Știri
Știri din categoria Diverse
Greva transportatorilor a început să blocheze aprovizionarea în sudul Italiei, cu efecte directe în comerț și energie, potrivit Digi24. În mai multe localități, magazinele au rămas fără produse de bază, iar benzinăriile au început să rămână fără benzină și motorină, pe fondul protestelor declanșate de prețurile ridicate la combustibil.
În retail, localnicii spun că sunt nevoiți să meargă dintr-un magazin în altul pentru a găsi alimente. Printre produsele care lipsesc „în primul rând” sunt laptele, carnea, ouăle și pâinea, bunuri care, în mod normal, sunt livrate frecvent, uneori chiar zilnic.
Greva durează de aproape o săptămână, iar criza nu se limitează la rafturile din magazine. Situația s-a extins și în sectorul carburanților: dacă inițial problemele afectau în principal sudul Italiei, ulterior s-au propagat spre nord, până în provincia Napoli, unde aproape toate benzinăriile ar fi anunțat că au rămas fără benzină și motorină.
Problemele de aprovizionare ating și infrastructura aeriană. În sudul Italiei, rezervele de kerosen sunt în scădere, iar mai multe aeroporturi din regiune i-ar fi avertizat pe piloți să ia în calcul escale pentru realimentare înainte de a ateriza în zonă, conform informațiilor prezentate în reportaj.
Guvernul italian a anunțat măsuri de sprijin, inclusiv fonduri suplimentare de „sute de milioane de euro”. Transportatorii susțin însă că nu au nevoie de noi fonduri, ci de reducerea prețurilor la pompă, pentru a-și putea continua activitatea.
În paralel, autoritățile au anunțat măsuri restrictive ca răspuns la blocarea drumurilor publice. Potrivit reportajului, peste 1.300 de șoferi ar fi fost reținuți în urma protestelor.
Publicația mai notează că proteste violente au avut loc și în Spania, unde sute de manifestanți s-au confruntat cu poliția.
Recomandate
Plafonul neaccizat pentru alcoolul tradițional produs în gospodărie urcă la 200 de litri pe an , o schimbare de reglementare care lărgește semnificativ scutirea de la plata accizelor pentru producția destinată consumului propriu, potrivit Digi24 . Legea promulgată joi de președintele Nicușor Dan prevede că gospodăriile înscrise în Registrul agricol pot beneficia de scutire pentru cel mult 200 de litri de băuturi alcoolice tradiționale pe an, cu condiția ca acestea să nu fie vândute. Până acum, Codul fiscal scutea de la plata accizelor cel mult 50 de litri de alcool din fructe pe an. Ce se schimbă, concret, pentru gospodării Noua limită se aplică pentru băuturi alcoolice tradiționale precum țuica, rachiul sau pălinca și este stabilită la 200 de litri pe an. Potrivit articolului, plafonul: se aplică întregii gospodării, nu fiecărui membru al familiei; este condiționat de înscrierea gospodăriei în Registrul agricol; se aplică doar dacă băuturile nu sunt comercializate. Condițiile exacte și documentele necesare pentru înregistrare și justificarea cantităților urmează să fie stabilite prin normele metodologice de aplicare. Când intră în vigoare și traseul legislativ Actul normativ aprobă Ordonanța Guvernului nr. 22/2025 pentru modificarea și completarea Codului fiscal. Măsura va produce efecte numai după publicarea legii în Monitorul Oficial și intrarea ei în vigoare. Digi24 notează că legea a fost trimisă anterior înapoi Parlamentului spre reexaminare, după ce proiectul fusese votat inițial în luna mai. Ulterior, Senatul a eliminat prevederea privind scutirea pentru cei 200 de litri, iar Camera Deputaților a reintrodus-o în forma adoptată final. Clarificare pentru „micii producători” independenți Legea mai include o prevedere tehnică: cantitatea de băuturi tradiționale produsă într-o gospodărie și nedestinată vânzării nu va fi inclusă în calculul volumelor comerciale folosite pentru încadrarea unui producător ca „mic producător independent” de băuturi fermentate. În articol sunt menționate și plafoane maxime pentru operatori economici (de exemplu, pentru bere, vinuri și alte băuturi fermentate), însă acestea sunt separate de limita pentru gospodării; pentru producția necomercializată în gospodărie, plafonul rămâne de 200 de litri pe an. Amendamentul privind scutirea de accize a fost propus de deputatul PSD Mircea Govor, care a susținut că măsura ar permite promovarea, prezentarea și degustarea băuturilor tradiționale fără comercializarea lor. Potrivit motivării citate de Digi24, cantitatea exceptată „nu ar avea un impact semnificativ asupra veniturilor bugetare”, iar regula ar clarifica folosirea acestor produse la evenimente tradiționale de familie. [...]
Declarațiile liderei AfD despre Deveselu și „îngrijorările Rusiei” reintroduc în dezbatere un subiect sensibil de securitate, cu potențial de presiune politică asupra sprijinului european pentru Ucraina , într-un moment în care Berlinul este prezentat de ea drept principalul finanțator al Kievului, potrivit Digi24 . Alice Weidel , lidera partidului german de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), a spus într-un interviu acordat publicației The Economist că NATO nu ar fi luat în seamă o „problemă” invocată repetat de Rusia, referindu-se la extinderea Alianței spre granița cu Rusia, și a menționat explicit sistemul Aegis de la Baza Militară de la Deveselu. Mesajul politic: mai mulți bani pentru apărare, dar nu pentru Ucraina În același interviu, Weidel a susținut, în principiu, creșterea cheltuielilor pentru apărare, însă a argumentat că acestea ar trebui direcționate către consolidarea capacităților proprii ale Germaniei, nu către Ucraina. Ea a afirmat că Germania ar fi „în prezent” principalul finanțator și furnizor de muniție pentru Ucraina și a cerut „impunerea” unor negocieri de pace pentru a opri războiul. Deveselu, folosit ca exemplu în critica la adresa NATO Weidel a legat „contextul istoric” al războiului de extinderea NATO și a adus în discuție amplasarea de sisteme de rachete „la granițe”, menționând România și sistemul Aegis de la Deveselu, despre care a sugerat că ar fi devenit capabil să transporte dispozitive nucleare. Tot în interviu, ea a spus că, pentru a asigura pacea în Ucraina, ar trebui luate în seamă și interesele de securitate ale Rusiei și a criticat atacurile cu drone pe teritoriul Rusiei, pe care le-a descris drept o „strategie extrem de riscantă pentru întreaga Europă”. În aceeași logică, a refuzat să califice Rusia drept o amenințare dincolo de granițele Ucrainei și a rezumat poziția prin formula: „Nu este războiul nostru”. Contextul scutului de la Deveselu și poziția Rusiei Scutul de la Deveselu a fost instalat oficial în România în mai 2016 și a devenit complet operațional în octombrie 2017. În februarie 2019, Rusia a cerut explicit SUA să distrugă scutul, mai notează Digi24. În 2022, Vladimir Putin a reluat afirmația că scuturile anti-rachetă din România și Polonia ar putea opera rachete Tomahawk, susținând că, în acest scenariu, „amenințările cresc exponențial” și ar exista riscul unui atac „spontan”. De ce contează Prin trimiterea la Deveselu și prin argumentul că NATO ar fi ignorat „îngrijorările” Rusiei, Weidel introduce o justificare de tip „cauzal” pentru război, care poate alimenta presiunea politică internă din Germania pentru reducerea sprijinului către Ucraina și pentru reorientarea bugetelor de apărare exclusiv către priorități naționale. În măsura în care această linie câștigă teren, ea poate influența atât deciziile de finanțare, cât și coeziunea europeană pe dosarul Ucraina. [...]
Hamas transmite un mesaj de escaladare care ridică riscul de securitate și incertitudinea regională , după ce a avertizat Israelul că s-ar putea confrunta cu un nou atac de amploarea celui din 7 octombrie 2023, potrivit Digi24 . Informația a fost relatată de publicația israeliană ynet, citată de dpa, iar amenințarea ar fi fost transmisă în cadrul unei întâlniri care a implicat un oficial al autorității israeliene responsabile de afacerile palestiniene ( COGAT ) și trimisul ONU pentru Orientul Mijlociu, Ramiz Alakbarov , care ar fi discutat cu membri de rang înalt ai Hamas săptămâna trecută. Relatarea, notează sursa, nu a putut fi verificată independent. Potrivit ynet, mesajul Hamas ar fi fost că un atac similar „ar putea avea loc oriunde”, inclusiv în Israel, în Cisiordania ocupată sau în străinătate. Conducerea politică și agențiile de securitate ale Israelului ar fi fost informate imediat despre amenințare. Contextul invocat și miza operațională Amenințarea este asociată, conform relatării, cu acțiunile armatei israeliene, care ar ocupa în continuare mai mult de jumătate din Fâșia Gaza la un an după ce a fost anunțat un armistițiu. Un alt motiv menționat este anularea alegerilor palestiniene programate inițial pentru luna noiembrie, iar Hamas „nu ar mai fi dispus să accepte această situație”, potrivit aceleiași surse. Rămâne însă o întrebare majoră legată de capacitatea reală a Hamas de a executa un atac de amploare, după trei ani de război. Digi24 notează că unii experți consideră discutabilă această capacitate: există informații despre recrutarea de noi combatanți, dar s-ar spune că aceștia au puțină experiență sau pregătire militară. Reperele din 7 octombrie 2023 La 7 octombrie 2023, comandouri Hamas au ucis aproximativ 1.200 de persoane în Israel și au luat peste 250 de ostatici, duși în Gaza. Atacul a declanșat războiul din Fâșia Gaza, iar de atunci „peste 74.000 de palestinieni au fost uciși”, potrivit autorității sanitare din Gaza, condusă de Hamas, mai arată sursa. În paralel, situația umanitară din Fâșia Gaza este descrisă ca „extrem de precară”, cu zone extinse în ruine și populație care trăiește în corturi și depinde de ajutor umanitar. [...]
Datele Eurostat plasează România la un deficit trimestrial de 9,2% din PIB , iar disputa politică internă se mută pe terenul credibilității politicilor fiscale, potrivit Digi24 . PSD îl acuză pe fostul premier Ilie Bolojan că măsurile de austeritate adoptate în timpul guvernării sale nu au redus deficitul bugetar și susține că datele publicate de Eurostat pe 21 octombrie arată „eșecul” acestei abordări. Formațiunea afirmă că România a avut în trimestrul al doilea din 2026 un deficit de 9,2% din PIB (date ajustate sezonier), cel mai ridicat din Uniunea Europeană. PSD compară acest nivel cu deficitul de 7,7% din PIB din trimestrul al doilea din 2025, pe care îl atribuie perioadei în care guverna Marcel Ciolacu, și susține că în 2026 deficitul ar fi urcat de la 5,5% în trimestrul I la 9,2% în trimestrul II. „Eurostat a aprins lumina pe deficitul lăsat de guvernarea Bolojan! Datele publicate pe 21 octombrie arată că Guvernul Bolojan lasă în urmă un deficit de 9,2% din PIB (date ajustate sezonier), cel mai mare din Uniunea Europeană (...)”, se arată în comunicatul PSD. Ce măsoară, de fapt, indicatorul de 9,2% În material se precizează că procentul de 9,2% reprezintă deficitul aferent strict trimestrului al doilea, exprimat ca pondere în PIB-ul perioadei și ajustat sezonier, nu deficitul cumulat pe primele șase luni și nici cel pentru întreg anul 2026. Totodată, PSD arată că datele pentru trimestrul I din 2026 au fost revizuite de la 3,6% la 5,5% din PIB și susține că deficitul trimestrial al României a depășit media Uniunii Europene (3,5% din PIB) și media zonei euro (3,3% din PIB). Context economic invocat: contracție, inflație, consum În același comunicat, PSD leagă nivelul deficitului de evoluții economice nefavorabile și critică efectele majorărilor de taxe și ale reducerilor de cheltuieli. Formațiunea invocă: contracția economiei României cu 2% în trimestrul al doilea din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce economia UE ar fi crescut cu 1,4%; rata armonizată a inflației de 6,5% în septembrie, față de media europeană de 3,8%; scăderea vânzărilor cu amănuntul cu 5,7% în iulie, comparativ cu iulie 2025. „Raportarea Eurostat expune eșecul de proporții al austerității! Românii au fost chinuiți degeaba cu creșteri de taxe și impozite!”, susține PSD. Ce urmează, în termenii dezbaterii fiscale PSD folosește noile date pentru a cere schimbarea direcției de guvernare: înlocuirea austerității cu măsuri care, în viziunea partidului, să protejeze puterea de cumpărare și să sprijine „economia productivă”, inclusiv prin plata la timp a facturilor statului către economie și programe de sprijin pentru industrie și micii antreprenori. [...]
Uniunea Europeană caută un „negociator-șef” pentru Ucraina, ca să nu fie împinsă pe margine în eventualele discuții directe dintre Donald Trump și Vladimir Putin, potrivit Digi24 . Miza este una de influență și de arhitectură de securitate: cine vorbește „în numele Europei” poate cântări în condițiile unui armistițiu și în garanțiile de securitate pentru Ucraina. Subiectul a devenit urgent după ce trimisul prezidențial american Steve Witkoff a mers în Rusia pentru a-i propune lui Putin un summit în trei cu Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în încercarea de a impulsiona negocierile pentru un armistițiu. În paralel, în capitalele europene crește temerea că Washingtonul ar putea ajunge la o înțelegere cu Moscova fără consultarea prealabilă a aliaților europeni și a Kievului. Un argument invocat în discuțiile europene este că Putin nu tratează instituțiile UE ca interlocutor. Președintele ceh Petr Pavel a spus, într-un interviu acordat Axel Springer Global Reporters’ Network (din care face parte și Politico ), că liderul rus „nu recunoaște Uniunea Europeană ca autoritate” și că nu discută cu Ursula von der Leyen sau cu șefa diplomației europene, Kaja Kallas, adăugând că a încetat să mai discute și cu alți lideri europeni, inclusiv cu Emmanuel Macron. De ce e dificil de ales un reprezentant Potrivit materialului citat de Digi24, nu există o poziție comună între diplomați și oficiali europeni asupra persoanei care ar trebui să reprezinte continentul. În joc sunt atât eficiența diplomatică, cât și riscul ca UE să apară fragmentată, cu mai multe voci concurente. Un diplomat dintr-un stat membru a avertizat că un eventual acord negociat de Putin și Trump nu va urma neapărat protocoalele instituțiilor europene și că UE nu își permite să vină „cu două sau trei persoane” care să pretindă că vorbesc în numele Uniunii. Același diplomat a susținut că alegerea ar trebui să se bazeze pe contribuția concretă pe care o poate aduce reprezentantul, nu pe rivalități sau ambiții personale. Numele vehiculate: Stubb și Costa, plus rolul instituțiilor UE Printre numele discutate apare Alexander Stubb , președintele Finlandei, prezentat ca o opțiune din afara aparatului instituțional al UE. În favoarea lui sunt menționate relația cu Donald Trump și experiența Finlandei în gestionarea relațiilor cu Rusia, în contextul unei frontiere comune de aproximativ 1.300 km. În același timp, există apeluri ca președintele Consiliului European, Antonio Costa , să poarte discuții directe cu Putin. Un diplomat a relatat că, la summitul de săptămâna trecută de la Bruxelles, liderii UE l-au întrebat pe Costa dacă nu ar fi momentul să vorbească direct cu liderul rus, iar răspunsul ar fi fost că „nu va discuta cu Putin în acest moment”. Argumentul pro-Costa, potrivit sursei, este că ar putea fi perceput ca un intermediar „mai puțin implicat” în disputele politice dintre lideri, spre deosebire de von der Leyen și Kallas, considerate de unii oficiali prea ferm aliniate cu poziția Ucrainei pentru rolul de interlocutor la nivel înalt cu Moscova. Separat, un diplomat a insistat că UE trebuie să fie reprezentată ca instituție, nu doar de un grup restrâns de state puternice. În acest context, sunt menționați Bjoern Seibert (principalul consilier al Ursulei von der Leyen) și Pedro Lourtie (consilier principal al lui António Costa) ca participanți necesari la discuțiile pregătitoare, alături de informarea corespunzătoare a statelor membre. Poziția Comisiei: „UE este deja la masă” Comisia Europeană susține că Uniunea este deja implicată în demersurile diplomatice, invocând participarea lui Bjoern Seibert la reuniunea de la Oslo. Purtătoarea de cuvânt Paula Pinho a declarat că întâlnirea a urmărit să testeze dacă există condiții pentru o trecere la negocieri trilaterale sau multilaterale, cu Ucraina și Rusia la aceeași masă, iar discuțiile au vizat chestiuni teritoriale, garanții de securitate și perspectivele de prosperitate ale Ucrainei după război. Comisia se așteaptă ca Steve Witkoff să prezinte Ucrainei și partenerilor europeni un raport după întâlnirea sa cu Vladimir Putin. Ce urmează Din informațiile disponibile, Europa nu are încă un mandat unic și o figură agreată pentru un eventual dialog direct cu Kremlinul. În perioada imediat următoare, presiunea va veni din două direcții: evoluția inițiativei americane (inclusiv raportul lui Witkoff) și capacitatea UE de a-și coordona rapid o reprezentare credibilă, astfel încât să nu fie redusă la rolul de spectator într-un dosar cu impact direct asupra securității și economiei continentului. [...]
Armata SUA accelerează modernizarea sistemului antitanc Javelin printr-un contract de 215 milioane de dolari (aprox. 990 milioane lei) pentru lansatorul LWCLU, mai ușor și cu rază dublă de detectare , potrivit Interesting Engineering . Miza operațională este reducerea poverii pentru infanterie și creșterea capacității de identificare a țintelor, fără schimbarea rachetelor folosite. Contractul a fost acordat Javelin Joint Venture , parteneriat între Raytheon și Lockheed Martin, pentru producția noii generații de unități de lansare pentru sistemul Javelin. Publicația notează că acordul a fost anunțat pe 19 octombrie, la cinci luni după ce primele unități LWCLU au fost livrate către armată, iar noul lansator este gândit să înlocuiască vechiul Command Launch Unit (CLU). Ce se schimbă în teren: mai puțină greutate, mai multă „vedere” LWCLU (Lightweight Command Launch Unit) este, conform companiilor citate, cu 30% mai mic și cu 25% mai ușor decât actualul Block I CLU. În același timp, dubleză distanța de detectare și recunoaștere a țintelor , ceea ce poate însemna identificarea mai rapidă a amenințărilor și angajarea lor de la distanțe mai mari. Unitatea de lansare nu este doar un suport pentru rachetă: include echipamentele de observare, ochire și control al focului. Actualizarea vizează senzori, afișaje și procesare de imagine, cu obiectivul de a oferi imagini mai clare și recunoaștere mai bună a țintelor, inclusiv pe timp de noapte. De ce contează: upgrade fără „schimbarea” rachetei Un element central al modernizării este că LWCLU rămâne compatibil cu variantele trecute, actuale și viitoare ale rachetei Javelin. Astfel, armata poate îmbunătăți componenta de observare și identificare a țintelor — esențială în utilizarea sistemului — fără a trece la o familie complet nouă de muniții și fără a reseta întregul lanț logistic. În plus, reducerea greutății are un impact direct asupra mobilității: infanteriștii pot fi nevoiți să transporte lansatorul pe teren dificil, între poziții, iar un echipament mai compact scade efortul fizic fără a modifica racheta propriu-zisă. Producția: investiții în capacitate și tranziție spre volume mai mari Contractul vine după investiții în fabricație. Raytheon a anunțat în mai o investiție de 22 milioane de dolari (aprox. 101 milioane lei) pentru modernizarea fabricii LWCLU din Tucson, Arizona , cu scopul de a crește viteza și capacitatea de producție. Sistemul este produs în parteneriat cu Lockheed Martin și în Orlando, Florida. Potrivit articolului, parteneriatul a produs până acum peste 55.000 de rachete Javelin și peste 12.000 de unități reutilizabile de lansare. Noul contract susține trecerea de la livrările inițiale la o producție mai amplă a lansatorului modernizat. [...]
