Știri
Știri din categoria Diverse
George Simion spune că a făcut deplasări externe pentru a „internaționaliza” cazul lui Călin Georgescu, într-o mișcare cu potențial de a muta disputa din zona strict juridică în cea de imagine și presiune publică, potrivit Digi24.
Președintele AUR a afirmat, într-un briefing de marți seară, că în opinia sa Călin Georgescu este „deținut politic” și că a parcurs „mii de kilometri” pentru a „populariza atacul asupra democrației” și „atacul asupra lui Călin Georgescu”. Declarațiile sunt atribuite de Digi24 agenției Agerpres.
„Am făcut mii de kilometri pentru a internaţionaliza această problemă şi pentru a populariza atacul asupra democraţiei şi atacul asupra lui Călin Georgescu.”
În același context, Simion a susținut că AUR ar fi „printre puținii, dacă nu singurul partid” rămas „fidel voinței poporului român” și a spus că nu știe „ce am fi putut face mai mult” în această situație, invocând dificultatea de a lupta „prin metode democratice” cu „un sistem” despre care a afirmat că ar avea „apucături totalitare”.
Separat, liderul AUR a mai declarat că „în ultima perioadă e o adevărată prigoană pe TikTok”, susținând că au fost închise unele conturi. Digi24 nu oferă, în materialul citat, detalii suplimentare despre conturile vizate sau despre motivul închiderii acestora.
Recomandate
Dominic Fritz cere AUR să rupă ambiguitatea față de Rusia , după ce partidul a condamnat public o acțiune de sabotaj „coordonată din Federația Rusă”, pe fondul informațiilor SRI despre o rețea care ar fi vizat obiective strategice din România, potrivit Digi24 . Liderul USR a reacționat pe Facebook la mesajul AUR, susținând că formațiunea „a aflat abia azi cine e agresorul” și că „următorul pas e simplu: să nu mai ducă mai departe mesajele Kremlinului”, „dacă chiar țin cu România”. În postare, Fritz a invocat și un episod anterior, afirmând că AUR ar fi așteptat „raportul de expertiză” pentru a condamna agresorul după ce „o dronă rusească a lovit un bloc din Galați”. El a adăugat că, în cazul incendiului din septembrie de la Carfil Brașov (filială Romarm), „n-a fost un accident”, iar SRI ar fi confirmat „ieri” un sabotaj coordonat din Rusia. Context: ce au comunicat autoritățile despre cazul Carfil AUR a reacționat marți după anunțul SRI privind identificarea unei rețele de sabotaj coordonate din Federația Rusă, despre care instituția spune că a fost implicată în incendiul produs la 14 septembrie 2026 pe platforma industrială Carfil din Brașov, notează News.ro, preluat de Digi24. Conform informațiilor prezentate, autoritățile române au documentat activitatea infracțională a doi cetățeni bieloruși și a unui cetățean ucrainean, rezidenți în state UE, membri ai rețelei, implicați într-un incendiu suspect care a afectat sedii ale mai multor firme din județul Brașov, în apropierea CARFIL SA, filială a CN ROMARM, unde sunt fabricate și drone militare. Doi dintre suspecți au fost arestați în Germania, în timp ce pregăteau fapte similare, iar al treilea a fost localizat în Polonia; aceștia sunt cercetați pentru tentativă la acte de diversiune. SRI a mai precizat că rețeaua ar fi vizat mai multe facilități militare și industriale din România și regiune și ar fi urmărit „intimidarea, afectarea capacităților de apărare și slăbirea contribuției statelor vizate la securitatea europeană și regională”. De ce contează Schimbul de replici mută discuția din zona declarațiilor politice în cea a consecințelor de securitate: dacă acuzațiile autorităților se confirmă în anchetele DIICOT, cazul Carfil devine un test pentru modul în care partidele își asumă public riscurile de sabotaj și război hibrid, inclusiv în raport cu industria de apărare. [...]
Dominic Fritz încearcă să taie din fașă speculațiile despre „influențe externe” , folosind ironia ca răspuns public, într-un moment în care astfel de acuzații pot alimenta neîncrederea în actori politici și pot inflama agenda publică, potrivit Libertatea . Președintele USR a reacționat marți seară, într-o emisiune la TVR 1 , la scenariile apărute în spațiul public conform cărora ascensiunea sa în politica românească ar fi rezultatul unui plan al serviciilor de informații din Germania. Fritz a susținut că ipoteza este „complet absurdă” și că profilul său nu ar corespunde unei „misiuni secrete”. „Pe mine mă amuză foarte mult această teorie, pentru că eu nu mă pricep la chestii din astea de spionaj. Dar presupun, dacă eu sunt cineva care am un plan malefic pe 20 de ani, să plantez un spion în sistemul politic al României, probabil nu l-aş numi nici Fritz, nu i-aş da un CV lucrând la un fost preşedinte, adică nu ştiu, nu l-aş căsători fix cu o chinezoaică.” Declarația este atribuită de Libertatea publicației News.ro. În aceeași intervenție, Fritz a spus că intrarea sa în cursa electorală a fost determinată de organizația locală USR din Timișoara, „nicidecum serviciile secrete”. Contextul invocat de Fritz: decizia de a intra în politică în 2017 Fritz a rememorat că a ajuns la Timișoara la 19 ani, când a învățat limba română, și că a stat departe de politica românească, pe care a descris-o ca fiind greu de înțeles și „haotică”. El a indicat iarna anului 2017, în timpul protestelor împotriva guvernului condus de Sorin Grindeanu , drept momentul în care a decis să se implice. Fritz a povestit că, după ce s-a întors la Berlin, unde avea „un loc de muncă bine plătit și un trai confortabil”, s-a simțit „un pic ipocrit” cerând altora să lupte, în timp ce el privea de la distanță. Ulterior, a luat legătura cu filiala USR abia înființată la Timișoara, inițial pentru a sprijini un alt candidat la primărie, demers care a dus în final la propria candidatură. Repere din parcursul politic menționate în articol Libertatea notează că Dominic Fritz, cetățean german care a obținut ulterior și cetățenia română, a câștigat mandatul de primar al Timișoarei în 2020 și a fost reconfirmat patru ani mai târziu. Publicația mai arată că, după intrarea în vigoare a Legii ANI, Fritz a pierdut al doilea mandat în urma unei decizii de conflict de interese, pe care o contestă în instanță. [...]
Mesajul Kremlinului că Rusia nu va face compromisuri pe Donbas prelungește incertitudinea de securitate în Europa , cu efect direct asupra riscului geopolitic pe care îl prețuiesc piețele și companiile, potrivit Digi24 . Publicația relatează, citând UNN, care la rândul său citează Reuters, că președintele rus Vladimir Putin nu intenționează să renunțe la planurile de a cuceri integral Donbasul (Donețk și Lugansk) și că nu dorește „compromisuri” care nu corespund intereselor sale. Discuții telefonice cu lideri nordici, fără semnal de concesii O sursă apropiată de Kremlin a declarat pentru Reuters că președintele francez Emmanuel Macron ar fi fost ultimul lider din Uniunea Europeană care a discutat telefonic cu Putin, într-o convorbire care ar fi avut loc în iulie și care nu a fost făcută publică, fără rezultate, potrivit aceleiași surse. În același timp, sursa citată a afirmat că Putin le-a transmis președintelui finlandez Alexander Stubb și premierului norvegian Jonas Gahr Store că Rusia nu va face compromisuri privind obiectivul de a cuceri întreaga regiune Donbas. Cei doi lideri europeni ar fi răspuns că este necesară o pace „dreaptă”. Poziția oficială a Kremlinului: „pace justă” doar în condițiile Moscovei Kremlinul a transmis că o pace „justă și durabilă” este posibilă doar dacă „interesele legitime ale Federației Ruse” sunt luate în considerare „pe deplin și necondiționat”. „S-a subliniat că realizarea unei păci juste și de lungă durată este posibilă numai dacă interesele legitime ale Federației Ruse sunt luate în considerare pe deplin și necondiționat”, a declarat Kremlinul. „În același timp, s-a atras atenția asupra politicilor conflictuale ale țărilor din UE și NATO, care contribuie la prelungirea ostilităților”. Reacții în Europa: critică din Danemarca În material este menționat că prim-ministrul danez Mette Frederiksen a criticat decizia Finlandei și a Norvegiei de a purta discuții cu Putin, afirmând că nu există semne că Rusia ar dori pacea. Contextul este convorbirea telefonică „sinceră și substanțială” pe care Alexander Stubb și Jonas Gahr Store au avut-o marți cu liderul de la Kremlin, pe tema războiului din Ucraina, potrivit unui comunicat al cabinetului președintelui finlandez. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a scris pe rețelele sociale că liderii Finlandei și Norvegiei l-au informat despre discuție. [...]
SRI avertizează că recrutarea online pentru „sarcini plătite” poate duce la sabotaj fără ca executantul să înțeleagă miza , iar prevenția începe cu recunoașterea solicitărilor suspecte și sesizarea rapidă a autorităților, potrivit Digi24 . Mesajul are o componentă operațională directă: descrie tipare concrete de abordare și indică drept reacție minimă apelul la 112, înainte ca o astfel de cerere să producă victime. În mesajul citat, ofițerii SRI arată că „executanții pot fi recrutați online, prin intermediari, pentru sarcini plătite”, iar intermediarul poate ascunde beneficiarul real. Instituția descrie scenariul în care o persoană necunoscută oferă bani pentru fotografii, transportul unui pachet sau o „treabă simplă”, fără să explice cine este beneficiarul, insistând pe secret și comunicare exclusiv prin mesaje. „Nu trebuie să identifici singur dacă în spatele cererii este un actor statal. Este suficient să recunoști o cerere suspectă și să o semnalezi la 112.” Ce arată exemplele invocate din Europa și România SRI trece în revistă cazuri pe care le prezintă ca ilustrând mecanisme diferite: de la atacuri executate prin intermediari locali, la situații în care pot fi atrași inclusiv minori, dar și episoade în care România ar fi fost vizată. Printre exemplele menționate: Marea Britanie : incendierea, la 20 martie 2024, a unui depozit din estul Londrei cu bunuri destinate Ucrainei; potrivit poliției britanice, organizatorul ar fi avut legături cu gruparea Wagner, iar în octombrie 2025 cei doi organizatori au primit pedepse de 17 și 12 ani de închisoare. Lituania : procurorii lituanieni au anunțat în martie 2025 trimiterea în judecată într-un dosar privind incendierea magazinului IKEA din Vilnius (9 mai 2024), cu mențiunea că persoana acuzată era minoră la momentul faptei; SRI subliniază că acuzațiile trebuie diferențiate de o hotărâre judecătorească. România : o tentativă de sabotaj prin circuitul de curierat, anunțată de SRI la 21 octombrie 2025, care ar fi vizat compania NOVA POST ; instituția spune că două persoane au depus colete cu dispozitive incendiare, ulterior identificate și neutralizate. România : la 8 septembrie 2026, SRI a făcut publică prevenirea unei operațiuni atribuite Federației Ruse, în care un cetățean rus stabilit în România ar fi fost instruit să realizeze materiale foto-video cu obiective militare și infrastructuri de interes strategic. România : la 26 octombrie, SRI a anunțat identificarea unei rețele de sabotaj coordonate din Federația Rusă, legată de incendiul din 14 septembrie 2026 din incinta platformei industriale Carfil din Brașov , în apropierea CARFIL SA (filială a CN ROMARM), cu implicarea mai multor cetățeni din state ex-sovietice, rezidenți în state ale Uniunii Europene. Instituția precizează că o condamnare, o acuzație a procurorilor și o atribuire publică făcută de un serviciu de informații sunt „niveluri distincte de constatare”. Semnale de alarmă: ce tip de cereri ar trebui refuzate și raportate SRI enumeră repere practice de prevenție și avertizează că niciun indiciu, luat separat, nu dovedește existența unei operațiuni coordonate de un stat, însă asocierea lor justifică oprirea activității și sesizarea autorităților. Printre semnalele indicate: bani „disproporționat de mulți” pentru o sarcină vagă, de la cineva a cărui identitate sau firmă nu poate fi verificată; fotografiere „la comandă” a unor obiective, cu insistență pe acces, pază sau activitate internă, fără scop legitim explicat; preluarea, păstrarea ori transportarea unor pachete, cu cerința de a ascunde expeditorul real sau de a declara un conținut fals; folosirea identității, contului bancar, cartelei telefonice ori accesului profesional în beneficiul unei persoane necunoscute; instrucțiuni de a evita verificările, de a ocoli proceduri de securitate sau de a minți personalul unei companii; presiuni de a șterge conversațiile, de a nu discuta cu familia sau de a acționa imediat, fără întrebări; trecerea la cereri de distrugere, incendiere ori pătrundere fără drept, prezentate drept „o glumă”, „un test” sau „o acțiune fără victime”. SRI mai arată că o aplicație de mesagerie, o plată în criptomonede sau fotografierea unui loc nu reprezintă, în sine, dovada unei infracțiuni, ci „contează cererea concretă, contextul și încercarea de a ascunde scopul real”. [...]
Iranul a transmis la Moscova că vrea o arhitectură regională fără SUA , într-un mesaj care întărește axa Teheran–Moscova pe fondul sancțiunilor și al tensiunilor din Orientul Mijlociu, potrivit Digi24 . Președintele iranian Masoud Pezeshkian i-a spus președintelui rus Vladimir Putin , în marja unui summit pe teme energetice desfășurat la Moscova, că statele din Orientul Mijlociu „sunt capabile să își rezolve problemele din regiune fără a depinde de Statele Unite”, relatează AFP, citată de publicație. În aceeași discuție, Pezeshkian a pledat pentru o cooperare mai strânsă cu Rusia, indicând o extindere a relațiilor „în toate sectoarele”, de la domeniile științific, economic și industrial până la securitate și militar. Mesajul Moscovei: îngrijorare, dar speranță de detensionare Vladimir Putin a spus că a avut o discuție „între patru ochi” cu omologul iranian despre „situația din regiune”, pe care a descris-o drept una care „nu poate decât să stârnească îngrijorare”. Totuși, liderul rus a adăugat că „speră” ca evoluțiile să meargă „într-o direcție pozitivă”. Context: sancțiuni și un parteneriat consolidat după 2022 Rusia și Iranul, descrise ca fiind supuse unora dintre cele mai severe sancțiuni din lume, mențin legături politice strânse, iar parteneriatul militar și economic s-a consolidat semnificativ după invazia rusă în Ucraina din 2022. La începutul lunii octombrie, Putin i-a transmis președintelui iranian că Rusia este pregătită să contribuie la eforturi de mediere între Iran și Statele Unite în legătură cu războiul din Orientul Mijlociu. În același timp, negocierile dintre Teheran și Washington sunt blocate, iar, potrivit informațiilor citate, Statele Unite și Israelul și-au intensificat în ultimele zile amenințările privind posibile atacuri împotriva Republicii Islamice. [...]
Comisia Europeană ia în calcul să redirecționeze către bugetul UE o parte din veniturile obținute din impozitarea multinaționalelor , o mișcare care ar putea reduce încasările naționale ale unor state precum Irlanda și Țările de Jos, potrivit Digi24 . Miza este finanțarea viitorului buget al Uniunii Europene, estimat la 1.820 de miliarde de euro, într-un moment în care negocierile sunt blocate de disputa privind introducerea unor noi taxe la nivel european („resurse proprii” – venituri colectate direct pentru bugetul UE). Informațiile despre această opțiune au fost obținute de Politico de la patru diplomați europeni, conform articolului. De ce contează: o redistribuire a banilor din impozitul minim global Planul discutat vizează o parte din veniturile generate de impozitul minim global – un set de reguli convenite sub egida OCDE în 2021, care obligă statele UE să aplice un impozit minim de 15% pe profitul marilor companii multinaționale cu cifră de afaceri anuală de peste 750 de milioane de euro. În prezent, veniturile rezultate din impozitul suplimentar (aplicat acolo unde impozitarea efectivă este sub pragul de 15%) sunt colectate de guvernele naționale. Varianta analizată ar presupune ca statele membre să vireze o parte din aceste încasări către bugetul Uniunii. Cine ar putea pierde venituri: Irlanda și Țările de Jos, în prim-plan Digi24 notează că măsura ar putea afecta în special: Irlanda , unde numeroase multinaționale și-au stabilit sedii, atrase de fiscalitatea redusă și reglementările mai permisive; Țările de Jos , care încasează sume importante din aplicarea impozitului minim global. În cazul Olandei, articolul menționează că guvernul a colectat în 2026 aproximativ 449 de milioane de euro din declarațiile fiscale aferente impozitului minim global, potrivit Bloomberg. Contextul negocierilor: „resursele proprii” și opoziția față de CORE Discuția despre redirecționarea veniturilor din impozitarea multinaționalelor apare pe fondul divergențelor dintre statele membre privind cinci noi taxe propuse, despre care Comisia Europeană estimează că ar putea aduce 65 de miliarde de euro anual. Cea mai controversată propunere este o contribuție financiară a companiilor, denumită CORE , care ar presupune perceperea unei sume fixe de la societățile cu venituri anuale de peste 100 de milioane de euro, întâmpinând o opoziție puternică în Germania. În acest context, susținătorii redirecționării veniturilor din impozitul pe profit consideră că ideea ar putea avea o susținere politică mai largă decât CORE, pentru că vizează profiturile, nu veniturile. „Impozitul pe profitul companiilor presupune taxarea acestora în funcție de profitabilitate. CORE nu funcționează astfel. CORE înseamnă perceperea unei taxe fără a ține cont de acest criteriu”, a declarat Pascal Saint-Amans, fost oficial al OCDE, citat de Digi24. Ce urmează: discuții bilaterale și un summit la final de noiembrie Echipa președintelui Consiliului European, António Costa, și Comisia Europeană analizează opțiunea înaintea discuțiilor bilaterale cu statele membre, care ar urma să înceapă săptămâna viitoare, potrivit articolului. Costa intenționează să testeze disponibilitatea guvernelor de a accepta propunerea înainte de a prezenta noi cifre privind bugetul și noile taxe europene, în perspectiva summitului liderilor UE programat pentru 26–27 noiembrie . [...]
