Știri
Știri din categoria Digitalizare
România își leagă accelerarea digitalizării de implementarea rapidă a „portofelului digital” european, mizând pe un pachet format din wallet, semnătură și identitate digitală, potrivit Agerpres. Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, a spus la Târgu Mureș că 2026 și 2027 ar trebui să aducă un „salt digital major”, iar cheia este implementarea „bine și repede” a acestui trio.
Miza, din perspectiva impactului operațional, este ca digitalizarea să nu mai depindă de proiecte „multianuale” care „se pare că n-au mers în România”, ci să fie împinsă de o infrastructură de bază folosită pe scară largă de cetățeni, instituții și companii.
Ministrul a indicat drept prioritate pentru acest an deblocarea și implementarea unei „triplete”:
În explicația ministrului, wallet-ul ar funcționa ca un „portofel digital” cu acte sau „hârtii oficiale”, care pot fi folosite și semnate prin aplicații ale statului sau aplicații private.
Un element relevant pentru mediul privat este că, potrivit declarațiilor, soluția ar trebui să permită și dezvoltarea de aplicații de către companii. Darău a punctat explicit importanța ca sistemul să fie construit astfel încât să „permită și privaților să dezvolte”.
În același timp, ministrul a susținut că, dacă wallet-ul este implementat „bine” și este „extensibil”, ar trebui să ajungă să fie folosit de „aproape orice cetățean, orice instituție și orice companie privată”.
Darău a descris wallet-ul drept punctul care poate „deschide” o digitalizare accelerată, inclusiv pe baza experienței sale în software:
„Cred că va fi punctul sau lacătul care, dacă se va deschide, se va întâmpla un fel de digitalizare accelerată de la sine.”
În logica prezentată, odată ce identitatea digitală, semnătura și portofelul digital devin funcționale și utilizabile pe scară largă, restul serviciilor digitale ar urma să se dezvolte mai rapid, pe o fundație comună.
Din informațiile transmise, ținta imediată este ca în 2026 să fie „deblocată” și implementată combinația wallet–semnătură–identitate digitală, cu implicarea mai multor instituții, inclusiv Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR). Materialul nu oferă un calendar detaliat sau termene intermediare pentru livrare.
Recomandate
Guvernul mizează pe „tripleta” identitate electronică–semnătură–portofel digital ca infrastructură de bază pentru servicii publice și private , iar ținta declarată este un „salt digital major” în 2026–2027, potrivit news.ro . Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Irineu Darău , spune că accelerarea digitalizării administrației „se va face de la sine” dacă România reușește să implementeze pe scară largă trei componente: cartea de identitate electronică , o semnătură electronică „democratizată” (ușor accesibilă) și un portofel digital (wallet) pentru documente. Ce înseamnă „tripleta” și de ce contează operațional În viziunea ministrului, combinația dintre cele trei ar crea un „portofel digital cu acte” și documente oficiale care pot fi utilizate și semnate, atât prin aplicații ale statului, cât și prin aplicații private. Un element important, subliniat de Darău, este ca și sectorul privat să poată dezvolta soluții compatibile. Obligație europeană și țintă: utilizare în masă Darău a indicat că wallet-ul este „și o obligație europeană” și a susținut că prioritatea pentru acest an este tocmai implementarea combinației „wallet, semnătură și identitate digitală”. Dacă soluția este „bine făcută” și „extensibilă”, ar trebui să ajungă să fie folosită de „aproape orice cetățean, orice instituție și orice companie privată”, conform declarațiilor sale. Context: ce nu a funcționat până acum Ministrul a evaluat critic abordările anterioare, afirmând că România a încercat până acum „o digitalizare multianuală și cumva abruptă”, fără succes. În acest context, el și-a exprimat încrederea că implementarea rapidă și corectă a wallet-ului, împreună cu celelalte componente, ar putea declanșa o accelerare a digitalizării. Declarațiile au fost făcute vineri, într-o conferință de presă în județul Mureș. [...]
Cloudul Privat Guvernamental intră în etapa operațională , potrivit Digi24 , iar autoritățile și furnizorii implicați îl prezintă drept o schimbare de infrastructură menită să reducă fragmentarea sistemelor IT din administrație și să permită servicii publice digitale care „comunică” între ele. În contextul în care multe servicii publice se bazează încă pe sisteme vechi, costisitoare și greu de integrat, articolul indică drept probleme principale lipsa interoperabilității (capacitatea sistemelor de a face schimb de date), standarde inegale de securitate cibernetică și duplicarea infrastructurii între instituții. Cloudul Privat Guvernamental este descris ca un cadru tehnic și de guvernanță a datelor care ar trebui să susțină servicii online mai rapide și mai ușor de folosit. Pe componenta de „Cloud Intern”, Metaminds , împreună cu partenerii săi, a implementat o soluție IT „complexă”, formată din peste 1.000 de componente (infrastructură hardware, aplicații software și procese de instalare, configurare și punere în funcțiune), integrate prin soluții de automatizare și management. Conform articolului, soluțiile au fost configurate după cerințele Serviciului de Telecomunicații Speciale și instalate în patru centre de date, în București, Timiș, Brașov și Sibiu, pentru continuitate operațională la nivel național. Digi24 consemnează și principalele efecte așteptate, prezentate ca beneficii ale cloudului guvernamental: facilitarea interoperabilității între sistemele informatice ale statului, împreună cu scalabilitate și standarde ridicate de securitate cibernetică; eficientizarea costurilor operaționale, prin reducerea duplicărilor de infrastructură în administrație; eliminarea activităților repetitive, prin simplificarea modului de lucru și reducerea interacțiunilor considerate nenecesare. În paralel, este menționat proiectul „Migrarea aplicațiilor și sistemelor informatice în cloud (MAS IC)”, implementat de Autoritatea pentru Digitalizarea României (beneficiar) împreună cu Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (coordonator de reforme și investiții), care prevede migrarea a minimum 30 de aplicații și sisteme IT&C până în iunie 2026. Metaminds este indicată ca unul dintre furnizorii de servicii de tehnologie implicați, iar migrarea este asociată cu un schimb de date mai eficient între instituții și acces mai simplu la documente și servicii online, în condiții de siguranță sporite. [...]
Normele pentru semnătura electronică au fost deblocate printr-un ordin publicat în Monitorul Oficial , potrivit Digi24 . Ministrul Economiei, Irineu Darău , spune că actul permite aplicarea efectivă a Legii nr. 214/2024 și extinde utilizarea semnăturii electronice avansate, cu „valoare juridică deplină”, pentru mai multe tipuri de documente. Miza este reducerea birocrației: mai puține drumuri la ghișeu și mai puțin timp pierdut, atât în relația cu statul, cât și în interacțiunile cu mediul privat. Ministrul a susținut că succesul reformei ar trebui măsurat în simplitatea procedurilor și în timpul economisit de oameni și companii, nu în numărul de acte normative publicate. Din informațiile transmise de oficialii ministerului, ordinul clarifică mecanismele de validare a documentelor semnate electronic, cu scopul de a crește certitudinea juridică pentru utilizatori și partenerii lor contractuali. Totodată, actul normativ include soluții de identificare la distanță, astfel încât obținerea semnăturii electronice să fie posibilă fără prezență fizică , pe baza unor standarde tehnice menite să prevină frauda și să protejeze integritatea datelor personale. În termeni practici, măsurile anunțate vizează înlocuirea unor pași birocratici cu proceduri digitale, automatizate și securizate, într-un cadru de supraveghere și control mai bine structurat. Potrivit ministerului, obiectivul este crearea unui „ecosistem digital de încredere” și transformarea semnăturii electronice dintr-un instrument folosit punctual într-un utilitar de zi cu zi, cu impact asupra competitivității economiei în piața unică digitală europeană. Principalele elemente menționate în legătură cu ordinul includ: deblocarea aplicării Legii semnăturii electronice ( Legea nr. 214/2024 ) prin publicarea ordinului în Monitorul Oficial; posibilitatea de a semna mai multe tipuri de documente cu semnătură electronică avansată, cu valoare juridică deplină; reguli de validare a documentelor semnate electronic, pentru o certitudine juridică mai mare; identificare la distanță pentru obținerea semnăturii, fără prezență fizică; standarde tehnice pentru prevenirea fraudei și protejarea datelor personale; structurarea activității de supraveghere și control. Ministrul a indicat și pașii următori: modificarea legii pentru alinierea la eIDAS 2.0 (cadrul european pentru identitate digitală și servicii de încredere) și ajustarea normelor subsecvente, astfel încât regulile să fie „simple, clare și ușor de aplicat în practică”. [...]
Până în 2027, băncile și alte companii care cer autentificare puternică vor fi obligate să accepte portofelul digital european , ceea ce mută rapid discuția din zona „opțional pentru cetățeni” în zona de conformare operațională pentru mediul privat, potrivit G4Media . Sistemul, pregătit de UE, ar urma să devină un standard de utilizare până în 2030, dar acceptarea lui de către actorii care fac verificări stricte de identitate devine, în practică, un prag de implementare mult mai apropiat. Portofelul digital european (EUDI Wallet) este gândit ca o aplicație, în principal pe smartphone, prin care cetățenii își pot dovedi identitatea online în toate statele UE, atât pentru servicii publice, cât și private. În portofel ar urma să fie stocate date personale (precum nume, data nașterii, cetățenia) și documente digitale, de la permis de conducere și bilete de transport până la diplome sau rețete medicale. Utilizatorii ar putea semna documente electronic, cu valoare legală, și ar putea interacționa cu instituții din alte state membre fără bariere administrative; exemplul dat este folosirea unei rețete emise în Franța într-o farmacie din Belgia. Calendarul care apasă pe companii, nu pe utilizatori Planul Comisiei Europene prevede ca până în 2030 aproximativ 80% din populația UE să utilizeze portofelul digital. Până la finalul lui 2026, fiecare stat membru trebuie să ofere cel puțin o astfel de soluție. Deși utilizarea nu va fi obligatorie pentru cetățeni, până în 2027 toate instituțiile și companiile care cer „autentificare puternică” (adică verificare robustă a identității, cu mai mulți factori), inclusiv băncile, vor trebui să accepte această formă de identificare. Ce promite: reducerea fraudei și procese administrative mai simple Printre beneficiile invocate se numără reducerea fraudei și simplificarea procedurilor. Închirierea unei mașini sau aplicarea pentru un loc de muncă ar putea fi făcute complet digital, fără trimiterea de copii după documente. Aplicația ar include un „panou de control” în care utilizatorii pot vedea ce date au fost partajate și pot semnala cereri suspecte. Materialul menționează și utilizarea unor mecanisme de protecție, precum posibilitatea de a folosi pseudonime și tehnologii de tip „zero-knowledge proof” (verificarea unei informații, de exemplu vârsta, fără a dezvălui alte date personale). Riscurile: mai multe date, ținte mai valoroase, posibilă excludere digitală În paralel, sunt semnalate riscuri de confidențialitate și securitate: creșterea volumului de date personale colectate, uneori fără ca utilizatorii să fie pe deplin conștienți, și faptul că portofelele digitale pot deveni ținte pentru atacuri cibernetice. Vulnerabile sunt în special datele validate oficial (diplome, identitate), considerate foarte valoroase. Un alt risc este excluderea digitală, în special pentru persoanele fără acces la tehnologie sau fără familiaritate cu utilizarea ei. Miza de reglementare: suveranitate și controlul furnizorilor Portofelul digital ridică și o problemă de suveranitate, deoarece identificarea cetățenilor a fost, tradițional, responsabilitatea statelor. Implicarea unor companii private, inclusiv non-europene, în furnizarea acestor servicii este prezentată ca o sursă de potențiale riscuri de influență externă și dependență tehnologică. Pentru funcționarea „eficientă și sigură” sunt indicate nevoia de reguli clare, audituri stricte și sancțiuni pentru abuzuri, precum și menținerea alternativelor clasice (documente pe hârtie), pentru reziliență și libertatea de alegere. [...]
CEC Bank extinde deschiderea de cont 100% online și către diaspora, mizând pe reducerea costurilor și a fricțiunii operaționale pentru clienți, potrivit Economica . Banca spune că procesul poate fi făcut direct din telefon, iar cardul virtual devine disponibil imediat, în timp ce cardul fizic este livrat ulterior. „Digitalizarea înseamnă, înainte de toate, simplitate pentru client. Prin noul nostru flux 100% online, deschiderea unui cont la CEC Bank se poate face rapid, direct din telefon, iar cardul virtual este disponibil imediat. În același timp, soluția răspunde și nevoilor românilor din diaspora, care își pot deschide cont la distanță și pot rămâne conectați ușor la serviciile bancare din România. Este un pas firesc în strategia noastră de a oferi servicii bancare moderne, ușor de accesat și adaptate stilului de viață actual”, a declarat Mugur Podaru , director al Direcției Operațiuni la Distanță din CEC Bank. Ce aduce nou fluxul digital: cont la distanță și card virtual în aceeași zi Noul flux presupune deschiderea integral online a contului, inclusiv pentru românii din diaspora. La finalizarea procesului, clientul primește Pachetul Visa MultiCurrency, care include card de debit virtual (utilizabil imediat în aplicația CEC app – Mobile Banking), card de debit fizic și acces la conturi în mai multe valute, utile pentru cei care lucrează sau trăiesc în străinătate. Valutele disponibile sunt: lei (automat), euro, dolari SUA, coroane suedeze, zloți, forinți, lire sterline, coroane daneze, franci elvețieni și dolari canadieni. Conturile în valută pot fi deschise și direct din aplicația de mobile banking. Cine poate folosi serviciul în această etapă Procesul se adresează, deocamdată, cetățenilor români care au împlinit 18 ani, sunt beneficiari reali ai fondurilor, nu sunt persoane expuse public și nu sunt cetățeni SUA. Serviciul poate fi utilizat atât din România, cât și din străinătate. Structura de comisioane: „zero” pe administrare și utilizare de bază CEC Bank indică o listă de costuri și comisioane cu „zero” pentru utilizarea curentă, inclusiv: zero comision lunar de administrare pentru cardul de debit; zero comision pentru contul curent în lei; zero comision pentru conturile în valută; zero comision pentru CEC app – Mobile Banking; zero comision la retragerile de numerar de la ATM-urile CEC Bank; zero comision pentru retrageri în limita a 1.000 lei/lună la ATM-urile altor bănci din România sau din străinătate (cu mențiunea că unele ATM-uri sau POS-uri din străinătate pot percepe comisioane proprii). Banca mai precizează că poate fi folosit orice număr de telefon, românesc sau străin (cu prefix selectabil), iar aplicația permite adăugarea conturilor externe de la alte bănci. Schimbul valutar se face „la curs avantajos”, direct din aplicație, conform informațiilor publicate. [...]
Vânzarea bunurilor sechestrate de ANAF trece online , iar schimbarea poate reduce blocajele administrative și riscurile de favoritism în valorificarea activelor confiscate, potrivit mediafax.ro . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că bunurile sunt scoase la licitație pe platforma elicitatii.anaf.ro, într-un sistem pe care îl descrie drept „transparent”. Nazare afirmă că noua platformă schimbă modul de gestionare a bunurilor confiscate de stat, prin publicarea online a bunurilor sechestrate și prin eliminarea circuitului pe hârtie, care ar fi dus în trecut la întârzieri. „Gata, s-a terminat cu bunurile sechestrate care erau undeva uitate prin hârtii. Toate bunurile sechestrate ale ANAF-ului sunt acum online pe o platformă digital – elicitatii.anaf.ro. Ce putem garanta e următorul lucru, că nu vor mai fi pile, nu vor mai fi hârtii, nu vor mai fi întârzieri.” Ce se schimbă operațional Ministrul susține că mecanismul este „integrat digital” de la momentul aplicării sechestrului până la publicarea bunurilor pe platformă, cu scopul de a elimina blocajele administrative și întârzierile. Totodată, el afirmă că participarea la licitații se face fără intermediari, iar utilizatorii pot licita direct pentru bunuri diverse, de la obiecte de valoare la active imobiliare sau mijloace de transport, provenite din dosare de fraudă sau infracțiuni economice. „Tu decizi, tu stabileşti preţul, tu licitezi şi tu obţii aceste bunuri, care pot fi ceasuri, maşini, terenuri, toate obţinute prin furt şi fraudă şi pentru prima oară disponibile online pentru toţi românii într-un mod transparent.” Indiciu de interes public: trafic ridicat la lansare Potrivit ANAF, platforma a atras „aproximativ 14 milioane de accesări în 24 de ore” de la lansare, un semnal de interes ridicat pentru noul canal digital de vânzare. În același mesaj, Nazare spune că există „foarte multe bunuri” care sunt în curs de inventariere și urcare pe platformă, ceea ce sugerează că oferta ar urma să se extindă pe măsură ce procesul de ordonare și publicare avansează. [...]
