Știri
Știri din categoria Companii
Ministerul Sănătății încearcă să transforme pierderile din vaccinurile COVID în acces la tratamente printr-o serie de întâlniri la Washington cu Banca Mondială și companii americane, inclusiv Pfizer, potrivit Economica.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, urmează să se afle în SUA în perioada 14–18 aprilie, unde are programate discuții atât cu reprezentanți ai Băncii Mondiale, cât și cu mai multe companii din domeniul sănătății, conform unei informări de presă a ministerului, citată de Agerpres.
Ministerul Sănătății leagă explicit vizita de obiectivul de a converti „pierderea financiară din cazul vaccinurilor anti-Covid 19” într-un „beneficiu real pentru pacienți”, prin asigurarea accesului la tratamente care „momentan lipsesc din sistemul public”.
Potrivit programului anunțat de Ministerul Sănătății, ministrul Rogobete ar urma să aibă următoarele întâlniri și participări:
Ce rezultate concrete ar putea rezulta (contracte, programe finanțate sau termene) nu sunt detaliate în informarea citată.
Recomandate
Vizita premierului spaniol Pedro Sánchez la sediul Xiaomi scoate în evidență miza comercială a companiei în Spania, unde producătorul chinez conduce piața de smartphone-uri cu o cotă de 26% , potrivit IT Home . Fondatorul, președintele și CEO-ul Xiaomi, Lei Jun, a relatat că Sánchez a fost duminică, 13 aprilie, la sediul companiei și a vizitat și magazinul „Mi Home” din cadrul sediului. În timpul vizitei, premierul Spaniei a testat un telefon Xiaomi 17 Ultra, a făcut fotografii pentru jurnaliștii care îl însoțeau și a realizat un selfie împreună cu Lei Jun, conform relatării acestuia. De ce contează: Spania, o piață-cheie pentru Xiaomi Lei Jun a spus că Xiaomi acordă o importanță ridicată pieței din Spania, unde compania a intrat încă din 2017. Publicația notează că, din trimestrul al treilea din 2020 și până în prezent, Xiaomi se află pe primul loc în Spania la livrările de smartphone-uri, cu o cotă de piață de 26%. Interes și pentru mașinile Xiaomi: întrebări despre performanță și autonomie Potrivit aceleiași surse, Sánchez s-a arătat interesat și de zona auto a Xiaomi, adresând întrebări despre performanță, autonomie și interconectarea dintre telefon și mașină. El a făcut un test de pasager în modelul YU7, iar după experiență a apreciat „ecranul panoramic” („tianji screen”, în formularea din sursă). Context: extinderea Xiaomi în Spania IT Home amintește că Xiaomi a intrat pe piața spaniolă în 2017, când a lansat inclusiv modelul Mi MIX 2, acesta fiind și primul pas al companiei pe o piață din Europa de Vest. Ulterior, în 2019, Xiaomi TV a intrat oficial în Spania. [...]
Xiaomi își extinde strategia de brand dincolo de electronice, testând cererea cu o înghețată vândută în cantina proprie , potrivit Gizmochina . Produsul a fost prezentat la „2026 Values Conference” și este oferit în trei variante cu denumiri inspirate din gama de telefoane: Standard, Pro și Max. Înghețata este vândută în cantina Xiaomi, iar prețurile sunt poziționate ca „competitive”, conform publicației: 5,99 yuani (aprox. 0,88 dolari) pentru varianta Standard, 6,99 yuani (aprox. 1,02 dolari) pentru Pro (cu un biscuit adăugat) și 8,99 yuani (aprox. 1,32 dolari) pentru Max (cu trei biscuiți). Ce spune Xiaomi despre rețetă și producție Rețeta a fost dezvoltată de chef Bing Jiabao, din cantina companiei. Xiaomi afirmă că inspirația a venit din înghețata cu tofu și că produsul a rezultat din experimente cu meiul, ingredient prezent și în elemente de branding ale companiei. Procesul descris include: fierberea/aburirea meiului; transformarea lui într-o pastă amestecată cu lapte; finalizarea cu topping din boabe de mei. Compania susține că rețeta rezolvă dificultatea de a obține un gust mai pronunțat al meiului. Indicii de parteneriat și reacția pieței Fotografiile publicate arată un aparat de înghețată din cantină cu branding Mengniu , companie chineză din industria lactatelor, ceea ce „sugerează un efort colaborativ”, notează Gizmochina , fără a detalia forma parteneriatului. Xiaomi operează cantina intern din 2015, iar bucătarii și personalul sunt angajați direcți ai companiei, cu beneficii standard. Lansarea a ajuns rapid în trend pe rețelele sociale, iar Xiaomi a confirmat că înghețata s-a epuizat la scurt timp după debut. [...]
Ministerul Economiei pune în joc un contract de 1,5 milioane de lei pentru servicii de curățenie, cu un prag de experiență care poate restrânge concurența , potrivit Digi24 . Procedura vizează servicii de curățenie și întreținere pentru spațiile interioare și exterioare ale instituției, iar anunțul din SEAP este citat de Agerpres. Contractul este estimat la 1,5 milioane de lei, fără TVA, și ar urma să fie încheiat pe 12 luni. Suma este împărțită pe doi ani bugetari: aproximativ 1 milion de lei pentru 2026 (pentru un interval de maximum opt luni) și circa 500.000 de lei pentru 2027 (patru luni). Achiziția se face prin licitație deschisă , iar termenul-limită pentru depunerea ofertelor sau a cererilor de participare este 18 mai, ora 15:00. Condiții de participare și ce înseamnă pentru piață Conform documentației citate, operatorii economici interesați trebuie să dovedească faptul că, în ultimii trei ani, au prestat servicii similare de curățenie a imobilelor în valoare cumulată de cel puțin 1 milion de lei, fără TVA. Pragul de experiență cerut poate avantaja firmele cu portofolii mai mari și poate limita accesul companiilor mici, chiar dacă acestea ar putea acoperi operațional contractul, în funcție de modul în care își pot demonstra lucrările similare. Ce urmează Procedura este în desfășurare, iar ofertele depuse urmează să fie analizate înainte de atribuirea contractului. [...]
FAN Courier a eliminat interacțiunea la ghișeu în agențiile fizice , mutând operațiunile către lockere și servicii digitale, într-o schimbare cu impact direct asupra modului în care clienții trimit și ridică colete, potrivit Mobilissimo . Decizia a intrat în vigoare pe 10 aprilie 2026, după o tranziție începută în octombrie 2025, când compania a redus treptat punctele de lucru cu publicul. Miza operațională este reducerea dependenței de agenții și personal de front-office, în favoarea unui model „self-service” (autoservire) și disponibilitate extinsă. Compania își justifică direcția prin schimbarea comportamentului utilizatorilor, care ar prefera accesul la servicii la orice oră, fără cozi. Ce se schimbă pentru clienți Pentru utilizatorii care foloseau agențiile FAN, modificările sunt structurale: nu mai există predare de colete la ghișeu; nu mai pot fi ridicate pachete din agențiile clasice; trimiterea coletelor se face prin FANbox sau prin programarea curierului; livrarea se face la adresă sau în lockere. Rămâne o excepție limitată: unele foste recepții ar urma să funcționeze între 09:00 și 11:00, doar pentru situații speciale (de exemplu, colete nelivrate), fără a înlocui serviciile de ghișeu. De ce contează: presiune pe fluxurile comercianților și pe costuri Impactul diferă în funcție de tipul de client. Pentru magazinele online, care foloseau ghișeele pentru predări rapide, schimbarea înseamnă reorganizarea fluxurilor logistice. Pentru clienții ocazionali, trecerea poate fi un avantaj dacă folosesc deja lockere, dar poate complica rezolvarea cazurilor „atipice”, unde sprijinul direct conta. În paralel, FAN Courier își accelerează infrastructura de automatizare: compania indică o rețea de peste 3.000 de unități FANbox la nivel național, plus puncte de tip Collect Point (inclusiv PayPoint), cu livrări și ridicări disponibile non-stop. Context financiar invocat în material Materialul notează că FAN Courier a crescut ca venituri, însă profitabilitatea a fost sub presiune. Sunt menționate următoarele repere pentru 2025: cifră de afaceri: 1,546 miliarde lei (+11%); profit: scădere de aproximativ 40%; estimare 2026: creștere de aproximativ 15%. În acest context, mutarea către lockere și servicii digitale poate reduce costurile asociate agențiilor (chirie, personal, logistică), sugerând o prioritizare a eficientizării operaționale. Compania susține că nu vor exista concedieri, iar angajații vor fi relocați în alte zone operaționale, însă rămâne de văzut cât de ușor se va face tranziția în practică. [...]
Dokia Air a închis primul an operațional complet cu afaceri de circa 17,5 milioane lei (3,4 milioane euro), obținute cu o singură aeronavă , unul dintre cele mai scumpe avioane private de mici dimensiuni înregistrate în România, potrivit Economica , pe baza datelor publicate la Ministerul Finanțelor. Compania a operat în 2025 doar cu un Dassault Falcon 2000LXS , avion livrat direct din fabrică. Prețul de listă pentru acest model este de circa 35–37 milioane dolari (aprox. 161–170 milioane lei), conform informațiilor din articol. CEO-ul Dokia Air, Florin Susanu, spune că proiectul a fost construit de la început pe o țintă de ore de zbor care să ducă la „break-even sau chiar mai mult”. „A fost un proiect calculat de la început; știam exact tipul de aeronavă și câte ore ar trebui zburate astfel încât să ieșim pe break-even sau chiar mai mult. Și am reușit să îndeplinim această țintă.” Costuri mai mari la combustibil și măsuri de eficientizare Un element care apasă pe operațiuni față de perioada pandemiei este costul kerosenului, despre care Susanu afirmă că „aproape că s-a dublat”. Pentru a limita impactul, compania spune că optimizează alimentarea în funcție de prețurile de pe rutele pe care operează, alegând să alimenteze acolo unde este mai convenabil. Extindere amânată: decizia pentru un avion cu autonomie mai mare, afectată de contextul regional Pentru 2026, Dokia Air ia în calcul achiziția unui avion cu autonomie mai mare, plan menționat anterior într-un interviu pentru publicația de profil CH Aviation . Potrivit CEO-ului, proiectul este într-un stadiu avansat, însă conflictul din Orientul Mijlociu a dus la amânarea deciziei, compania urmând să reevalueze oportunitatea în funcție de evoluția situației și de opțiunile de schimbare a tipului de aeronavă sau a zonei de operare. Ce anticipează compania pentru 2026 Susanu afirmă că se așteaptă ca, în acest an, atât numărul de ore de zbor, cât și cifra de afaceri să depășească nivelul din 2025, pe fondul consolidării bazei de clienți și al creșterii vizibilității în piață. Avionul companiei are zece locuri și a operat anul trecut către destinații din Europa, dar și către Orientul Mijlociu și unele zone din nordul Africii. Dokia Air a fost înființată în 2021 de omul de afaceri George Brăiloiu și a avut anul trecut un număr mediu de 13 angajați. [...]
Apple a încercat să atragă Samsung ca aliat în procesul antitrust, dar a fost refuzată , un semnal că presiunea de reglementare asupra ecosistemului iPhone nu mai produce automat front comun în industrie. Potrivit Android Headlines , Apple a apelat la Samsung pentru a-și susține poziția într-un proces de tip „monopol”, însă compania sud-coreeană a spus „nu”. Refuzul contează dincolo de rivalitatea comercială: în litigiile antitrust, sprijinul altor jucători mari poate întări argumentul că practicile contestate sunt „standard de piață” sau că intervenția ar produce efecte negative în lanț. Faptul că Samsung nu a acceptat să se alăture demersului lasă Apple mai expusă în fața acuzațiilor și reduce șansele de a construi o apărare bazată pe consensul industriei. De ce e relevant pentru companii și piață Miza principală este una de reglementare, cu potențiale efecte economice: un rezultat nefavorabil pentru Apple într-un proces antitrust poate însemna obligații de schimbare a regulilor din ecosistem (de exemplu, modul în care sunt controlate distribuția de aplicații sau plățile), cu impact asupra veniturilor și a relației cu dezvoltatorii. În același timp, poziționarea Samsung sugerează că marii competitori nu sunt neapărat dispuși să legitimeze modelul Apple în fața instanței, chiar dacă și ei operează ecosisteme închise sau semi-închise în anumite segmente. Ce urmează Materialul nu oferă detalii suplimentare despre forma exactă a sprijinului solicitat de Apple sau despre motivarea refuzului Samsung. În lipsa acestor elemente, rămâne de urmărit dacă Apple va încerca să obțină susținere de la alți actori din industrie și cum va influența acest episod strategia sa de apărare în dosarul antitrust. [...]
