Știri
Știri din categoria Diverse
AUR rămâne la circa 40% în intenția de vot, iar PSD revine pe locul doi, într-un context în care niciun partid nu trece de 20% în zona fostei coaliții, potrivit datelor prezentate de Digi24. Barometrul INSCOP Research indică o competiție strânsă între PSD și PNL pentru pozițiile următoare și sugerează că prelungirea crizei politice a „aplatizat” scorurile partidelor care au guvernat.
În rândul respondenților care au indicat un partid din listă (70,6% din eșantion, indiferent dacă spun că merg sigur la vot sau nu), intențiile de vot sunt:
Schimbarea relevantă față de un sondaj din mai, menționat în material, este inversarea locurilor 2 și 3: după ce PNL trecuse atunci înaintea PSD (pentru prima dată în ultimii șase ani, conform aceleiași surse), social-democrații revin acum pe poziția secundă.
La întrebarea despre participare, 56,7% dintre respondenți au spus că ar merge „sigur” la vot (nota 10 pe o scară 1–10). Per total, „peste 56%” declară că ar merge sigur la vot, iar 1,8% nu știu sau nu răspund.
Dacă analiza se restrânge la cei care au declarat că ar merge sigur la vot (45% din eșantion) și au ales un partid, distribuția este:
Remus Ștefureac, director INSCOP Research, leagă evoluțiile de „prelungirea excesivă a crizei politice”, care ar avea „costuri economice, sociale și de imagine” și ar contribui la plafonarea scorurilor partidelor care au compus fosta coaliție, „niciunul nedepășind pragul de 20%”.
„Prelungirea excesivă a crizei politice, cu toate costurile de economice, sociale şi de imagine, tinde să aplatizeze scorurile electorale ale partidelor care au compus fosta coaliţie de guvernare, nicunul nedepăşind pragul de 20%.”
În aceeași evaluare, PNL este descris ca fiind erodat după „cele 4 luni de guvern interimar”, în timp ce PSD și USR „se stabilizează”, iar AUR „se menține în jurul procentului de 40%”.
Sondajul (Barometrul INSCOP Research, ediția a XIV-a) a fost realizat în perioada 1–7 septembrie 2026, prin interviuri telefonice (metoda CATI). Eșantionul a fost de 1.100 de persoane, iar eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
Recomandate
UDMR anunță că nu va vota proiectul AUR care introduce amenzi și obligații de „sărutare a drapelului” , pe motiv că inițiativa ar impune comportamente „la comandă” și ar extinde controlul statului inclusiv asupra conținutului difuzat de media și asupra autonomiei cultelor, potrivit Digi24 . Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond , a reacționat după ce proiectul de lege al AUR a ajuns pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților. El susține că forma propusă ar obliga funcționari, directori de școli și elevi desemnați să sărute tricolorul „sub amenințarea unei amenzi” și ar impune posturilor de radio și televiziune ce să difuzeze de Ziua Drapelului Național. Ce prevede proiectul și unde apare impactul de reglementare Conform informațiilor prezentate, proiectul controversat privind proclamarea Zilei Drapelului Național al României introduce sancțiuni și obligații pentru mai multe categorii: amenzi de până la 10.000 lei pentru refuzul unui oficial de a săruta Drapelul Național al României; amenzi de 20.000 lei pentru instituțiile media care nu acordă 30 de minute de spațiu de emisie în ziua dedicată drapelului; amenzi de până la 30.000 de lei dacă autoritățile locale nu stabilesc un loc public denumit „Piața Tricolorului”, în termen de 45 de zile de la promulgarea legii. Csoma Botond afirmă că proiectul ar merge mai departe, stabilind „chiar și ordinea slujbelor religioase” și că acest lucru „încalcă autonomia bisericilor și libertatea religioasă”. Poziția UDMR: respingere și apel către celelalte partide Într-o postare pe Facebook, liderul deputaților UDMR compară ideea de „supunere publică” cu practici din regimuri totalitare, invocând nazismul și comunismul. În același mesaj, el transmite că UDMR nu acceptă obligarea oamenilor să-și dovedească „dragostea față de țară” printr-un gest impus și cere partidelor parlamentare să nu susțină adoptarea proiectului. Potrivit sursei, proiectul AUR a trecut de Senat în 2023 și a fost introdus pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților în această săptămână, fără să aibă raport întocmit de comisiile de specialitate . [...]
Acuzațiile Rusiei privind „transporturi de armament” pot ridica riscul operațional pentru Portul Internațional Liber Giurgiulești , un activ strategic din Republica Moldova cumpărat recent de România, în condițiile în care Moscova a folosit justificări similare pentru a explica atacuri asupra infrastructurii din zonă, potrivit Digi24 . Ministrul moldovean al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea , a declarat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova că Rusia reprezintă un risc „pentru toată lumea civilizată” și a calificat drept absurde justificările Moscovei pentru atacurile asupra Ucrainei. Declarațiile vin în contextul atacului rusesc asupra punctului de frontieră Tudora–Starokazacie. De ce contează: un activ logistic poate deveni țintă prin „narațiuni” de război În relatarea Digi24, Rusia susține „neîntemeiat” că prin Portul Internațional Liber Giurgiulești s-ar transporta armament destinat Ucrainei. Bolea a fost întrebat dacă astfel de declarații ale oficialilor ruși reprezintă un risc pentru Republica Moldova și pentru port, iar ministrul a indicat că războiul „a venit prea aproape” și că acțiunile militare din apropiere, inclusiv survolarea spațiului aerian moldovenesc, urmăresc și presiune psihologică asupra populației. Context: precedentul de la Starokazacie și reacția MAE român Potrivit ministrului, problema punctului de frontieră Tudora–Starokazacie a fost gestionată pe baza unei înțelegeri între guvernele de la Chișinău și Kiev: dacă infrastructura ucraineană este distrusă, angajații Serviciului Vamal și ai Poliției de Frontieră din Ucraina își mută temporar activitatea pe teritoriul Republicii Moldova, unde sunt organizate puncte comune de control. „Se trece pe teritoriul Republicii Moldova. Sunt puncte comune de control.” În același timp, Moscova ar fi justificat atacul asupra Starokazacie prin acuzația că prin acel punct ar fi fost transportate arme către Ucraina, notează Digi24. Publicația amintește și un episod din august, când Iuri Pilipson, director în Ministerul rus de Externe, a acuzat România că oferă „sprijin militar și logistic direct” Ucrainei și a ridicat semne de întrebare privind folosirea portului, într-un interviu pentru agenția TASS. Ministerul Afacerilor Externe al României a reacționat „ferm” la acele acuzații, într-un comunicat relatat anterior de Digi24, pe care îl puteți citi aici . Ce este Portul Giurgiulești și ce s-a schimbat în 2026 În Republica Moldova există două porturi la Giurgiulești, potrivit Digi24: Portul Internațional Liber Giurgiulești (PILG) – afacere privată; Portul de Mărfuri și Pasageri Giurgiulești – proprietate a statului. În 2026, Portul Constanța a cumpărat operatorul PILG, SRL Dabune Logistics, menționează Digi24. În acest context, orice escaladare a riscului de securitate în jurul portului poate avea consecințe operaționale pentru fluxurile logistice din zonă, însă materialul nu oferă o evaluare oficială sau un calendar al unor măsuri concrete de protecție. [...]
Declarațiile lui Trump despre o posibilă înțelegere cu Putin readuc în prim-plan riscul (și oportunitatea) unei schimbări de scenariu în războiul din Ucraina, cu efecte directe asupra incertitudinii geopolitice care apasă piețele și deciziile de investiții , potrivit Digi24 . Președintele american Donald Trump a spus că a avut „o conversație grozavă” cu președintele rus Vladimir Putin și că liderul de la Kremlin „vrea să ajungă la un acord” pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Informația este atribuită de Digi24 agenției Reuters. Trump a condiționat însă ideea unui acord și de poziția Kievului, afirmând că „dacă Zelenski dorește să încheie un acord, ar fi foarte bine”, declarație făcută jurnaliștilor înainte de îmbarcarea în Air Force One, în drum spre Dallas, unde urma să participe la Convenția Națională Republicană. Ce arată mișcările diplomatice invocate În același context, sunt menționate întâlniri ale emisarilor lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, cu Vladimir Putin la Moscova și cu Volodimir Zelenski la Kiev, urmate de o convorbire telefonică între Trump și Putin, potrivit relatărilor preluate de Digi24 din Reuters. Mesajul transmis public sugerează o intensificare a canalelor de dialog, însă nu include detalii despre condițiile unui eventual acord sau despre un calendar al negocierilor. De ce contează: incertitudinea rămâne, dar se schimbă așteptările Pentru mediul economic, astfel de semnale au relevanță prin potențialul de a modifica așteptările privind durata conflictului și, implicit, nivelul de risc geopolitic perceput de investitori și companii. În lipsa unor elemente concrete despre termenii unei înțelegeri, declarațiile rămân, deocamdată, la nivel de intenție politică și comunicare publică. Ce urmează depinde de disponibilitatea ambelor părți – Moscova și Kiev – de a accepta compromisuri, aspect menționat în material prin poziționarea emisarilor lui Trump, fără a fi prezentate detalii suplimentare despre conținutul acestor compromisuri. [...]
Un incident tehnic a întârziat decolarea avionului Air Force One primit de Donald Trump din Qatar , după ce toboganul gonflabil de evacuare s-a declanșat cu puțin timp înainte de plecarea de la Baza Andrews, Maryland, potrivit Digi24 . Episodul ridică, dincolo de componenta politică a „cadoului”, o problemă operațională: astfel de defecțiuni pot bloca rapid un zbor prezidențial, unde procedurile de siguranță sunt stricte și greu de comprimat. Trump urma să plece spre Dallas, Texas, pentru Convenția Republicană de la jumătatea mandatului, conform ABC News , citată de Digi24. Înainte de îmbarcare, președintele le-a spus reporterilor că „se efectuază o verificare a toboganuluui”, estimând că va dura „aproximativ 15 minute”, și a susținut că zborul se poate desfășura în siguranță. Întrebat de ce este verificat toboganul și dacă există o problemă de securitate, Trump a spus că echipa vrea doar să se asigure că sistemul „funcționează perfect”. Publicația notează că, în mod obișnuit, toboganele de evacuare nu sunt testate prin desfășurare înainte de plecare, deoarece demontarea și repunerea lor după declanșare este un proces care necesită mult timp. „Da, sunt, altfel nu m-aș fi urcat în el”, a spus Trump, întrebat dacă avionul este sigur pentru zbor. Casa Albă a trimis la comentariile președintelui când a fost întrebată despre desfășurarea toboganului. Ulterior, toboganul a fost scos din avion și transportat cu o camionetă, iar aeronava a decolat spre Dallas, potrivit informațiilor prezentate. [...]
Prevederile care puteau declara incompatibili consilieri locali și județeni au fost abrogate , după ce președintele Nicușor Dan a promulgat legea, potrivit Digi24 . Miza practică este una de reglementare: schimbarea scoate din zona de risc un număr mare de aleși locali care ocupă și anumite funcții în administrația publică, înainte ca noile reguli să producă efecte. Modificarea vine după intervenția rapidă a Parlamentului, pe fondul intrării în vigoare, la 9 august, a Legii nr. 165/2026, care stabilea că angajații unor instituții și autorități publice nu pot cumula funcția cu mandatul de consilier local sau județean. Pe 26 august, propunerea legislativă inițiată de PSD a fost adoptată de Camera Deputaților și, în aceeași zi, adoptată decizional de Senat. Ce se schimbă în Codul administrativ Potrivit raportului aprobat în comisia de specialitate a Senatului, noua lege abrogă alineatele (2)-(6) ale articolului 550 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ. Aceste prevederi stabileau situațiile în care personalul contractual se putea afla în conflict de interese sau incompatibilitate, precum și modul de soluționare și sancționare ca abateri disciplinare. Justificarea invocată în documentele parlamentare ține de stabilitatea regulilor și de funcționarea administrației: abrogarea ar fi necesară pentru „asigurarea predictibilității cadrului legislativ” și pentru prevenirea unor disfuncționalități în activitatea instituțiilor și autorităților publice. Efect retroactiv limitat: perioada 9 august–intrarea în vigoare a noii legi Parlamentarii au introdus și o prevedere pentru situațiile apărute între intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2026 și intrarea în vigoare a noii legi. Concret, cazurile care, potrivit formei anterioare a articolului 550, „ar fi fost de natură să genereze” incompatibilitate sau conflict de interese nu mai sunt considerate astfel și „nu atrag răspunderea juridică aferentă”. În raport se arată că aplicarea fără o perioadă de tranziție ar fi putut duce la „pierderi de personal, dificultăți și blocaje” în activități administrative esențiale. Context politic și ce urmează În dezbaterea publică, UDMR a susținut modificările, iar ministrul interimar al Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat la Digi24 că informația potrivit căreia aleșii locali care lucrează la stat ar trebui să își suspende contractele de muncă a fost eronată și s-a propagat fără un document oficial. Digi24 mai notează că și unii liberali, inclusiv Ionuț Stroe și Nicoleta Pauliuc, au semnat amendamentul. După adoptarea legii în Parlament, USR a anunțat că strânge semnături pentru a sesiza Curtea Constituțională, susținând că au fost eliminate efectele unor incompatibilități deja produse. Prin promulgare, actul normativ intră în circuitul de aplicare prevăzut de lege. [...]
Guvernul Rusiei extinde regimul de înarmare în serviciile poștale , autorizând dotarea angajaților poștei federale cu mijloace tehnice speciale anti-dronă, pe fondul intensificării atacurilor ucrainene asupra teritoriului rus, potrivit Digi24 . Decizia apare într-o hotărâre guvernamentală care completează lista de arme și mijloace speciale ce pot fi folosite pentru dotarea organizațiilor poștei federale. Conform textului citat de The Moscow Times, noua categorie include „mijloace tehnice speciale de combatere a aeronavelor fără pilot” și, mai larg, sisteme fără pilot (inclusiv navale, subacvatice, de suprafață și vehicule fără pilot). Ce se schimbă, concret, pentru Poșta Rusă Hotărârea extinde cadrul existent: un decret din 2005 permitea deja angajaților poștali să poarte pistoale de 9 mm, pistoale cu electroșocuri și veste antiglonț, echipamente care, de regulă, erau alocate personalului de securitate implicat în transportul de bani. De această dată, decretul extins, semnat joia trecută de premierul Mihail Mișustin , nu precizează ce categorii de angajați ai poștei ruse vor primi mijloacele anti-dronă. Contextul operațional: atacuri cu drone și presiune pe infrastructură Măsura vine după o intensificare a atacurilor cu drone ucrainene din timpul verii, care au vizat infrastructura rusă, inclusiv rafinării de petrol și depozite sau centre logistice ale retailerilor online Wildberries și Ozon, potrivit The Moscow Times. Aceeași sursă mai notează că atacurile ar fi dus la o creștere de 560% a achizițiilor comerciale de sisteme de apărare anti-dronă în prima jumătate a anului 2026, față de perioada similară din 2025. Legătura cu regimul de control asupra infrastructurii critice În august, președintele Vladimir Putin a semnat un decret prezidențial care permite statului să preia controlul asupra instalațiilor de infrastructură critică dacă acestea sunt considerate insuficient protejate împotriva atacurilor ucrainene și a altor amenințări. Ulterior, Putin a susținut că ordinul „nu are nicio legătură cu vreun plan de naționalizare” a proprietății private. [...]
