Știri
Știri din categoria Companii
Kiss FM rămâne liderul audienței radio în România, cu peste 2,4 milioane de ascultători zilnic, potrivit Studiului de Audiență Radio – Valul III, realizat de Mercury Research și IRES în perioada 1 septembrie – 14 decembrie 2025. Postul de radio înregistrează astfel cel mai mare daily reach național pentru publicul 11+, distanțându-se semnificativ de principalii săi competitori, Radio ZU și Radio România Actualități.
Concret, datele arată astfel:
| Post de radio | Ascultători zilnici (național, 11+) |
|---|---|
| Kiss FM | 2.433.200 |
| Radio ZU | 2.077.100 |
| Radio România Actualități | 1.649.100 |
Față de Radio ZU, Kiss FM are un avans de +356.100 ascultători, iar în comparație cu Radio România Actualități, diferența urcă la +784.100 de ascultători.
Studiul a fost realizat la nivel național și ia în calcul populația cu vârsta de peste 11 ani. Rezultatele validează strategia editorială a Kiss FM, care reușește să atragă zilnic cel mai mare număr de români din întreaga țară.
De remarcat este și faptul că posturile private conduc clasamentul, Radio România Actualități – post public – situându-se abia pe locul trei în preferințele zilnice ale ascultătorilor.
Acest val de măsurare este important pentru industria media, întrucât oferă o imagine clară asupra preferințelor publicului în perioada toamnă-iarnă a anului 2025. Datele furnizate de Mercury Research și IRES sunt esențiale atât pentru radiodifuzori, cât și pentru agențiile de publicitate sau investitorii interesați de eficiența canalelor de promovare audio în România.
Recomandate
Eliminarea TVA la medicamentele pe rețetă în Ungaria de la 1 septembrie 2026 accentuează diferența de competitivitate față de România , care a majorat TVA la medicamente de la 9% la 11% în august 2025, potrivit Ziarul Financiar . Miza este economică: Ungaria produce anual medicamente de circa 3,4 mld. euro (aprox. 17 mld. lei), în timp ce România nu depășește 1–1,4 mld. euro (aprox. 5–7 mld. lei). Balanța comercială: Ungaria pe excedent, România pe deficit Diferențele se văd în comerțul extern. Ungaria este pe excedent la medicamente, în timp ce România rămâne pe deficit: importă de 6 mld. euro (aprox. 30 mld. lei) și exportă sub 2 mld. euro (aprox. 10 mld. lei), conform datelor prezentate în articol. În acest context, decizia Budapestei de a elimina complet TVA la medicamentele cu prescripție (care era de 5%) este un semnal de politică fiscală orientată spre costuri mai mici în lanțul de distribuție și, indirect, spre susținerea pieței locale. Ce explică avansul Ungariei în producția de medicamente În oglindă cu România, unde TVA la medicamente a crescut, explicația pentru dezvoltarea producției locale din Ungaria ține de politici publice și de piața muncii, spune Dragoș Damian, CEO al Terapia Cluj, citat de publicație: facilități fiscale „flexibile” care au atras investitori și dezvoltarea resursei umane. Un exemplu de scară: Gedeon Richter Un reper al industriei ungare este Gedeon Richter, descrisă drept cea mai mare fabrică de medicamente din Ungaria, cu istorie din 1900. Compania este listată la Bursa de la Budapesta, iar guvernul maghiar are 5% din acțiuni. În 2025, grupul a avut o cifră de afaceri de 2,3 mld. euro (aprox. 11,5 mld. lei) și 6.000 de angajați doar în Ungaria. Prin comparație, în toată producția românească de medicamente sunt aproape 10.000 de angajați, potrivit articolului. Ce urmează Pe termen scurt, eliminarea TVA la medicamentele pe rețetă în Ungaria, de la 1 septembrie 2026, poate amplifica avantajul competitiv al pieței vecine într-un sector în care România are deja deficit comercial semnificativ. Articolul nu oferă estimări privind impactul bugetar sau efectul în prețuri, astfel că amploarea consecințelor rămâne de urmărit după intrarea în vigoare a măsurii. [...]
Băuturile cola locale au rămas o nișă viabilă, deși Coca-Cola domină global , iar unele branduri lansate chiar în comunism continuă să se vândă și astăzi, arătând că rețetele „adaptate” și identitatea locală pot susține afaceri pe termen lung într-o piață ultra-concurențială, potrivit G4Media . Materialul pornește de la ideea că prezența aproape universală a Coca-Cola nu a eliminat rivalii regionali. Dimpotrivă, în mai multe țări au apărut băuturi de tip cola fie prin inițiative ale statului, fie prin antreprenoriat privat, cu poziționări diferite față de „cola clasică”. De ce contează pentru companii: diferențierea de produs ține loc de buget Selecția prezentată de G4Food indică o strategie recurentă pentru jucătorii mici: diferențierea prin rețetă și poveste, nu prin forță de distribuție sau bugete de marketing comparabile cu ale multinaționalelor. În loc să copieze strict profilul standard, unele rețete includ ingrediente neobișnuite pentru segment: plante medicinale; măceșe; ghimbir; citrice rare; prebiotice (ingrediente care susțin flora intestinală). Această abordare mută competiția din zona „preț și volum” către „gust distinct și identitate”, ceea ce poate susține loialitatea pe piețe locale, chiar și atunci când liderul global este omniprezent. România: Quik Cola a existat, dar a dispărut În cazul României, articolul notează că pe piață s-a vândut Quik Cola, însă produsul nu mai este disponibil în prezent. Textul nu oferă detalii despre perioada exactă, producător sau motivele retragerii, astfel că nu se poate concluziona din sursă dacă ieșirea a fost cauzată de distribuție, cerere, costuri sau concurență. În ansamblu, mesajul economic al selecției este că segmentul băuturilor de tip cola rămâne deschis pentru formule locale, dar supraviețuirea depinde de o diferențiere credibilă și de capacitatea de a rămâne relevant în timp, nu doar de a replica liderul global. [...]
Ministerul Mediului cere explicații după ce Romsilva a atribuit contracte de 28,25 milioane de lei fără licitație în 2025 , iar conducerea regiei urmează să fie convocată „de urgență”, potrivit HotNews . Miza este una de reglementare și control: raportul ANAP a fost transmis și către Curtea de Conturi și Consiliul Concurenței, pentru analiză și eventuale măsuri în limitele competențelor legale. Ce arată raportul ANAP despre achizițiile Romsilva Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) a anunțat că Romsilva a derulat anul trecut 371 de proceduri de „negociere fără publicare prealabilă”, cu o valoare totală atribuită de 28,25 milioane de lei, menținându-se pe locul al doilea la nivel național între instituțiile care folosesc acest tip de procedură. Potrivit datelor citate, 82,75% dintre aceste proceduri au fost justificate prin „extremă urgență”. ANAP amintește că negocierea fără publicare prealabilă a unui anunț de participare este prevăzută de legislația achizițiilor publice, dar poate fi utilizată doar în situații expres și limitativ prevăzute de lege, cu respectarea condițiilor aplicabile. De ce contează: procedură „de excepție”, sub monitorizare Președintele ANAP, Raluca Rogoz, arată că negocierea fără publicare prealabilă este o excepție de la procedurile competitive, iar nivelul de utilizare identificat „justifică o monitorizare atentă și constantă”. Raportul ANAP a fost transmis Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și a fost adus la cunoștința Curții de Conturi a României și Consiliului Concurenței, pentru analiză și, după caz, pentru dispunerea măsurilor care intră în sfera competențelor legale ale acestor instituții. Ce a anunțat ministra Mediului și ce urmează Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că va convoca de urgență conducerea Romsilva la minister pentru a vedea ce măsuri vor fi dispuse „pentru a îndrepta această realitate”, în contextul concluziilor ANAP privind contractele atribuite fără licitație. În paralel, Buzoianu a indicat și o tensiune mai veche cu managementul Romsilva, criticând modul în care a fost negociat contractul colectiv de muncă cu sindicatul. Într-o postare anterioară, ea a susținut că în noul contract ar fi fost introdusă o clauză privind asigurarea de mașini pentru sindicat la acțiuni sindicale, inclusiv la proteste, potrivit unei relatări anterioare a HotNews. [...]
Ministerul Mediului cere explicații după atribuiri de 28 mil. lei fără publicare la Romsilva în 2025 , iar miza este una de guvernanță și control al cheltuirii banilor publici într-o regie de stat cu rol economic major, potrivit G4Media . Diana Buzoianu , ministra interimară a Mediului, a anunțat că va convoca „de urgență” conducerea Romsilva la minister pentru a da explicații în legătură cu atribuirea, în 2025, a unor contracte în valoare totală de 28 de milioane de lei prin „proceduri fără publicare” (proceduri de achiziție în care anunțul nu este publicat). Ce arată datele ANAP despre achizițiile Romsilva Conform informațiilor transmise de ministră, bazate pe o analiză realizată de ANAP (Agenția Națională pentru Achiziții Publice), Romsilva: a atribuit contracte de 28 de milioane de lei în 2025 prin proceduri fără publicare; se află pe locul al doilea la nivel național între instituțiile care folosesc aceste proceduri; a justificat 82,75% dintre aceste proceduri prin motivul de „extremă urgență”. Ce urmează: convocarea conducerii și posibile măsuri Ministra a indicat că întâlnirea convocată la Ministerul Mediului are ca obiect stabilirea măsurilor pe care reprezentanții Romsilva le vor dispune „pentru a îndrepta această realitate”. „O să convoc de urgență conducerea Romsilva la Ministerul Mediului pentru a vedea ce măsuri vor fi dispuse de reprezentanții Romsilva pentru a îndrepta această realitate.” În acest moment, articolul nu oferă detalii despre ce măsuri concrete ar putea fi adoptate sau un calendar al deciziilor; singura informație certă este convocarea anunțată și datele din analiza ANAP invocate de ministră. [...]
Ministerul Mediului cere explicații de la Romsilva după atribuiri de 28,25 mil. lei fără publicare , în condițiile în care regia a folosit pe scară largă proceduri excepționale invocând „extrema urgență”, potrivit Economica . Diana Buzoianu a anunțat că va convoca de urgență conducerea Romsilva la Ministerul Mediului pentru a discuta măsurile care ar urma luate. Datele provin dintr-o analiză a Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (ANAP), care arată că Romsilva a derulat „anul trecut” 371 de proceduri de negociere fără publicare prealabilă, cu o valoare totală atribuită de 28,25 milioane de lei. Potrivit informațiilor transmise de Agerpres , Romsilva se menține pe locul al doilea la nivel național în topul instituțiilor care folosesc aceste proceduri, iar 82,75% dintre atribuiri au fost justificate prin „extremă urgență”. De ce contează: procedură legală, dar de excepție, cu risc de abuz ANAP precizează că negocierea fără publicare prealabilă a unui anunț de participare este prevăzută de legislația achizițiilor publice, însă poate fi folosită doar în situații „expres și limitativ” stabilite de lege, cu respectarea condițiilor aplicabile. Președintele ANAP, Raluca Rogoz, atrage atenția că acest tip de negociere este o excepție de la procedurile competitive, iar nivelul de utilizare identificat „justifică o monitorizare atentă și constantă”. Ce urmează: raportul ajunge la Curtea de Conturi și Consiliul Concurenței Raportul ANAP a fost transmis Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și a fost adus la cunoștința Curții de Conturi a României și Consiliului Concurenței, pentru analiză și, după caz, pentru dispunerea măsurilor care intră în competențele legale ale acestor instituții. În paralel, Ministerul Mediului anunță o discuție de urgență cu managementul Romsilva, pe fondul concluziilor privind utilizarea frecventă a unei proceduri de achiziție considerată excepțională. [...]
Frații Pavăl au început o restructurare completă a Praktiker în Grecia, cu costuri operaționale mai mari prin creșteri salariale, angajări și bonusuri , potrivit HotNews . Mișcarea vizează lanțul de magazine Praktiker din Grecia, achiziționat recent de proprietarii Dedeman, și include atât schimbări de identitate (un nou logo), cât și modificări în politica de resurse umane. Ce se schimbă în Praktiker Grecia Din informațiile publicate, pachetul de măsuri include: schimbarea logo-ului magazinelor Praktiker; creșteri de salarii; 100 de noi angajări; introducerea unor bonusuri lunare pentru salariați. De ce contează pentru business Pachetul indică o strategie de relansare accelerată a operațiunilor din Grecia, cu accent pe forța de muncă și pe repoziționarea brandului. În practică, astfel de măsuri tind să crească pe termen scurt costurile operaționale, în schimbul stabilizării echipelor și al susținerii vânzărilor, însă articolul nu oferă detalii despre buget, calendar sau ținte comerciale. Informațiile sunt preluate de HotNews din Profit.ro , care a publicat detaliile inițiale despre restructurare. [...]
