Știri
Știri din categoria Digitalizare
Un proiect privind portofelul european pentru identitate digitală (EUDI Wallet), citat de Economica.net, arată că România se pregătește pentru o schimbare majoră în relația cu statul: toate documentele ar putea fi stocate și utilizate direct de pe telefon. Sistemul ar urma să fie implementat în linie cu cerințele Uniunii Europene, fiecare stat fiind obligat să ofere propria aplicație.
Noul portofel digital va permite nu doar stocarea actelor, ci și identificarea și semnarea documentelor în format electronic. Practic, utilizatorii vor putea transmite datele necesare fără copii fizice, având control asupra informațiilor partajate. De exemplu, un șofer oprit în trafic va putea prezenta permisul printr-un cod QR, documentul digital având aceeași valoare juridică precum cel clasic.
Baza acestui sistem este cartea electronică de identitate, deja emisă pentru peste 1,5 milioane de români. Aceasta permite crearea contului și autentificarea în platformă. Eliminarea adresei de domiciliu de pe buletin este o decizie legată de regulile GDPR, care impun colectarea unui volum minim de date.
Chiar dacă infrastructura este în mare parte pregătită, implementarea întâmpină dificultăți. Sunt cazuri în care documentele digitale nu sunt acceptate, iar cetățenii sunt nevoiți să revină la acte tipărite. În plus, digitalizarea este încetinită de rezistența la schimbare și de probleme din administrație.
Totuși, testele realizate recent la București, în cadrul unui exercițiu european, arată că sistemul este aproape funcțional. Au fost efectuate zeci de teste de interoperabilitate între platforme din mai multe state, majoritatea finalizate cu succes, semn că integrarea la nivel european este posibilă.
Aplicația nu va fi obligatorie pentru cetățeni, dar va deveni o opțiune standard oferită de stat. În practică, pe măsură ce serviciile publice se mută online, utilizarea portofelului digital ar putea deveni varianta principală pentru acces rapid la documente și servicii.
Recomandate
România a coborât pe locul 72 în clasamentul ONU privind digitalizarea administrației , iar vicepremierul Oana Gheorghiu pune reculul pe seama lipsei de voință politică, întrucât digitalizarea „vine la pachet cu transparența”, potrivit Euronews . Miza economică și operațională este directă: servicii publice lente, costuri administrative mai mari și interacțiuni repetate la ghișeu pentru cetățeni și companii, într-un moment în care mediul privat avansează mai rapid. România este depășită în indicele EGDI (E-Government Development Index) de state precum Uzbekistan, Kazakhstan, Georgia, Ucraina sau Republica Moldova, conform aceluiași clasament ONU citat în material. EGDI măsoară dezvoltarea serviciilor publice digitale și capacitatea administrației de a interacționa online cu cetățenii și companiile. „Transparența încurcă”: explicația politică pentru blocaj Oana Gheorghiu afirmă că statul român „nu este digitalizat pentru că nu s-a dorit”, argumentând că digitalizarea reduce spațiul pentru opacitate în administrație. „Digitalizarea vine la pachet cu transparența, nu mai poți să ascunzi nimic. Și asta încurcă deocamdată.” În același timp, vicepremierul susține că procesul nu poate fi oprit, inclusiv pentru că există inițiative din mediul privat care construiesc platforme și fac analiză pe date publice, inclusiv privind companiile de stat. Ce proiecte sunt anunțate și ce termene apar În plan operațional, Gheorghiu indică două repere concrete: până la 31 decembrie : portofelul digital ar urma să devină operațional și să includă „minimum” cartea electronică de identitate; de anul viitor : ar urma să fie adăugate și alte documente în portofelul digital. Ea mai spune că a fost creată platforma fărăhârtie.gov.ro , unde au fost primite „peste patru mii de sesizări”, care au fost clasificate și introduse în lucru. Totodată, vicepremierul afirmă că „în zona de Casa de Pensii”, de la 1 iulie , ar urma să existe o instituție „mult mai prietenoasă”, iar cu ANAF „a început un dialog”, cu rezultate așteptate „în timp”. Unde pierde România: interoperabilitate, utilizare și competențe Materialul explică structura indicelui EGDI prin trei componente: Online Service Index (OSI) : măsoară câte probleme pot fi rezolvate complet digital; România pierde „mult” din cauza lipsei interoperabilității (sistemele nu comunică între ele), conform Code for Romania ; Telecommunication Infrastructure (TII) : deși România are internet de mare viteză, utilizarea eficientă e mai prezentă în mediul privat, în timp ce statul rămâne în urmă; Human Capital (HCI) : reflectă nivelul de pregătire al populației pentru utilizarea serviciilor digitale. În lectura vicepremierului, presiunea publică rămâne factorul care poate forța accelerarea digitalizării, în condițiile în care blocajele sunt mai degrabă instituționale decât tehnologice. [...]
Până în 2027, băncile și alte companii care cer autentificare puternică vor fi obligate să accepte portofelul digital european , ceea ce mută rapid discuția din zona „opțional pentru cetățeni” în zona de conformare operațională pentru mediul privat, potrivit G4Media . Sistemul, pregătit de UE, ar urma să devină un standard de utilizare până în 2030, dar acceptarea lui de către actorii care fac verificări stricte de identitate devine, în practică, un prag de implementare mult mai apropiat. Portofelul digital european (EUDI Wallet) este gândit ca o aplicație, în principal pe smartphone, prin care cetățenii își pot dovedi identitatea online în toate statele UE, atât pentru servicii publice, cât și private. În portofel ar urma să fie stocate date personale (precum nume, data nașterii, cetățenia) și documente digitale, de la permis de conducere și bilete de transport până la diplome sau rețete medicale. Utilizatorii ar putea semna documente electronic, cu valoare legală, și ar putea interacționa cu instituții din alte state membre fără bariere administrative; exemplul dat este folosirea unei rețete emise în Franța într-o farmacie din Belgia. Calendarul care apasă pe companii, nu pe utilizatori Planul Comisiei Europene prevede ca până în 2030 aproximativ 80% din populația UE să utilizeze portofelul digital. Până la finalul lui 2026, fiecare stat membru trebuie să ofere cel puțin o astfel de soluție. Deși utilizarea nu va fi obligatorie pentru cetățeni, până în 2027 toate instituțiile și companiile care cer „autentificare puternică” (adică verificare robustă a identității, cu mai mulți factori), inclusiv băncile, vor trebui să accepte această formă de identificare. Ce promite: reducerea fraudei și procese administrative mai simple Printre beneficiile invocate se numără reducerea fraudei și simplificarea procedurilor. Închirierea unei mașini sau aplicarea pentru un loc de muncă ar putea fi făcute complet digital, fără trimiterea de copii după documente. Aplicația ar include un „panou de control” în care utilizatorii pot vedea ce date au fost partajate și pot semnala cereri suspecte. Materialul menționează și utilizarea unor mecanisme de protecție, precum posibilitatea de a folosi pseudonime și tehnologii de tip „zero-knowledge proof” (verificarea unei informații, de exemplu vârsta, fără a dezvălui alte date personale). Riscurile: mai multe date, ținte mai valoroase, posibilă excludere digitală În paralel, sunt semnalate riscuri de confidențialitate și securitate: creșterea volumului de date personale colectate, uneori fără ca utilizatorii să fie pe deplin conștienți, și faptul că portofelele digitale pot deveni ținte pentru atacuri cibernetice. Vulnerabile sunt în special datele validate oficial (diplome, identitate), considerate foarte valoroase. Un alt risc este excluderea digitală, în special pentru persoanele fără acces la tehnologie sau fără familiaritate cu utilizarea ei. Miza de reglementare: suveranitate și controlul furnizorilor Portofelul digital ridică și o problemă de suveranitate, deoarece identificarea cetățenilor a fost, tradițional, responsabilitatea statelor. Implicarea unor companii private, inclusiv non-europene, în furnizarea acestor servicii este prezentată ca o sursă de potențiale riscuri de influență externă și dependență tehnologică. Pentru funcționarea „eficientă și sigură” sunt indicate nevoia de reguli clare, audituri stricte și sancțiuni pentru abuzuri, precum și menținerea alternativelor clasice (documente pe hârtie), pentru reziliență și libertatea de alegere. [...]
Guvernul mizează pe „tripleta” identitate electronică–semnătură–portofel digital ca infrastructură de bază pentru servicii publice și private , iar ținta declarată este un „salt digital major” în 2026–2027, potrivit news.ro . Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Irineu Darău , spune că accelerarea digitalizării administrației „se va face de la sine” dacă România reușește să implementeze pe scară largă trei componente: cartea de identitate electronică , o semnătură electronică „democratizată” (ușor accesibilă) și un portofel digital (wallet) pentru documente. Ce înseamnă „tripleta” și de ce contează operațional În viziunea ministrului, combinația dintre cele trei ar crea un „portofel digital cu acte” și documente oficiale care pot fi utilizate și semnate, atât prin aplicații ale statului, cât și prin aplicații private. Un element important, subliniat de Darău, este ca și sectorul privat să poată dezvolta soluții compatibile. Obligație europeană și țintă: utilizare în masă Darău a indicat că wallet-ul este „și o obligație europeană” și a susținut că prioritatea pentru acest an este tocmai implementarea combinației „wallet, semnătură și identitate digitală”. Dacă soluția este „bine făcută” și „extensibilă”, ar trebui să ajungă să fie folosită de „aproape orice cetățean, orice instituție și orice companie privată”, conform declarațiilor sale. Context: ce nu a funcționat până acum Ministrul a evaluat critic abordările anterioare, afirmând că România a încercat până acum „o digitalizare multianuală și cumva abruptă”, fără succes. În acest context, el și-a exprimat încrederea că implementarea rapidă și corectă a wallet-ului, împreună cu celelalte componente, ar putea declanșa o accelerare a digitalizării. Declarațiile au fost făcute vineri, într-o conferință de presă în județul Mureș. [...]
Nicușor Dan spune că 2026 este „crucial” pentru ecosistemul de carte electronică de identitate , potrivit TVR Info . Declarația a fost făcută duminică seară, 22 martie, după o discuție la Bruxelles cu vicepremierul Oana Gheorghiu despre digitalizarea statului român și reforma companiilor de stat. Consemnează publicația că cei doi oficiali au convenit că anul acesta „este crucial” pentru finalizarea ecosistemului de carte electronică de identitate și a portofelelor digitale, în contextul în care identificarea și semnarea documentelor la distanță ar trebui să devină uzuale în relația cu administrația. „Cetățenii români, inclusiv cei din diaspora, au dreptul la servicii publice moderne, digitalizate și de calitate. Ei trebuie să se poată identifica și sǎ poatǎ semna documente de la distanță, iar majoritatea serviciilor publice ar trebui să fie simple și accesibile, fără drumuri la ghișeu”, a afirmat Nicușor Dan într-o postare pe X. Președintele a mai spus că în discuția de la Bruxelles a intrat și reforma companiilor de stat, pe care a numit-o „indispensabilă” și care, în opinia sa, „nu mai poate fi amânată”, legând-o de obiectivul unui stat mai eficient și de performanța companiilor aflate în proprietatea publică. [...]
Cloudul Privat Guvernamental intră în etapa operațională , potrivit Digi24 , iar autoritățile și furnizorii implicați îl prezintă drept o schimbare de infrastructură menită să reducă fragmentarea sistemelor IT din administrație și să permită servicii publice digitale care „comunică” între ele. În contextul în care multe servicii publice se bazează încă pe sisteme vechi, costisitoare și greu de integrat, articolul indică drept probleme principale lipsa interoperabilității (capacitatea sistemelor de a face schimb de date), standarde inegale de securitate cibernetică și duplicarea infrastructurii între instituții. Cloudul Privat Guvernamental este descris ca un cadru tehnic și de guvernanță a datelor care ar trebui să susțină servicii online mai rapide și mai ușor de folosit. Pe componenta de „Cloud Intern”, Metaminds , împreună cu partenerii săi, a implementat o soluție IT „complexă”, formată din peste 1.000 de componente (infrastructură hardware, aplicații software și procese de instalare, configurare și punere în funcțiune), integrate prin soluții de automatizare și management. Conform articolului, soluțiile au fost configurate după cerințele Serviciului de Telecomunicații Speciale și instalate în patru centre de date, în București, Timiș, Brașov și Sibiu, pentru continuitate operațională la nivel național. Digi24 consemnează și principalele efecte așteptate, prezentate ca beneficii ale cloudului guvernamental: facilitarea interoperabilității între sistemele informatice ale statului, împreună cu scalabilitate și standarde ridicate de securitate cibernetică; eficientizarea costurilor operaționale, prin reducerea duplicărilor de infrastructură în administrație; eliminarea activităților repetitive, prin simplificarea modului de lucru și reducerea interacțiunilor considerate nenecesare. În paralel, este menționat proiectul „Migrarea aplicațiilor și sistemelor informatice în cloud (MAS IC)”, implementat de Autoritatea pentru Digitalizarea României (beneficiar) împreună cu Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (coordonator de reforme și investiții), care prevede migrarea a minimum 30 de aplicații și sisteme IT&C până în iunie 2026. Metaminds este indicată ca unul dintre furnizorii de servicii de tehnologie implicați, iar migrarea este asociată cu un schimb de date mai eficient între instituții și acces mai simplu la documente și servicii online, în condiții de siguranță sporite. [...]
ANAF pregătește o interfață nouă pentru SPV, mizând pe utilizare mai simplă și pe mutarea interacțiunilor cu contribuabilii în online , potrivit Agerpres . Președintele instituției, Adrian Nica, spune că schimbarea urmărește să facă Spațiul Privat Virtual (platforma prin care contribuabilii comunică digital cu ANAF) „mai primitor” și „mai ușor de folosit”, iar utilizatorii sunt invitați să trimită feedback pentru îmbunătățiri. Ce se schimbă în relația ANAF–contribuabil Pe lângă revizuirea interfeței SPV, șeful ANAF a indicat două direcții operaționale care ar urma să fie vizibile „în perioada următoare”: posibilitatea ca discuțiile finale cu contribuabilii să se poarte și în format video; dezvoltarea, în „următoarele două-trei luni”, a unei componente de inteligență artificială pentru structurile de control, cu scopul declarat de a „uniformiza decizia” și de a disciplina practici neunitare între teritorii. Problema reprezentării în SPV și legătura cu e-Factura Adrian Nica a atras atenția asupra situațiilor în care experți contabili apar ca reprezentanți ai contribuabililor în SPV, dar nu figurează în e-Factura, în lipsa unor contracte declarate. În acest context, ANAF le cere experților contabili care reprezintă firme în relația cu instituția, dar nu au contracte, să își „declare taxele” și să își formalizeze relațiile contractuale. De ce digitalizarea avansează greu: achiziții și termene Nica a pus o parte din întârzieri pe seama procedurilor de achiziție publică, arătând că, pentru instrumente precum un chatbot, servere sau acces la baze de date, ANAF trebuie să deruleze licitații, ceea ce prelungește implementarea. Totodată, el a menționat probleme în zona de asistență pentru contribuabili, unde obținerea unui punct de vedere poate dura „trei-patru luni”. Declarațiile au fost făcute la evenimentul de lansare a Asociației de Fiscalitate Internațională – IFA România, afiliată la International Fiscal Association (IFA Global), organizație cu sediul în Olanda. [...]
