economice, sociale și de imagine” și ar contribui la plafonarea scorurilor partidelor care au compus fosta coaliție, „niciunul nedepășind pragul de 20%”.
„Prelungirea excesivă a crizei politice, cu toate costurile de economice, sociale şi de imagine, tinde să aplatizeze scorurile electorale ale partidelor care au compus fosta coaliţie de guvernare, nicunul nedepăşind pragul de 20%.”
În aceeași evaluare, PNL este descris ca fiind erodat după „cele 4 luni de guvern interimar”, în timp ce PSD și USR „se stabilizează”, iar AUR „se menține în jurul procentului de 40%”.
Sondajul (Barometrul INSCOP Research, ediția a XIV-a) a fost realizat în perioada 1–7 septembrie 2026, prin interviuri telefonice (metoda CATI). Eșantionul a fost de 1.100 de persoane, iar eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
Recomandate
USR și PNL au redepus cererea pentru o comisie de anchetă în Camera Deputaților , după ce prima solicitare a fost respinsă în Biroul Permanent, într-un demers care redeschide disputa procedurală despre cine poate bloca o investigație parlamentară și cum pot fi verificate cheltuieli și invitații la deplasări private, potrivit Libertatea . Cererea vizează înființarea unei comisii parlamentare „Mykonos-Nordis”, care să ancheteze atât „zborurile Nordis”, cât și deplasări private mai recente către Mykonos și Nisa, la care ar fi participat politicieni, judecători și oameni de afaceri. Miza: control parlamentar asupra unei anchete pe cheltuieli și organizare USR susține că, potrivit regulamentului Camerei Deputaților, înființarea unei comisii de anchetă se face prin hotărâre adoptată de plen, iar Biroul Permanent nu ar avea competența să blocheze demersul, ci doar să distribuie proiectul de hotărâre deputaților pentru dezbatere și vot. În acest context, redepunerea cererii mută presiunea către conducerea Camerei și către plen, unde ar trebui tranșată solicitarea prin vot, dacă este pusă pe ordinea de zi. Ce ar urma să verifice comisia „Mykonos-Nordis” Conform cererii descrise de USR, comisia ar trebui să stabilească: împrejurările în care au fost organizate și desfășurate deplasările private către Mykonos și Nisa, inclusiv zborurile Nordis; cine au fost participanții și în ce calitate au participat (publică sau privată); cine au fost organizatorii, cine a formulat invitațiile și care au fost criteriile de selecție; costurile deplasărilor (transport, cazare, mese, transferuri și alte activități) și identitatea celor care le-au acoperit. Acuzații politice și blocaj procedural Diana Stoica, lidera grupului USR din Camera Deputaților, acuză PSD că ar fi blocat prima solicitare prin „abuz după abuz” în Biroul Permanent și în plen și cere ca noua cerere să fie supusă votului. „Cer PSD să respecte regulamentul Camerei Deputaţilor şi să supună votului plenului cererea noastră! Oricât de mult ar vrea ministrul PSD Manole şi alţi domni care au zburat spre destinaţii de lux pe banii păgubiţilor Nordis sau pe banii antreprenorilor cinstiţi să fie îngropat subiectul zborurilor Mykonos-Nordis, USR nu va accepta acest lucru.” Potrivit informațiilor prezentate, prima solicitare USR și PNL a fost respinsă pe 16 septembrie de Biroul Permanent al Camerei Deputaților. Context: informații publicate de PressOne despre zboruri private Libertatea reamintește că PressOne a relatat că, în luna iulie, două avioane private plătite de Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) ar fi decolat din România spre Nisa și Mykonos, având la bord mai mulți invitați, inclusiv persoane publice. PressOne arată, potrivit articolului, că una dintre aeronave (Embraer Legacy 600) ar fi avut 13 persoane la bord, printre care sunt menționați un judecător al Curții Constituționale, un deputat și fost prim-ministru, un senator și reprezentanți ai CCIR, alături de alte persoane. Ce urmează depinde de pașii procedurali din Camera Deputaților: dacă cererea este distribuită și ajunge la vot în plen, comisia ar putea fi constituită; dacă nu, disputa se va muta din nou pe terenul interpretării regulamentului și al controlului agendei parlamentare. [...]
PSD transmite că Pilonul II rămâne neschimbat pe termen scurt , un mesaj care reduce riscul unor intervenții rapide asupra economisirii private pentru pensie, într-un moment în care declarațiile din interiorul partidului au alimentat speculații. Potrivit Digi24 , președintele PSD, Sorin Grindeanu , a spus că „nu vor fi schimbări în perioada următoare la Pilonul II” și că subiectul „nu e pe agenda PSD”. Declarația a fost făcută luni, într-o conferință de presă, după ce Grindeanu a fost întrebat dacă poate da asigurări că nu se va „umbla” la Pilonul II de pensii. El a susținut că nu a văzut să existe o discuție pe această temă. Ce a spus Grindeanu și de ce contează pentru contribuabili În intervenția sa, liderul PSD a indicat că nu își asumă rolul de a oferi „precizări” de tip garanție, dar a insistat că tema nu este în lucru în partid. „E un subiect care nu e pe agenda PSD. Vă asigur că nu vor fi schimbări în perioada următoare la Pilonul II.” Mesajul vine în contextul unor declarații recente ale primăriței Craiovei, Lia Olguța Vasilescu , care a afirmat că, în opinia sa, „pensiile din Pilonul II sunt o mare țeapă” și că cei care contribuie ar putea fi dezamăgiți când vor începe să încaseze pensia. Grindeanu a spus că nu știa despre această declarație. „Reglaje” versus „dispariție” Întrebat direct despre afirmațiile Olguței Vasilescu, Grindeanu a făcut distincția între eventuale ajustări și eliminarea Pilonului II, susținând că între cele două „e cale lungă”. El a adăugat că, în interpretarea sa, declarațiile ar fi putut fi făcute ca o temă care „să vină pe agenda publică”, nu ca „soluții”. În același timp, Grindeanu a precizat că nu este „un adept al schimbărilor la Pilonul II” și că a oferit „o posibilă explicație” pentru cele spuse de Vasilescu. [...]
Sorin Grindeanu promite că taxele nu cresc în 2027 , o poziționare cu miză directă pentru predictibilitatea fiscală a companiilor și pentru consum, într-un moment în care spațiul public discută despre posibile majorări pentru acoperirea presiunilor bugetare, potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută luni, după ședința Biroului Permanent Național al PSD. Liderul PSD a susținut că „taxele pentru populație și companiile românești nu vor crește în 2027” și a criticat politicile de austeritate ale fostei guvernări Bolojan, pe care le-a descris în termeni duri. De ce contează: semnal de „îngheț” fiscal pentru mediul privat Mesajul are relevanță economică prin faptul că încearcă să fixeze o așteptare de stabilitate fiscală pentru anul viitor, atât pentru persoane fizice, cât și pentru firme. În practică, un astfel de angajament politic este urmărit de mediul de afaceri pentru impactul asupra: planificării bugetelor și investițiilor în 2027; costurilor cu forța de muncă și a politicilor salariale; deciziilor de preț și a contractelor pe termen mai lung. În același timp, din informațiile disponibile în material, nu sunt prezentate detalii despre măsuri concrete care ar susține menținerea nivelului taxelor sau despre modul în care ar urma să fie gestionate eventualele presiuni asupra bugetului. Contextul politic al declarației În același cadru, Grindeanu a plasat mesajul într-o critică mai amplă la adresa austerității și a modului în care au fost gestionate finanțele publice în perioada anterioară, indicând că PSD nu ar accepta rezolvarea problemelor bugetare prin „noi taxe” pe populație și pe firmele românești. Ce urmează, din perspectiva pieței, este dacă această poziție va fi reflectată în decizii guvernamentale și în construcția bugetară pentru 2027; materialul Digi24 nu oferă, însă, un calendar sau un set de măsuri fiscale asociate acestei promisiuni. [...]
Traian Băsescu susține că noul Executiv va funcționa cu un centru de comandă politic în PSD , ceea ce poate complica predictibilitatea deciziilor guvernamentale într-un cabinet fără majoritate stabilă, potrivit Stirile Pro TV . Fostul președinte afirmă că „stăpânul Guvernului” va fi Sorin Grindeanu , care ar urma să transmită direcțiile către miniștri prin vicepremierul Neacșu. Declarațiile vin în contextul învestirii noului Executiv, despre care Băsescu spune că este „minoritar”, în sensul că nu are „o majoritate permanentă în Parlament”. În această formulă, el consideră că PSD „își asumă responsabilitatea” pentru rezolvarea dificultăților în care „ei au băgat țara”, cu riscul de a „plăti factura”, dacă apar costuri politice sau sociale. Cum ar arăta, în viziunea lui Băsescu, lanțul de decizie în Guvern Băsescu descrie un mecanism în care decizia efectivă nu se oprește la Palatul Victoria, ci este controlată politic: „Stăpânul Guvernului va fi Sorin Grindeanu, dar nu direct, ci prin viceprim-ministrul Neacșu, care e experimentat. Prin Neacșu, Grindeanu le va transmite miniștrilor ce e de făcut.” În aceeași logică, fostul șef al statului spune că, „din când în când”, Grindeanu ar urma să cheme miniștrii „la partid”, „ca să se știe cine e jupânul”, adăugând că acest lucru „a și făcut”. Riscuri de tensiune internă: premierul, posibilă țintă politică Băsescu afirmă că nu exclude ca, la un moment dat, Luca Niculescu, premierul, „să devină ținta” lui Sorin Grindeanu. El susține că Niculescu „a acceptat să fie premierul PSD-ului” și că ar fi avut „libertate de la președinte” să aleagă varianta de guvernare, dar „a mers pe varianta PSD”. Relația Nicușor Dan – PSD și miza „nesuspendării” Fostul președinte mai spune că președintele Nicușor Dan „a jucat siguranța nesuspendării” și că ar fi dorit un guvern PSD deoarece ar avea în PSD „un aliat” care l-ar proteja de riscul suspendării „pe care o tot vântură AUR”. În opinia lui Băsescu, dacă nu ar fi reușit să-și facă un aliat din PSD, riscul suspendării ar fi fost „destul de mare”. Totodată, el afirmă că PSD nu poate fi „un partener de nădejde” pe termen lung și anticipează că „la un moment dat, se va rupe lanțul de iubire” dintre Nicușor Dan și PSD, mai ales dacă „s-ar agrava situația socială”, caz în care PSD ar căuta „orice formă de ieșire din responsabilitate” și ar putea arunca vina și spre președinte, și spre premier. [...]
Ilie Bolojan spune că nominalizarea sa ca premier a depins de acceptarea unui pachet de măsuri pentru reducerea deficitului , după ce, inițial, atât liderii politici, cât și președintele Nicușor Dan au respins propunerile, potrivit Digi24 . Liderul PNL a relatat, într-un interviu pentru Profit.ro, că a renunțat într-o primă etapă la ideea de a prelua funcția, după ce măsurile prezentate nu au fost acceptate. În acest context, el susține că, după ce au fost verificate și alte variante pentru Palatul Victoria , s-a ajuns la concluzia că nici ceilalți potențiali candidați nu aveau soluții „foarte diferite”. În final, programul său de guvernare ar fi fost acceptat „de toată lumea”, iar el a fost propus premier, pe baza propunerilor inițiale, conform relatării sale. „Și am făcut niște propuneri. Într-o primă etapă n-au fost acceptate acele propuneri. A fost foarte bine, am spus: «Nominalizați pe cine doriți!» Între timp, verificându-se soluțiile, probabil că și cei care au fost contactați n-aveau soluții foarte diferite, și la final s-a acceptat, adică am fost propus eu, acceptându-mi-se propunerile.” Din perspectiva guvernării, mesajul indică faptul că negocierile pentru formarea executivului au fost legate direct de conținutul măsurilor fiscale și bugetare, nu doar de numele premierului, iar acceptarea programului a venit după epuizarea alternativelor discutate. Digi24 nu oferă, în materialul citat, detalii despre măsurile concrete propuse pentru reducerea deficitului. [...]
Disputa politică pe deficit riscă să distorsioneze percepția asupra ajustării bugetare , într-un moment în care guvernarea actuală își asumă în propriul program că măsurile au produs rezultate, dar le contestă în mesajele publice, potrivit Digi24 . Oana Gheorghiu (PNL), fost vicepremier, acuză PSD de „dublu discurs” pe tema deficitului bugetar, după criticile lansate de Sorin Grindeanu la adresa guvernării lui Ilie Bolojan. Gheorghiu susține că PSD recunoaște în Programul de guvernare al Guvernului Luca Niculescu că ajustarea bugetară „produce rezultate”, dar în declarațiile publice o descrie drept „dezastru” și continuă să atribuie problemele economice fostului premier. Două seturi de cifre și o dispută de metodă În mesajul publicat pe Facebook, Gheorghiu compară formulări din programul de guvernare cu declarații publice ale PSD. În program, este menționată o scădere a deficitului bugetar „cash” după primele opt luni din 2026, „de la 4,51% la 2,89% din PIB”. În spațiul public, PSD invocă un deficit de „9,2% din PIB” în trimestrul II din 2026 și afirmă că „ Eurostat confirmă eșecul austerității”. Fostul vicepremier contestă interpretarea, argumentând că sunt comparați indicatori calculați prin metode diferite și pentru perioade diferite. Ea folosește o analogie între „suma din cont” și situația financiară care include și facturile de plătit, subliniind că ambele metode sunt oficiale, dar relevante doar dacă sunt comparate aceleași perioade, cu aceeași metodă. Gheorghiu indică, în acest context, următoarele comparații: în primele șase luni din 2025, deficitul cash ar fi fost 3,64% din PIB, iar în aceeași perioadă din 2026 ar fi scăzut la 2%; deficitul ESA ar fi scăzut de la 3,6% la 3,4%, „o reducere modestă, dar o reducere”. Ea mai afirmă că discuția despre „35 de miliarde de lei” care ar fi fost „ascunse” de Guvernul Bolojan ar proveni din „compararea merelor cu perele”. Miza: credibilitatea politicilor fiscale și presiunea promisiunilor Gheorghiu admite că reducerea deficitului „a avut costuri pentru oameni și economie”, dar o consideră necesară și avertizează că reluarea cheltuielilor de tip „pomeni” ar putea anula câștigurile obținute. În final, ea transmite că PSD, aflat acum la guvernare, trebuie să demonstreze că poate guverna, nu doar să promită: „Atacurile politice nu plătesc facturi şi nu reduc deficitul.” Declarațiile vin după ce Sorin Grindeanu, liderul PSD, a acuzat Guvernul Bolojan că „a sacrificat economia și a adâncit criza”, lăsând „datorii de peste 30 de miliarde de lei” și „cel mai mare deficit din Uniunea Europeană”, susținând totodată că PSD va schimba direcția. [...]
