Știri
Știri din categoria Companii
Kiss FM rămâne liderul audienței radio în România, cu peste 2,4 milioane de ascultători zilnic, potrivit Studiului de Audiență Radio – Valul III, realizat de Mercury Research și IRES în perioada 1 septembrie – 14 decembrie 2025. Postul de radio înregistrează astfel cel mai mare daily reach național pentru publicul 11+, distanțându-se semnificativ de principalii săi competitori, Radio ZU și Radio România Actualități.
Concret, datele arată astfel:
| Post de radio | Ascultători zilnici (național, 11+) |
|---|---|
| Kiss FM | 2.433.200 |
| Radio ZU | 2.077.100 |
| Radio România Actualități | 1.649.100 |
Față de Radio ZU, Kiss FM are un avans de +356.100 ascultători, iar în comparație cu Radio România Actualități, diferența urcă la +784.100 de ascultători.
Studiul a fost realizat la nivel național și ia în calcul populația cu vârsta de peste 11 ani. Rezultatele validează strategia editorială a Kiss FM, care reușește să atragă zilnic cel mai mare număr de români din întreaga țară.
De remarcat este și faptul că posturile private conduc clasamentul, Radio România Actualități – post public – situându-se abia pe locul trei în preferințele zilnice ale ascultătorilor.
Acest val de măsurare este important pentru industria media, întrucât oferă o imagine clară asupra preferințelor publicului în perioada toamnă-iarnă a anului 2025. Datele furnizate de Mercury Research și IRES sunt esențiale atât pentru radiodifuzori, cât și pentru agențiile de publicitate sau investitorii interesați de eficiența canalelor de promovare audio în România.
Recomandate
Bolt Food România a crescut cifra de afaceri cu aproape 50% în 2025 , într-un an marcat de presiune economică și consum prudent, potrivit Forbes România . Compania a mizat pe o strategie orientată spre „România reală” a industriei, cu accent pe restaurantele locale și pe menținerea accesibilității serviciului. Într-un context în care costurile au crescut pe tot lanțul, iar valoarea medie a comenzii a urcat cu peste 10 lei față de 2024, Bolt Food a ales să nu transfere integral presiunea către parteneri. Contribuția restaurantelor a fost menținută la același nivel, iar investițiile proprii au vizat păstrarea unui serviciu competitiv, fără distorsiuni în piață. Potrivit companiei, performanța operațională a rămas stabilă: timpi de livrare constanți; rată a rambursărilor sub 1% din totalul comenzilor; investiții continue în tehnologie pentru gestionarea comenzilor. Alexandra Dinovici , general manager Bolt Food România , afirmă că o parte importantă din creștere a venit din segmentul restaurantelor mici și medii, mai expuse la volatilitatea economică. În 2025, platforma a ajuns în peste 40 de orașe și și-a consolidat poziția în centre precum Cluj, Constanța, Brașov, Craiova și Iași. Extinderea a fost dublată de aproape dublarea numărului de restaurante listate, inclusiv unități care nu activaseră anterior în livrări. În paralel, compania a accelerat adopția abonamentului Bolt Plus, care oferă beneficii recurente în zona de transport și livrare, stimulând frecvența comenzilor. Pentru 2026, România rămâne o piață strategică. Direcțiile anunțate sunt: creșterea frecvenței comenzilor prin menținerea accesibilității; consolidarea relației economice cu partenerii; optimizare locală, adaptată fiecărui oraș. Mesajul companiei este că livrarea de mâncare poate rămâne un serviciu de zi cu zi chiar și într-un climat economic dificil, dacă este construit pe eficiență operațională și parteneriate sustenabile. [...]
Samsung a plasat divizia de smartphone-uri în regim de „management de urgență” , în ciuda precomenzilor record pentru Galaxy S26 , pe fondul creșterii explozive a costurilor componentelor, în special a memoriei DRAM. Situația paradoxală arată că, deși vânzările sunt puternice, marjele companiei se erodează rapid. Potrivit relatărilor citate de mai multe publicații tehnologice și financiare, Samsung a extins regimul de criză asupra întregii divizii Device eXperience (DX) , care include nu doar telefoanele Galaxy, ci și televizoarele și electrocasnicele. Vânzări record, dar profit în scădere Seria Galaxy S26 a înregistrat o creștere puternică a precomenzilor, cu creșteri de două cifre la nivel global , iar operatorii telecom din Statele Unite raportează chiar o creștere de aproximativ 70% față de generația Galaxy S25 . Cu toate acestea, compania avertizează intern că succesul comercial nu este suficient pentru a proteja profitul. Marja operațională a diviziei mobile ar putea scădea de la aproximativ 11% în 2025 la doar 2–3% în primul trimestru din 2026 , iar unii analiști avertizează că ar putea coborî chiar sub 1% . Criza memoriei provocată de boom-ul AI Problema principală vine din lanțul de aprovizionare. Cererea uriașă pentru infrastructura de inteligență artificială și centre de date a dus la o explozie a prețurilor memoriei DRAM , componentă esențială și pentru smartphone-uri. În ultimul an, prețurile DRAM au crescut cu aproximativ 850% , deoarece companiile din sectorul AI concurează direct cu producătorii de telefoane pentru aceleași cipuri. În consecință, Samsung a fost nevoită să crească prețurile noii generații Galaxy: Galaxy S26 și S26 Plus – cu aproximativ 100 de dolari mai mult Galaxy S26 Ultra (512 GB) – a depășit 2 milioane de woni pentru prima dată în istoria seriei Măsuri drastice de reducere a costurilor Pentru a limita impactul financiar, conducerea Samsung a impus o reducere de 30% a costurilor în toate unitățile DX. Printre măsurile adoptate se numără: călătorii la clasa economică pentru managerii sub nivel de vicepreședinte pe zboruri sub 10 ore reducerea bugetelor pentru întâlniri și evenimente interne restructurări și programe de pensionare voluntară în unele divizii Sindicatul angajaților a cerut deja discuții oficiale cu managementul privind schimbările organizaționale și impactul asupra locurilor de muncă. Samsung – două realități diferite Situația evidențiază o diferență majoră între diviziile companiei. În timp ce sectorul de electronice de consum se confruntă cu presiuni asupra marjelor, divizia de semiconductori Device Solutions profită de boom-ul AI. Profitul operațional total al Samsung ar putea depăși 40 de trilioane de woni în primul trimestru din 2026 , în mare parte datorită vânzărilor de cipuri de memorie. Conducerea companiei ar urma să prezinte strategia de redresare pentru divizia DX în cadrul adunării generale a acționarilor programate pentru 18 martie . [...]
Frontera , producător român de panificație, își extinde prezența în retail și HoReCa mizând pe produse premium și congelate. Potrivit Retail.ro , compania a încheiat anul 2025 cu o cifră de afaceri de aproximativ 62 de milioane de lei și își concentrează strategia de dezvoltare pe cererea tot mai mare pentru pâine artizanală cu maia și produse de panificație congelată. Frontera, companie cu peste două decenii de activitate în Brăila, operează în prezent o rețea de 27 de magazine proprii în județele Brăila și Galați și colaborează cu peste 1.000 de puncte de vânzare din România, inclusiv lanțuri mari de retail precum Kaufland, Mega Image, Carrefour sau Profi. Structura veniturilor arată o distribuție clară între segmentele de piață: aproximativ 65% din cifra de afaceri provine din zona B2B , în timp ce 35% este generată de vânzările directe către consumatori . Compania spune că piața de panificație se schimbă vizibil, iar consumatorii se orientează tot mai mult către produse de calitate superioară, cu ingrediente naturale și procese tradiționale de producție. Printre cele mai căutate se numără: pâinea cu maia și fermentație lungă produse cu etichetă „clean label” sortimente bogate în fibre și proteine pâinea artizanală de dimensiuni mari Potrivit reprezentanților Frontera, chiar și pâinea de 2 kilograme , considerată în trecut un produs cumpărat ocazional, a devenit un produs cerut frecvent de clienți. Panificația congelată, direcție strategică O direcție importantă pentru dezvoltarea companiei este panificația congelată premium , destinată în special partenerilor din retail și HoReCa. Prin această tehnologie, produsele sunt livrate sub formă congelată și pot fi coapte direct în magazine sau restaurante, oferind consumatorilor produse calde și proaspete, fără a compromite calitatea. Potrivit CEO-ului companiei, Alexandru Stancu , tehnologia permite păstrarea caracterului artizanal al produselor, în timp ce procesele din spate sunt optimizate prin automatizare, digitalizare și chiar utilizarea inteligenței artificiale. Produse tradiționale și sortimente sezoniere În rețeaua de magazine proprii, Frontera pune accent pe diversitate și pe produse speciale. Printre acestea se află și „Pâinea lui Manole” , un produs premiat care a devenit unul dintre simbolurile brutăriei. De asemenea, compania introduce periodic produse sezoniere , menite să atragă clienții fideli și să valorifice ingredientele disponibile în anumite perioade ale anului. Frontera are aproximativ 230 de angajați , iar dezvoltarea companiei reflectă o tendință mai largă din piața de panificație: deși volumele totale de consum stagnează, valoarea vânzărilor crește pe fondul orientării consumatorilor către produse premium și mai sănătoase. [...]
Oracle analizează concedierea a până la 30.000 de angajați pe fondul dificultăților de finanțare a infrastructurii pentru inteligență artificială, un proiect estimat la investiții de aproximativ 156 de miliarde de dolari. Compania americană încearcă să reducă presiunea financiară generată de extinderea rapidă a centrelor de date dedicate AI, în condițiile în care costurile de finanțare au crescut semnificativ, iar unele bănci din SUA și-au redus implicarea în creditarea acestor proiecte. Planul discutat în prezent ar putea duce la eliminarea a 20.000–30.000 de locuri de muncă , măsură care ar putea genera între 8 și 10 miliarde de dolari flux de numerar , potrivit estimărilor băncii de investiții TD Cowen. Dacă ar fi implementată integral, aceasta ar reprezenta cea mai amplă restructurare a forței de muncă din istoria recentă a companiei, depășind cele aproximativ 10.000 de concedieri realizate la finalul anului 2025 . În paralel, Oracle analizează și posibila vânzare a diviziei Cerner , specializată în software medical, pe care a cumpărat-o în 2022 pentru 28,3 miliarde de dolari . O eventuală tranzacție ar putea contribui la finanțarea infrastructurii necesare pentru competiția globală din sectorul inteligenței artificiale. Extinderea rețelei de centre de date este însă extrem de costisitoare. Oracle estimează că are nevoie de aproximativ 156 de miliarde de dolari pentru proiectele sale. Până acum compania a reușit să atragă circa 58 de miliarde de dolari , dintre care: 38 de miliarde de dolari pentru centre de date în Texas și Wisconsin 20 de miliarde de dolari pentru proiecte în statul New Mexico Diferența rămâne însă semnificativă, iar condițiile de finanțare s-au înăsprit. Potrivit analizei TD Cowen, unele instituții financiare au dublat primele de dobândă din septembrie , ceea ce a dus la întârzieri în acordurile de finanțare și la încetinirea construcției noilor facilități. Pentru a reduce nevoia de capital, Oracle testează mai multe soluții: solicitarea unui avans de 40% din partea noilor clienți; modelul „bring your own chip” , în care clienții furnizează propriul hardware; restructurarea costurilor prin reducerea personalului. Aceste strategii pot diminua presiunea financiară asupra companiei, însă implică și riscuri operaționale, inclusiv renegocierea contractelor sau impact asupra capacității de operare a serviciilor cloud. În același timp, dinamica pieței s-a schimbat. Cererea de capacitate pentru inteligență artificială din partea OpenAI s-a orientat tot mai mult către furnizori precum Microsoft și Amazon , chiar dacă Oracle găzduise anterior o parte semnificativă din infrastructura necesară pentru aceste proiecte. Compania a transmis însă că relația financiară cu OpenAI rămâne stabilă și că eventualele negocieri dintre Nvidia și OpenAI nu afectează parteneriatul existent. Pentru Oracle, deciziile din lunile următoare vor fi esențiale: compania încearcă să își consolideze poziția într-o cursă globală pentru infrastructura AI, dar trebuie să găsească echilibrul între investiții uriașe și sustenabilitatea financiară. [...]
Meta ar putea concedia până la 20% din angajați într-un nou val major de restructurări potrivit Reuters , compania ar analiza una dintre cele mai mari reduceri de personal din istoria sa, pe fondul costurilor tot mai mari generate de investițiile în inteligență artificială. Conform informațiilor obținute de Reuters, conducerea Meta ar fi cerut unor lideri din companie să înceapă planificarea reducerii personalului , însă decizia finală privind data și numărul exact de angajați afectați nu a fost încă stabilită. Câți angajați ar putea fi afectați La finalul anului 2025, Meta avea aproximativ 78.865 de angajați la nivel global. Dacă scenariul reducerii de 20% s-ar confirma, ar putea fi vorba despre peste 15.000 de locuri de muncă eliminate. În același timp, compania continuă să înregistreze rezultate financiare solide: Indicator financiar Valoare Venituri trimestrul IV 2025 aproape 60 miliarde dolari Venituri totale 2025 peste 200 miliarde dolari Număr de angajați 78.865 Un purtător de cuvânt al Meta a declarat pentru Reuters că informațiile apărute reprezintă „speculații despre scenarii teoretice” , fără a confirma oficial planurile de concedieri. Concedieri repetate în ultimii ani Meta a trecut prin mai multe runde de restructurări în ultimii ani. Printre acestea: aproximativ 1.000 de angajați concediați în 2026 din divizia Reality Labs, responsabilă de proiectele VR și metaverse aproximativ 5% din personal concediat în 2025 alte restructurări mai mici realizate în aceeași perioadă Investițiile în inteligență artificială cresc presiunea pe costuri În paralel cu aceste restructurări, Meta investește masiv în inteligență artificială și achiziții de startup-uri din domeniu. Printre tranzacțiile recente se numără: Moltbook – o rețea socială populată de agenți AI Manus – companie specializată în agenți AI pentru automatizarea sarcinilor Aceste investiții fac parte din strategia companiei de a accelera dezvoltarea tehnologiilor AI, însă cresc și presiunea asupra costurilor operaționale. Dacă planurile se confirmă, viitorul val de concedieri ar putea deveni una dintre cele mai mari restructurări din industria tehnologică din 2026 . [...]
Grupul japonez JTEKT intenționează să închidă treptat fabrica din Alexandria , cel mai mare angajator din județul Teleorman, iar concedierile ar putea începe din vara anului 2026 și ar urma să se încheie în martie 2027. Potrivit Economedia , fabrica are aproximativ 820 de angajați , iar decizia ar avea un impact major asupra economiei locale. Planul de închidere și concedieri Compania a transmis angajaților că analizează închiderea etapizată a operațiunilor din România , proces estimat să dureze aproape un an. Calendarul estimat: Iunie 2026 – începerea concedierilor 2026–2027 – reducerea treptată a activității Martie 2027 – finalizarea procesului de închidere JTEKT produce la Alexandria rulmenți și componente auto specializate , iar fabrica este considerată cel mai mare angajator din județul Teleorman. Motivele invocate de companie Conducerea grupului japonez spune că decizia vine după o analiză strategică a operațiunilor europene și este legată de schimbările din industria auto. Printre principalele probleme menționate se numără: scăderea cererii pe piața globală presiunea costurilor din lanțurile de aprovizionare costurile ridicate la energie și materii prime schimbările tehnologice din industria auto Datele financiare arată că firma din România a avut în 2024 o cifră de afaceri de aproximativ 433,7 milioane de lei , dar a înregistrat pierderi de peste 123 de milioane de lei . Posibilă vânzare a fabricii În paralel cu planul de închidere, compania analizează și varianta vânzării fabricii , însă discuțiile sunt încă într-o fază preliminară și nu există un cumpărător confirmat. Potrivit surselor citate de Economedia, șansele unei tranzacții sunt estimate la aproximativ 4,5 din 10 , iar negocierile cu sindicatele privind eventualele salarii compensatorii continuă. Impact major asupra economiei locale Prefectul județului Teleorman, Benone Rababoc , a confirmat că autoritățile locale au fost informate despre planul companiei. El avertizează că închiderea fabricii ar avea efecte serioase asupra comunității. „Dacă nu se găsește un investitor serios care să continue activitatea, este o situație critică pentru aproximativ 820 de familii ”, a declarat oficialul. O fabrică cu peste 50 de ani de istorie Unitatea industrială din Alexandria are o istorie îndelungată: 1971 – înființarea fabricii de rulmenți 1974 – începutul producției 1998 – compania japoneză Koyo Seiko devine acționar majoritar 2006 – fuziunea Koyo Seiko cu Toyoda Machine Works creează grupul JTEKT Fabrica a fost una dintre cele mai importante unități industriale din sudul României timp de mai multe decenii. [...]
