Știri
Știri din categoria Digitalizare
IMM-urile din producție pot accesa finanțări mixte pentru investiții verzi și digitale, prin programul SME Eco‑Tech, în care Banca Transilvania este bancă parteneră, potrivit informațiilor publicate de instituția de credit.
Programul SME Eco‑Tech este derulat de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), din fonduri elvețiene, în parteneriat cu băncile participante. Ținta sunt IMM-urile cu activitate în producție, iar finanțările sunt destinate proiectelor care îmbunătățesc amprenta asupra mediului prin transformare verde și digitală.
Schema are două componente, iar grantul nerambursabil este condiționat de contractarea unui credit bancar în cadrul programului:
Proiectele de investiții pot viza echipamente, tehnologii și soluții care contribuie la eficiență energetică și la reducerea consumului de resurse.
Bugetul programului este de 288,8 milioane lei, din care 70% reprezintă contribuția din fonduri elvețiene și 30% contribuția MEDAT, asigurată din bugetul de stat. Evaluarea și finanțarea proiectelor se vor face în ordinea înregistrării complete a solicitărilor, ceea ce pune presiune pe pregătirea rapidă a documentației.
În același context, Banca Transilvania precizează că are peste 500.000 de clienți IMM și micro, pe care îi include în ecosistemul său de susținere a antreprenoriatului. Pentru detalii despre program, banca indică pagina dedicată SME Eco‑Tech.
Recomandate
Vodafone Business și Stup organizează V-Boost Day , un eveniment dedicat digitalizării antreprenorilor , care va avea loc la finalul lunii martie și va include workshop-uri tematice și sesiuni de consultanță personalizată pentru dezvoltarea afacerilor prin tehnologie. Informația apare într-o notă de presă transmisă de Vodafone Business. Evenimentul marchează extinderea programului V-Boost , lansat în 2025 ca o serie de întâlniri lunare gratuite pentru antreprenori interesați de tehnologie și digitalizare. Noul format, numit V-Boost Day , transformă inițiativa într-o experiență de o zi dedicată transformării digitale, oferind acces la expertiză și soluții practice pentru mediul de afaceri. Workshop-uri și consultanță în digitalizare În cadrul evenimentului, participanții vor avea acces la două tipuri principale de activități: Patru workshop-uri aplicate , susținute de experți Vodafone Business, fiecare sesiune având aproximativ 45 de minute și fiind urmată de discuții și întrebări din partea participanților. Sesiuni de consultanță individuală 1:1 , în care antreprenorii pot discuta timp de 30 de minute cu un specialist Vodafone Business pentru a analiza procesele companiei și oportunitățile de digitalizare. Potrivit organizatorilor, consultanții vor evalua fluxurile de lucru și instrumentele utilizate în fiecare afacere, identificând soluții tehnologice care pot îmbunătăți eficiența și performanța businessului. Parteneriat Vodafone Business – Stup V-Boost Day este organizat în parteneriat cu Stup , un ecosistem antreprenorial creat de Banca Transilvania pentru sprijinirea dezvoltării afacerilor. Inițiativa își propune să ofere antreprenorilor acces la educație digitală, consultanță și networking într-un context economic tot mai digitalizat. Potrivit datelor prezentate de organizatori, Vodafone Business a sprijinit până acum peste 100.000 de companii în procesul de digitalizare , prin platforma „Deschis la Nou. Deschis la Tehnologie” , care oferă acces la peste 3.000 de soluții digitale , inclusiv aplicații de analiză, automatizare, securitate cibernetică și inteligență artificială. În paralel, comunitatea Stup a ajuns la peste 41.000 de membri , antreprenori și viitori antreprenori care participă la evenimente, workshop-uri și sesiuni de networking dedicate dezvoltării afacerilor. [...]
Ministrul Economiei a anunțat demiterea șefului Autorității pentru Digitalizarea României, invocând blocaje și probleme de management în proiecte IT publice. Potrivit Economedia , Irineu Darău spune că decizia a fost luată împreună cu premierul și vicepremierul Oana Gheorghiu și o prezintă drept un „reset” necesar pentru relansarea digitalizării administrației. În mesajul public, Darău afirmă că digitalizarea statului „a stagnat în ultimii ani”, iar efectele se văd în funcționarea serviciilor publice folosite de cetățeni. El nu a detaliat un calendar sau un pachet complet de măsuri, dar a susținut că „nu se mai poate continua cu frâna de mână trasă”. Problemele invocate: proiecte întârziate, platforme cu erori și achiziții contestate Ministrul a indicat o serie de disfuncționalități și derapaje pe care le leagă de conducerea ADR și de modul de administrare a proiectelor: dificultăți și întârzieri la proiecte precum Cloudul Guvernamental , inclusiv pierderea în instanță a finanțării pentru specialiști, situație pe care o numește „gestiune financiară dezastruoasă”; lansarea unor platforme „cu erori majore”, greu de folosit pentru cetățeni; încercări de inițiere a unor achiziții mari „fără bază legală”; comunicare publică ce ar fi indus ideea că „s-au pierdut” zeci de milioane de euro, deși ar fi fost vorba despre economii, ceea ce ar fi alimentat confuzie și neîncredere; refuzul de a furniza date către ministerul coordonator și un climat în care „subalternii refuză monitorizări”, pe care îl descrie drept insubordonare și lipsă de transparență. Darău a mai spus că blocajele la platforme precum Ghișeul.ro sau SEAP nu ar trebui tratate ca incidente izolate, ci ca probleme de management al infrastructurii digitale. Ce urmează la ADR Oficialul afirmă că, în ultimele luni, au fost încercate corecții punctuale — inclusiv în zona semnăturii electronice și prin încercarea de a opri „licitații și achiziții dubioase” — însă acestea „nu e suficient”, motiv pentru care a fost necesară schimbarea conducerii. Autoritatea pentru Digitalizarea României era condusă până acum de Dragoș–Cristian Vlad. În informațiile prezentate nu sunt precizate numele succesorului, pașii procedurali ai tranziției sau termene pentru „accelerarea” promisă a proiectelor. [...]
USR propune un cadru național care să standardizeze accesul în sistemele IT ale statului , pentru a reduce acordarea neuniformă și greu de auditat a drepturilor în aplicațiile publice, potrivit Economedia . Inițiativa vizează o „arhitectură” unitară de digitalizare pentru toate instituțiile, pe fondul proliferării de platforme și registre care nu sunt legate coerent între ele. Propunerea legislativă a fost depusă de senatorul USR Ciprian Rus , președintele Comisiei pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială . Conform unui comunicat USR citat în articol, în lipsa unui cadru unitar, accesul în sistemele publice este adesea acordat local, cu reguli diferite de la o instituție la alta, actualizări întârziate când se schimbă funcția sau competența și riscuri de blocaje administrative, acces excesiv și lipsă de trasabilitate (posibilitatea de a urmări cine a făcut ce). Ce schimbă proiectul: de la „acces local” la autorizare pe roluri și audit Inițiativa descrie un model național care leagă explicit instituția publică, structura internă, funcția sau postul, rolul digital, operațiunea permisă și auditul. În practică, miza este ca drepturile din aplicațiile statului să fie acordate pe baza rolurilor și responsabilităților, nu prin practici disparate între instituții. Măsurile propuse Printre măsurile enumerate în proiect se află: înființarea Registrului Unic al Instituțiilor Publice , pentru identificarea clară a entităților statului și a relațiilor dintre acestea; instituirea Organigramei Digitale Naționale , ca evidență standardizată și actualizată a structurilor interne și a funcțiilor/posturilor; crearea Registrului Funcțiilor, Rolurilor și Operațiunilor Digitale , care corelează funcția ocupată cu rolul digital și cu operațiunile administrative permise; introducerea unui mecanism național de autorizare , astfel încât accesul în aplicațiile publice să fie acordat pe bază de roluri și responsabilități; obligativitatea jurnalizării și auditului , pentru a putea verifica cine a avut acces, la ce, când și în ce temei. De ce contează pentru funcționarea administrației Argumentul central este unul operațional și de control: fără o arhitectură comună, accesul neuniform și greu de auditat poate genera atât blocaje administrative, cât și riscuri de securitate și de guvernanță (decizii și responsabilități neclare în administrarea accesului). Proiectul urmărește să introducă reguli și evidențe standardizate, astfel încât drepturile din sistemele informatice să fie trasabile și actualizate odată cu schimbările de funcție. În articol este redată și poziția inițiatorului: „Statul digital nu înseamnă doar platforme și conturi. Statul digital înseamnă reguli clare, responsabilitate clară și acces acordat corect. Nu este suficient să știm cine intră într-un sistem. Trebuie să știm și ce are voie să facă, în ce temei și în ce limite”. Ce urmează mai departe (calendar, parcurs parlamentar sau reacții instituționale) nu este detaliat în materialul citat. [...]
EasyPay pariază pe automatizarea recepțiilor din clinici cu o investiție de peste 500.000 de euro (aprox. 2,55 mil. lei) în 2026 , mizând pe reducerea timpului petrecut de pacienți la operațiunile administrative și pe eficientizarea fluxurilor din unitățile medicale, potrivit Ziarul Financiar . Soluția, descrisă ca „ recepție digitală ”, automatizează procesele de check-in, programare și plată. Compania spune că, prin acest sistem, pacienții își pot gestiona interacțiunea cu clinica într-un timp mediu de sub 3 minute. Impact operațional: mai puțină muncă repetitivă la recepție Tehnologia este gândită să preia sarcinile administrative repetitive din recepțiile clinicilor și să transforme parcursul pacientului într-un proces digital „rapid și fluid”, conform reprezentanților EasyPay. În același timp, compania susține că soluția nu urmărește să înlocuiască interacțiunea umană, ci să elibereze personalul de activități de rutină. „Prin soluţia de recepţie digitală, ne propunem să eliminăm sarcinile repetitive şi să oferim clinicilor un instrument care simplifică procesele administrative, fără să înlocuiască relaţia umană”, a declarat Serghei Fraseniuc , CEO al EasyPay. Ținta pentru 2026 și dimensiunea businessului EasyPay vizează să ajungă la 100 de unități în 2026, conform titlului materialului. La nivel de grup, EasyPay a încheiat anul 2025 cu afaceri de aproximativ 10 milioane de euro (aprox. 50,9 mil. lei), mai notează publicația. [...]
Până în 2027, băncile și alte companii care cer autentificare puternică vor fi obligate să accepte portofelul digital european , ceea ce mută rapid discuția din zona „opțional pentru cetățeni” în zona de conformare operațională pentru mediul privat, potrivit G4Media . Sistemul, pregătit de UE, ar urma să devină un standard de utilizare până în 2030, dar acceptarea lui de către actorii care fac verificări stricte de identitate devine, în practică, un prag de implementare mult mai apropiat. Portofelul digital european (EUDI Wallet) este gândit ca o aplicație, în principal pe smartphone, prin care cetățenii își pot dovedi identitatea online în toate statele UE, atât pentru servicii publice, cât și private. În portofel ar urma să fie stocate date personale (precum nume, data nașterii, cetățenia) și documente digitale, de la permis de conducere și bilete de transport până la diplome sau rețete medicale. Utilizatorii ar putea semna documente electronic, cu valoare legală, și ar putea interacționa cu instituții din alte state membre fără bariere administrative; exemplul dat este folosirea unei rețete emise în Franța într-o farmacie din Belgia. Calendarul care apasă pe companii, nu pe utilizatori Planul Comisiei Europene prevede ca până în 2030 aproximativ 80% din populația UE să utilizeze portofelul digital. Până la finalul lui 2026, fiecare stat membru trebuie să ofere cel puțin o astfel de soluție. Deși utilizarea nu va fi obligatorie pentru cetățeni, până în 2027 toate instituțiile și companiile care cer „autentificare puternică” (adică verificare robustă a identității, cu mai mulți factori), inclusiv băncile, vor trebui să accepte această formă de identificare. Ce promite: reducerea fraudei și procese administrative mai simple Printre beneficiile invocate se numără reducerea fraudei și simplificarea procedurilor. Închirierea unei mașini sau aplicarea pentru un loc de muncă ar putea fi făcute complet digital, fără trimiterea de copii după documente. Aplicația ar include un „panou de control” în care utilizatorii pot vedea ce date au fost partajate și pot semnala cereri suspecte. Materialul menționează și utilizarea unor mecanisme de protecție, precum posibilitatea de a folosi pseudonime și tehnologii de tip „zero-knowledge proof” (verificarea unei informații, de exemplu vârsta, fără a dezvălui alte date personale). Riscurile: mai multe date, ținte mai valoroase, posibilă excludere digitală În paralel, sunt semnalate riscuri de confidențialitate și securitate: creșterea volumului de date personale colectate, uneori fără ca utilizatorii să fie pe deplin conștienți, și faptul că portofelele digitale pot deveni ținte pentru atacuri cibernetice. Vulnerabile sunt în special datele validate oficial (diplome, identitate), considerate foarte valoroase. Un alt risc este excluderea digitală, în special pentru persoanele fără acces la tehnologie sau fără familiaritate cu utilizarea ei. Miza de reglementare: suveranitate și controlul furnizorilor Portofelul digital ridică și o problemă de suveranitate, deoarece identificarea cetățenilor a fost, tradițional, responsabilitatea statelor. Implicarea unor companii private, inclusiv non-europene, în furnizarea acestor servicii este prezentată ca o sursă de potențiale riscuri de influență externă și dependență tehnologică. Pentru funcționarea „eficientă și sigură” sunt indicate nevoia de reguli clare, audituri stricte și sancțiuni pentru abuzuri, precum și menținerea alternativelor clasice (documente pe hârtie), pentru reziliență și libertatea de alegere. [...]
România își leagă accelerarea digitalizării de implementarea rapidă a „portofelului digital” european , mizând pe un pachet format din wallet, semnătură și identitate digitală, potrivit Agerpres . Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău , a spus la Târgu Mureș că 2026 și 2027 ar trebui să aducă un „salt digital major”, iar cheia este implementarea „bine și repede” a acestui trio. Miza, din perspectiva impactului operațional, este ca digitalizarea să nu mai depindă de proiecte „multianuale” care „se pare că n-au mers în România”, ci să fie împinsă de o infrastructură de bază folosită pe scară largă de cetățeni, instituții și companii. „Tripleta” pe care Guvernul vrea să o deblocheze în 2026 Ministrul a indicat drept prioritate pentru acest an deblocarea și implementarea unei „triplete”: semnătură digitală „democratizată” , adică ușor accesibilă; cartea de identitate electronică folosită cât mai larg; wallet-ul (portofelul digital) , descris ca obligație europeană, care ar urma să permită păstrarea și utilizarea documentelor oficiale în format digital. În explicația ministrului, wallet-ul ar funcționa ca un „portofel digital” cu acte sau „hârtii oficiale”, care pot fi folosite și semnate prin aplicații ale statului sau aplicații private. Ce se schimbă pentru companii: acces și dezvoltare în zona privată Un element relevant pentru mediul privat este că, potrivit declarațiilor, soluția ar trebui să permită și dezvoltarea de aplicații de către companii . Darău a punctat explicit importanța ca sistemul să fie construit astfel încât să „permită și privaților să dezvolte”. În același timp, ministrul a susținut că, dacă wallet-ul este implementat „bine” și este „extensibil”, ar trebui să ajungă să fie folosit de „aproape orice cetățean, orice instituție și orice companie privată”. De ce contează: „lacătul” care poate declanșa digitalizarea accelerată Darău a descris wallet-ul drept punctul care poate „deschide” o digitalizare accelerată, inclusiv pe baza experienței sale în software: „Cred că va fi punctul sau lacătul care, dacă se va deschide, se va întâmpla un fel de digitalizare accelerată de la sine.” În logica prezentată, odată ce identitatea digitală, semnătura și portofelul digital devin funcționale și utilizabile pe scară largă, restul serviciilor digitale ar urma să se dezvolte mai rapid, pe o fundație comună. Ce urmează Din informațiile transmise, ținta imediată este ca în 2026 să fie „deblocată” și implementată combinația wallet–semnătură–identitate digitală, cu implicarea mai multor instituții, inclusiv Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR). Materialul nu oferă un calendar detaliat sau termene intermediare pentru livrare. [...]
