Știri
Știri din categoria Diverse
Blocajul în desemnarea premierului prelungește incertitudinea politică, iar președintele Nicușor Dan spune că nu va nominaliza un candidat cât timp nu există o majoritate care să-l susțină, potrivit Știrile Pro TV.
Șeful statului a declarat, marți, la Paris, unde a participat la festivitățile dedicate Zilei Naționale a Franței, că „în momentul de față nu există un prim-ministru care să strângă majoritatea” și că, în aceste condiții, „nu are rost să facem un exercițiu gratuit”. Informațiile sunt atribuite de publicație agenției Agerpres.
Nicușor Dan a descris existența unor discuții informale atât între el și partide, cât și între liderii politici, însă a caracterizat aceste demersuri drept „pași foarte timizi de conciliere”.
În același context, președintele a indicat că blocajul ține de condiționările dintre partide în jurul formulei guvernamentale: unii actori politici nu ar susține un guvern fără a avea miniștri, iar alții nu ar sprijini un executiv în care se regăsesc miniștri din alte partide.
Președintele a susținut că se poate ajunge la un consens în privința PNRR, făcând distincție între două „paliere”: formarea Guvernului și, separat, zona administrativ-legislativă, unde sunt legile de care depinde Planul Național de Redresare și Reziliență.
Potrivit declarațiilor citate, pentru PNRR există un termen la 31 august, iar Nicușor Dan spune că este convins că se va ajunge la o înțelegere pe acest subiect.
Întrebat despre posibilitatea unui guvern tehnocrat (un executiv format din specialiști, nu din politicieni), Nicușor Dan a afirmat că „în momentul de față nu există o astfel de variantă”, dar a adăugat că, dacă partidele ar conveni asupra acestei soluții și ar exista așteptarea realistă că ar trece de Parlament, ar putea face o desemnare.
Recomandate
Nicușor Dan a formalizat instalarea noului Executiv , semnând decretul de numire a Guvernului condus de Luca Niculescu, după votul de încredere din Parlament, potrivit Digi24 . Decizia închide procedural etapa de învestire și permite Guvernului să intre imediat în funcțiune, inclusiv cu primele decizii cu miză economică și bugetară anunțate de premier. Odată cu numirea Cabinetului, președintele a semnat și decretele necesare pentru eliberarea din funcțiile anterioare a două persoane propuse ca miniștri: Sorin Costreie (Educație) și Sebastian-Dănuț Neculăescu (Afaceri Externe). Măsurile sunt parte din pașii administrativi obligatorii pentru preluarea portofoliilor. Schimbări de funcții înainte de preluarea portofoliilor Conform Administrației Prezidențiale, Sebastian-Dănuț Neculăescu a fost rechemat din funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României la NATO și de șef al Delegației Permanente a României la Alianță, fiind propus pentru funcția de ministru al Afacerilor Externe. Valentin-Sorin Costreie a fost eliberat, la cerere, din funcția de consilier prezidențial, începând cu 20 octombrie, după ce a fost propus pentru conducerea Ministerului Educației și Cercetării. În aceeași zi, Nicușor Dan a semnat și decretul de numire a lui Cornel Olendraru în funcția de consilier prezidențial, începând cu 20 octombrie 2026. Votul din Parlament și componența politică a Cabinetului Guvernul condus de Luca Niculescu este format din miniștri PSD și independenți. Cabinetul a primit votul de încredere al Parlamentului cu 280 de voturi „pentru” și 58 „împotrivă”, dintr-un total de 338 de voturi exprimate. Printre portofoliile-cheie pentru economie și buget se regăsesc: Ministerul Finanțelor: Alexandru Nazare (independent) Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului: Daniel Cătălin Zamfir (PSD) Ministerul Energiei: Dumitru Chisăliță (independent) Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: Alexandru Mihai Ghigiu (PSD) Ce urmează: jurământul și prima ședință Ceremonia depunerii jurământului de învestitură este programată marți, de la ora 19:00, la Palatul Cotroceni . Premierul Luca Niculescu a anunțat că prima ședință a Executivului va avea loc tot marți seară, la Palatul Victoria. Învestirea noului Cabinet vine după mai bine de cinci luni de criză politică, iar premierul a spus în Parlament că Guvernul trebuie să înceapă rapid lucrul la prioritățile economice și bugetare ale României. [...]
Președintele Nicușor Dan avertizează că fără dialog și compromis, protestul riscă să fragmenteze societatea în „bule” care nu mai comunică , mesaj transmis marți la Forumul privind statul de drept de la București, potrivit Digi24 . În intervenția sa, Nicușor Dan a spus că „și protestul și strigătul sunt mijloace democratice legitime” și că ele „trebuie să fie folosite”, dar a insistat că este nevoie „și de dialog” și „de compromis pentru consens”. În lipsa acestora, a avertizat el, „avem o societate în care avem fiecare bulă cu strigătul ei”, ceea ce nu mai creează „premisele unei construcții democratice” care să alinieze instituțiile și regulile cu așteptările oamenilor. „Statul de drept” ca funcționare a instituțiilor și control reciproc În același discurs, președintele a încercat să traducă noțiunea de „stat de drept” într-un limbaj mai accesibil, sugerând că „domnia legii” ar putea fi o formulare mai ușor de înțeles pentru public. El a legat conceptul de rezultate concrete: funcționarea sau nefuncționarea instituțiilor, nivelul de corupție și capacitatea instituțiilor de a se controla și verifica reciproc pentru a preveni derapajele. Nicușor Dan a mai afirmat că, în opinia sa, democrația se confruntă în prezent cu o provocare majoră: comunicarea pe rețelele sociale, nu prin conținut, ci prin „cantitate”. El a ridicat problema păstrării principiului „o persoană, o voce, un vot”, în condițiile în care „a devenit extrem de ieftin să plătești 1.000 de voci care acoperă o voce legitimă”. Context: forum european la București, cu Comisia de la Veneția Evenimentul este a doua ediție a Forumului privind statul de drept și se desfășoară marți și miercuri la București, în prezența președintei Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei, Marta Cartabia. Președintele a salutat prezența delegației și a spus că a avut anterior o discuție „foarte interesantă” pe temele menționate în discurs. Forumul este organizat de mai multe instituții și organizații, între care Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția), Fundația Konrad-Adenauer, Facultatea de Drept a Universității din București, Reprezentanța Comisiei Europene în România și Centrul pentru Analiză Strategică. Potrivit organizatorilor, discuțiile pornesc de la Raportul Comisiei Europene privind statul de drept și vizează implementarea practică a recomandărilor, iar în 2026 sunt prezentate și standarde din „Lista de verificare” actualizată a Comisiei de la Veneția. [...]
Escaladarea retoricii lui Donald Trump față de Volodimir Zelenski riscă să complice coordonarea sprijinului militar pentru Ucraina , într-un moment în care Kievul reclamă întârzieri la livrări și probleme de acces la servicii critice, potrivit Știrile Pro TV . În paralel cu declarațiile lui Trump, emisarul american Steve Witkoff s-a întâlnit la Oslo cu liderul ucrainean, pe fondul intensificării atacurilor rusești. Înaintea reuniunii de la Oslo, secretarul de stat Marco Rubio a respins drept „scandaloase” și „revoltătoare” acuzațiile potrivit cărora ucrainenii ar muri pentru că Washingtonul ar refuza să transmită Kievului informații de alertă timpurie atunci când Rusia lansează atacuri. Prim-ministrul Norvegiei a spus că Zelenski a cerut Norvegiei și Finlandei să organizeze întâlnirea cu reprezentanții SUA și ai aliaților europeni – Franța, Germania, Polonia și Marea Britanie – „într-un moment critic pentru Ucraina”. La discuții a participat Witkoff, iar celălalt emisar, Jared Kushner, „care ar fi bolnav”, s-a alăturat prin videoconferință. Mesajul lui Trump: „E timpul ca altcineva să poarte negocieri” Trump a reacționat la o afirmație atribuită lui Zelenski, potrivit căreia președintele american ar fi „de partea greșită a istoriei”, și a lansat un atac direct la adresa liderului ucrainean. „Zelenski nu știe ce vorbește! Acest om ar fi trebuit să încheie războiul cu mult timp în urmă și, dacă m-ar fi ascultat, ar fi reușit să obțină un acord mult mai bun și ar fi salvat un milion de oameni dintre cetățenii săi. Să fiu sincer, cred că este timpul ca altcineva să poarte negocieri în numele Ucrainei.” Întrebat despre o posibilă întâlnire trilaterală cu Vladimir Putin și Xi Jinping pentru a discuta despre Ucraina, Trump a spus că nu a convenit, dar că ar participa, adăugând că „Rusia s-a comportat destul de bine” în privința Ucrainei și că „nu prea au făcut mare lucru”. Atacuri pe teren și presiune pe apărarea antiaeriană La câteva ore după ce Trump a sugerat că Rusia ar da dovadă de reținere, o dronă rusească a ucis șase persoane, inclusiv doi copii, într-un parc din regiunea Harkov, iar alți copii au fost răniți. Atacurile au continuat la Kiev, în regiunea Sumî și la Odesa. În acest context, Ucraina se confruntă, potrivit materialului, cu o „lipsă critică” de interceptoare pentru apărarea antiaeriană, ceea ce o face vulnerabilă la atacuri cu rachete. Livrări întârziate, dispute pe informații și semnale de alarmă privind Starlink/ Starshield Zelenski a afirmat că Pentagonul întârzie livrarea rachetelor pentru care partenerii europeni „au plătit deja” printr-un program numit „Lista prioritizată a necesităților Ucrainei” și că un nou pachet ar aștepta semnătura lui Pete Hegseth. Totodată, potrivit Kievului, Washingtonul ar fi limitat furnizarea de informații care permit avertizarea timpurie asupra atacurilor rusești; martori citați spun că sirenele de alarmă ar suna abia după lovituri. Rubio a negat că ar fi existat o astfel de schimbare și a spus că Trump nu a ordonat modificări. Trump a declarat că SUA continuă să transmită informații secrete Ucrainei și a susținut că Washingtonul oferă „sute de miliarde de dolari” Kievului. Separat, Zelenski a spus că persistă probleme legate de accesul „fără restricții” la Starlink și, în special, la varianta militară Starshield, pe care o descrie drept crucială pentru apărare și operațiuni ofensive. Trump a afirmat că nu știe cine ar fi ordonat o eventuală încetinire sau întrerupere, dar că ar vrea să afle. [...]
Microsoft își extinde oferta de „cloud suveran” în Europa, mizând pe controlul accesului și opțiuni de rulare locală (inclusiv offline) , într-o mișcare care vizează direct organizațiile cu cerințe stricte de conformitate și continuitate operațională, potrivit Mobilissimo . Microsoft a prezentat noi opțiuni pentru Azure menite să ofere clienților europeni mai multă vizibilitate asupra controalelor active, a dependențelor dintre servicii și, mai ales, asupra accesului tehnic în infrastructură în situații sensibile. Miza este reducerea riscurilor percepute de instituții și companii care folosesc deja Azure, dar vor garanții suplimentare privind cine poate interveni și cum pot demonstra ulterior acest lucru. Control și audit al accesului tehnic în infrastructură Cea mai „vizibilă” noutate este Sovereign Control Panel, un panou în Azure care arată ce controale sunt active, unde apar probleme și de ce alte servicii depinde o aplicație. Instrumentul nu este disponibil complet, urmând să intre în „public preview” (versiune de test public) la Microsoft Ignite. Pentru organizații precum instituții publice, bănci sau companii din energie și sănătate, accentul cade pe accesul inginerilor Microsoft la distanță. Conform articolului, Microsoft introduce: Data Guardian : pentru sisteme eligibile din UE și EFTA, accesul la distanță al unui angajat Microsoft ar urma să fie supravegheat de un partener european; Production Touch Ledger : un jurnal „verificabil” al accesărilor și al acțiunilor efectuate. Mobilissimo notează că aceste măsuri nu transformă Azure într-un cloud european independent de Microsoft, dar cresc capacitatea clientului de a vedea „cine a intrat, când și ce s-a făcut”, față de abordarea anterioară rezumată la afirmația că „datele sunt în Europa”. Rulare locală și scenarii offline: Azure Local , GitHub și AI Microsoft împinge și zona de „cloud local” pentru organizațiile care nu își permit întreruperi atunci când conexiunea la internet cade. Prin Azure Local , companiile pot păstra date, baze de date, aplicații și chiar modele de inteligență artificială în propriul centru de date. În aceeași direcție, articolul menționează: GitHub Enterprise Local , pentru păstrarea codului în infrastructura clientului; Foundry Local , pentru rularea locală a unor modele AI; posibilitatea ca GitHub Copilot să lucreze cu modele găzduite în interiorul organizației. Contextul indicat este cel al infrastructurilor critice (spitale, fabrici, operatori de infrastructură, instituții) unde o problemă de rețea poate opri activitatea. Ce lipsește, deocamdată: parteneri, prețuri și disponibilitate în România Mobilissimo subliniază că Microsoft nu a anunțat un partener „suveran” românesc și nici prețuri sau disponibilitate locală pentru aceste opțiuni. Exemplele rămân Franța (Bleu) și Germania (Delos Cloud). În ansamblu, anunțul continuă angajamentele Microsoft față de Europa din 2025 (mai multe centre de date, capacitate AI și garanții de continuitate în contexte geopolitice), iar „testul” real, potrivit analizei, va fi capacitatea instituțiilor de a demonstra auditabil cine le-a accesat datele, unde rulează AI-ul și dacă pot menține sistemele funcționale fără blocaje operaționale. [...]
Taxele pentru coletele mici din afara UE mută cererea spre e-commerce-ul local , cu un avans de 12,6% al numărului de comenzi în trimestrul al treilea, potrivit unei analize citate de Mobilissimo . Datele vin din MerchantPro Compass , care urmărește peste 2.000 de magazine active pe platformă, și surprind primul trimestru în care taxa românească de 25 de lei și taxa europeană de 3 euro au funcționat în paralel pentru colete sub 150 de euro. În același interval, valoarea vânzărilor din eșantion a crescut cu 12% față de trimestrul III din 2025. MerchantPro avertizează însă că este vorba despre o corelație puternică, nu despre o dovadă că taxele sunt singura cauză: sunt invocate și inflația mai redusă, precum și un trimestru III mai slab în 2025. Electronicele și accesoriile, principalii beneficiari Cea mai vizibilă schimbare apare la „electronice, gadgeturi și accesorii”, unde raportul indică o creștere de 37% a valorii (atât pe primele nouă luni din 2026, cât și în trimestrul III). La comenzi, segmentul a urcat cu 33% în primele nouă luni și cu 38% în trimestrul III. În același timp, valoarea medie a coșului la electronice este indicată la 90 de euro și este descrisă ca „stabilă”, ceea ce sugerează că avansul vine în bună măsură din volum, nu doar din coșuri mai mari. În articol este menționată ipoteza că produse cumpărate frecvent „impulsiv” de pe platforme asiatice (de tip accesorii, cabluri, încărcătoare, huse) se întorc parțial către magazinele locale, pe fondul costurilor suplimentare adăugate la finalizarea comenzii. Context de reglementare: două taxe care se cumulează Potrivit articolului, o comandă mică din afara UE își pierde rapid avantajul de preț când la costul final se adaugă taxa de 25 de lei pe colet și taxa europeană de 3 euro pentru fiecare categorie tarifară de produs. Mobilissimo notează că, potrivit Consiliului UE, taxa europeană se aplică din 1 iulie 2026 și are caracter temporar (sursa instituțională este indicată ca consilium.europa.eu ). Pe partea de fluxuri logistice, articolul amintește și date ANAF citate anterior de Mobilissimo, care arătau o scădere de 72,3% între martie și august pentru trimiterile extracomunitare ieftine. Concluzia sugerată este că taxa de 25 de lei nu elimină competiția asiatică, dar reduce diferența de preț la comenzile mici. Efecte inegale între categorii și miza sezonului de reduceri Raportul MerchantPro mai indică presiune pe segmentul beauty, unde comenzile și valoarea vânzărilor ar fi scăzut cu 15% în primele nouă luni, în timp ce farmaciile online ar fi crescut cu 23%. În trimestrul III, segmentul B2B ar fi avut cu 41% mai multe comenzi. În acest context, apropierea sezonului de Black Friday amplifică relevanța schimbării: comparația pentru consumatori tinde să se mute de la prețul afișat la costul final (inclusiv taxe), livrare, garanție și retur. Articolul sugerează că această recalibrare poate avantaja retailerii locali în special pe produse cu valoare mică, unde taxele fixe cântăresc disproporționat. [...]
AI Act începe să impună obligații concrete firmelor care folosesc AI , iar discuțiile de la București s-au concentrat pe costuri, transparență și „controlul uman” în aplicații și servicii, potrivit Mobilissimo . Pe 14 și 15 octombrie, peste 120 de reprezentanți ai instituțiilor, companiilor și mediului academic au participat la o conferință organizată de Facultatea de Drept a Universității din București, împreună cu Reprezentanța Comisiei Europene în România , Think Tank 360, Women in Data Science Romania și Centrul pentru Analize Strategice. Miza: cum se traduce în practică regulamentul european pentru inteligența artificială (AI Act) pentru organizațiile din România. Un punct-cheie pentru companii este că AI Act a trecut de etapa de „proiect”: din 2 august 2026, o parte din regulament se aplică deja. Concret, intră în joc reguli de transparență pentru sistemele AI cu care oamenii interacționează și pentru conținutul generat artificial, în special în contexte sensibile. În termeni practici, un chatbot trebuie să se identifice ca atare, iar imaginile, clipurile sau textele sintetice folosite în situații sensibile trebuie să poată fi recunoscute ca fiind generate artificial. Ce înseamnă „conformare” pentru firme: date, informare, intervenție umană Discuțiile au ieșit din zona generală a „reglementării AI” și au intrat în probleme operaționale: ce presupune pentru o companie să pună AI în produse sau procese fără să intre în conflict cu noile cerințe. În cele patru paneluri au fost aduse în prim-plan: costurile de conformare pentru companii; deciziile automate în administrație și justiție; protecția datelor; securitatea infrastructurilor; accesul la resurse de calcul pentru firmele care dezvoltă produse locale. Pentru companiile tech – inclusiv cele care integrează chatboți, editare foto cu AI sau automatizări în aplicații – întrebările devin foarte concrete: ce date sunt folosite, când trebuie informat utilizatorul, unde rămâne intervenția umană și cât de mult se complică procesul pentru o firmă mică. Termene diferite pentru sistemele cu „risc ridicat” Materialul notează că regulile pentru sistemele AI considerate cu risc ridicat au calendare separate de aplicare, cu termene care ajung până în decembrie 2027 sau august 2028, în funcție de utilizare. Asta creează o fereastră de timp pentru pregătire, dar și o presiune de planificare: companiile trebuie să știe din timp în ce categorie intră soluțiile lor și ce obligații le revin. În paralel, discuția despre „justiția digitală” este legată și de proiectul „ Just.AI ”, în contextul ideii că AI poate ajuta la sarcini precum filtrarea documentelor și căutările, fără să devină o „cutie neagră” care produce decizii fără explicații. Organizatorii vor să transforme conferința într-o întâlnire anuală. Până atunci, testul practic al AI Act, așa cum reiese din discuțiile de la București, va fi în aplicațiile și serviciile folosite zi de zi, acolo unde un sistem AI recomandă, filtrează sau refuză o solicitare în locul unui om. [...]
