Știri
Știri din categoria Digitalizare
Un proiect privind portofelul european pentru identitate digitală (EUDI Wallet), citat de Economica.net, arată că România se pregătește pentru o schimbare majoră în relația cu statul: toate documentele ar putea fi stocate și utilizate direct de pe telefon. Sistemul ar urma să fie implementat în linie cu cerințele Uniunii Europene, fiecare stat fiind obligat să ofere propria aplicație.
Noul portofel digital va permite nu doar stocarea actelor, ci și identificarea și semnarea documentelor în format electronic. Practic, utilizatorii vor putea transmite datele necesare fără copii fizice, având control asupra informațiilor partajate. De exemplu, un șofer oprit în trafic va putea prezenta permisul printr-un cod QR, documentul digital având aceeași valoare juridică precum cel clasic.
Baza acestui sistem este cartea electronică de identitate, deja emisă pentru peste 1,5 milioane de români. Aceasta permite crearea contului și autentificarea în platformă. Eliminarea adresei de domiciliu de pe buletin este o decizie legată de regulile GDPR, care impun colectarea unui volum minim de date.
Chiar dacă infrastructura este în mare parte pregătită, implementarea întâmpină dificultăți. Sunt cazuri în care documentele digitale nu sunt acceptate, iar cetățenii sunt nevoiți să revină la acte tipărite. În plus, digitalizarea este încetinită de rezistența la schimbare și de probleme din administrație.
Totuși, testele realizate recent la București, în cadrul unui exercițiu european, arată că sistemul este aproape funcțional. Au fost efectuate zeci de teste de interoperabilitate între platforme din mai multe state, majoritatea finalizate cu succes, semn că integrarea la nivel european este posibilă.
Aplicația nu va fi obligatorie pentru cetățeni, dar va deveni o opțiune standard oferită de stat. În practică, pe măsură ce serviciile publice se mută online, utilizarea portofelului digital ar putea deveni varianta principală pentru acces rapid la documente și servicii.
Recomandate
Nicușor Dan spune că 2026 este „crucial” pentru ecosistemul de carte electronică de identitate , potrivit TVR Info . Declarația a fost făcută duminică seară, 22 martie, după o discuție la Bruxelles cu vicepremierul Oana Gheorghiu despre digitalizarea statului român și reforma companiilor de stat. Consemnează publicația că cei doi oficiali au convenit că anul acesta „este crucial” pentru finalizarea ecosistemului de carte electronică de identitate și a portofelelor digitale, în contextul în care identificarea și semnarea documentelor la distanță ar trebui să devină uzuale în relația cu administrația. „Cetățenii români, inclusiv cei din diaspora, au dreptul la servicii publice moderne, digitalizate și de calitate. Ei trebuie să se poată identifica și sǎ poatǎ semna documente de la distanță, iar majoritatea serviciilor publice ar trebui să fie simple și accesibile, fără drumuri la ghișeu”, a afirmat Nicușor Dan într-o postare pe X. Președintele a mai spus că în discuția de la Bruxelles a intrat și reforma companiilor de stat, pe care a numit-o „indispensabilă” și care, în opinia sa, „nu mai poate fi amânată”, legând-o de obiectivul unui stat mai eficient și de performanța companiilor aflate în proprietatea publică. [...]
Cloudul Privat Guvernamental intră în etapa operațională , potrivit Digi24 , iar autoritățile și furnizorii implicați îl prezintă drept o schimbare de infrastructură menită să reducă fragmentarea sistemelor IT din administrație și să permită servicii publice digitale care „comunică” între ele. În contextul în care multe servicii publice se bazează încă pe sisteme vechi, costisitoare și greu de integrat, articolul indică drept probleme principale lipsa interoperabilității (capacitatea sistemelor de a face schimb de date), standarde inegale de securitate cibernetică și duplicarea infrastructurii între instituții. Cloudul Privat Guvernamental este descris ca un cadru tehnic și de guvernanță a datelor care ar trebui să susțină servicii online mai rapide și mai ușor de folosit. Pe componenta de „Cloud Intern”, Metaminds , împreună cu partenerii săi, a implementat o soluție IT „complexă”, formată din peste 1.000 de componente (infrastructură hardware, aplicații software și procese de instalare, configurare și punere în funcțiune), integrate prin soluții de automatizare și management. Conform articolului, soluțiile au fost configurate după cerințele Serviciului de Telecomunicații Speciale și instalate în patru centre de date, în București, Timiș, Brașov și Sibiu, pentru continuitate operațională la nivel național. Digi24 consemnează și principalele efecte așteptate, prezentate ca beneficii ale cloudului guvernamental: facilitarea interoperabilității între sistemele informatice ale statului, împreună cu scalabilitate și standarde ridicate de securitate cibernetică; eficientizarea costurilor operaționale, prin reducerea duplicărilor de infrastructură în administrație; eliminarea activităților repetitive, prin simplificarea modului de lucru și reducerea interacțiunilor considerate nenecesare. În paralel, este menționat proiectul „Migrarea aplicațiilor și sistemelor informatice în cloud (MAS IC)”, implementat de Autoritatea pentru Digitalizarea României (beneficiar) împreună cu Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (coordonator de reforme și investiții), care prevede migrarea a minimum 30 de aplicații și sisteme IT&C până în iunie 2026. Metaminds este indicată ca unul dintre furnizorii de servicii de tehnologie implicați, iar migrarea este asociată cu un schimb de date mai eficient între instituții și acces mai simplu la documente și servicii online, în condiții de siguranță sporite. [...]
Cum va funcționa platforma eLicitatiiANAF - licitațiile pentru bunuri sechestrate se mută complet online din 30 martie , printr-un sistem digital care permite publicarea, vizualizarea și vânzarea bunurilor confiscate sau executate silit direct pe internet, fără participare fizică. Noua platformă, dezvoltată de ANAF împreună cu Ministerul Finanțelor și finanțată prin PNRR, va permite accesul online la licitații, eliminând participarea fizică la sediile instituțiilor fiscale. Orice persoană poate consulta bunurile disponibile fără cont, însă pentru a licita este necesar un cont în Spațiul Privat Virtual (SPV). Funcționarea platformei este structurată în două etape clare: 1. Publicitatea bunurilor (30 de zile): bunurile sunt afișate în secțiunea „Publicitate bunuri” pot fi consultate detalii și solicitate vizionări vizionarea se face fizic, în prezența funcționarilor ANAF 2. Licitația online (5–10 zile): bunurile trec automat în secțiunea „Licitație bunuri” participanții se înscriu, achită taxa și depun oferte dacă apare o ofertă mai mare, ceilalți sunt notificați automat licitația se prelungește dacă apar oferte în ultimele 15 minute Pasul de licitare este stabilit între 5% și 15% din prețul de pornire, iar câștigător devine ofertantul cu cea mai mare sumă la finalul perioadei. Alte reguli importante: plata se poate face online cu cardul, prin transfer bancar sau mandat poștal sumele participanților neadjudecatari sunt returnate în maximum 5 zile pentru bunurile sechestrate, plata poate fi făcută și în rate Platforma va include atât bunuri mobile, cât și imobile, provenite din executări silite sau confiscări dispuse în dosare penale. Prin acest sistem, ANAF urmărește să crească transparența și accesul publicului, oferind un mecanism „online, dinamic și eficient”, în locul licitațiilor clasice, limitate geografic. Lansarea este programată pentru 30 martie 2026, marcând un pas important în digitalizarea administrației fiscale din România. [...]
Peste 4 din 5 români vor interacțiuni cu statul exclusiv online, fără drumuri la ghișeu , potrivit rezultatelor unui studiu realizat de AtlasIntel pentru Edge Institute , publicat pe 20 martie 2026. Cercetarea arată un sprijin puternic pentru digitalizare, dar și o nemulțumire clară față de modul în care statul implementează aceste schimbări. Aproximativ 78,5% dintre respondenți consideră digitalizarea un lucru bun, însă 83,4% spun că România este doar „puțin” sau „parțial” digitalizată. În același timp, 86,6% cred că ritmul actual al transformării digitale este prea lent, ceea ce indică un decalaj major între așteptările cetățenilor și capacitatea instituțiilor de a livra servicii moderne. Pentru majoritatea românilor, digitalizarea înseamnă în primul rând eliminarea cozilor și a birocrației. Printre principalele beneficii indicate se numără: posibilitatea de a rezolva problemele cu statul exclusiv online (82,3%) economisirea timpului (79,1%) acces mai rapid la informații și servicii (60,4%) reducerea birocrației (54,9%) Studiul arată că utilizarea serviciilor digitale este deja răspândită: peste 60% dintre români au plătit online taxe sau impozite în ultimul an, iar aproape jumătate au folosit programări online pentru diverse servicii. În plus, 70,9% dintre utilizatori se declară mulțumiți de experiența digitală, ceea ce sugerează că problemele țin mai degrabă de extinderea acestor servicii decât de funcționarea lor. În ceea ce privește prioritățile, românii își doresc în primul rând: o aplicație unică pentru documente personale (53,7%) servicii medicale digitalizate și acces la dosarul medical (50,3%) obținerea online a actelor și documentelor (37,8%) Totuși, există și temeri. Peste jumătate dintre respondenți sunt îngrijorați de accesul neautorizat la date personale, iar alții invocă riscuri legate de dependența digitală sau de conținutul generat de inteligența artificială. Concluzia studiului indică faptul că digitalizarea este percepută nu doar ca un progres tehnologic, ci ca parte a unei reforme mai ample a statului, în contextul în care 74,8% dintre români consideră corupția principala problemă, iar majoritatea cred că țara are nevoie de schimbări majore. [...]
Vodafone Business și Stup organizează V-Boost Day , un eveniment dedicat digitalizării antreprenorilor , care va avea loc la finalul lunii martie și va include workshop-uri tematice și sesiuni de consultanță personalizată pentru dezvoltarea afacerilor prin tehnologie. Informația apare într-o notă de presă transmisă de Vodafone Business. Evenimentul marchează extinderea programului V-Boost , lansat în 2025 ca o serie de întâlniri lunare gratuite pentru antreprenori interesați de tehnologie și digitalizare. Noul format, numit V-Boost Day , transformă inițiativa într-o experiență de o zi dedicată transformării digitale, oferind acces la expertiză și soluții practice pentru mediul de afaceri. Workshop-uri și consultanță în digitalizare În cadrul evenimentului, participanții vor avea acces la două tipuri principale de activități: Patru workshop-uri aplicate , susținute de experți Vodafone Business, fiecare sesiune având aproximativ 45 de minute și fiind urmată de discuții și întrebări din partea participanților. Sesiuni de consultanță individuală 1:1 , în care antreprenorii pot discuta timp de 30 de minute cu un specialist Vodafone Business pentru a analiza procesele companiei și oportunitățile de digitalizare. Potrivit organizatorilor, consultanții vor evalua fluxurile de lucru și instrumentele utilizate în fiecare afacere, identificând soluții tehnologice care pot îmbunătăți eficiența și performanța businessului. Parteneriat Vodafone Business – Stup V-Boost Day este organizat în parteneriat cu Stup , un ecosistem antreprenorial creat de Banca Transilvania pentru sprijinirea dezvoltării afacerilor. Inițiativa își propune să ofere antreprenorilor acces la educație digitală, consultanță și networking într-un context economic tot mai digitalizat. Potrivit datelor prezentate de organizatori, Vodafone Business a sprijinit până acum peste 100.000 de companii în procesul de digitalizare , prin platforma „Deschis la Nou. Deschis la Tehnologie” , care oferă acces la peste 3.000 de soluții digitale , inclusiv aplicații de analiză, automatizare, securitate cibernetică și inteligență artificială. În paralel, comunitatea Stup a ajuns la peste 41.000 de membri , antreprenori și viitori antreprenori care participă la evenimente, workshop-uri și sesiuni de networking dedicate dezvoltării afacerilor. [...]
Cartea de identitate electronică poate fi folosită acum pentru semnarea documentelor PDF direct de pe telefon , prin intermediul aplicației mobile ROeID și al tehnologiei NFC. Potrivit Profit.ro , noua funcționalitate permite utilizatorilor să aplice o semnătură electronică avansată pe documente digitale, fără a mai avea nevoie de un dispozitiv separat sau de un computer. Facilitatea a fost implementată recent și funcționează pe telefoane compatibile cu NFC , care pot comunica direct cu cipul din cartea de identitate electronică. Astfel, documentele pot fi semnate rapid, direct din aplicația mobilă. Cum se semnează un document Pentru utilizarea semnăturii digitale, utilizatorul trebuie să urmeze câțiva pași: instalarea aplicației ROeID pe telefon; înregistrarea în aplicație folosind cartea de identitate electronică; încărcarea documentului în format PDF în aplicație; introducerea codului CAN , aflat în colțul din dreapta jos al cărții de identitate; introducerea PIN-ului de 6 cifre pentru autorizare; apropierea cărții de identitate de telefon pentru citirea cipului. După parcurgerea acestor pași, documentul este semnat electronic folosind certificatul digital și mecanismele criptografice integrate în cartea de identitate . Ce valoare juridică are semnătura Conform legislației privind semnătura electronică, documentele semnate digital pot avea valoare juridică similară celor semnate de mână, în anumite condiții. Legea nr. 214/2024 stabilește că: semnătura electronică calificată are aceeași valoare juridică ca semnătura olografă; semnătura electronică avansată poate produce aceleași efecte juridice ca semnătura olografă dacă este emisă de o autoritate sau un furnizor autorizat ori dacă părțile recunosc documentul. De asemenea, documentele semnate electronic pot îndeplini cerința formei scrise atât pentru validitatea, cât și pentru proba unor acte juridice. Noua funcționalitate a cărții de identitate electronice este considerată un pas suplimentar în digitalizarea serviciilor publice din România, deoarece permite cetățenilor să semneze documente oficiale fără deplasări și fără proceduri birocratice suplimentare. [...]
