Știri
Știri din categoria Politică

Guvernul negociază cu Pfizer plata eșalonată sau compensarea prin medicamente, după ce România a pierdut un proces, potrivit Mediafax. Premierul Ilie Bolojan spune că autoritățile caută o formulă care să limiteze costurile suplimentare și să permită, dacă este posibil, transformarea unei părți din obligații în produse necesare sistemului sanitar.
Discuțiile sunt coordonate de Ministerul Sănătății și Ministerul Finanțelor, iar cei doi miniștri urmează să se deplaseze săptămâna viitoare în Statele Unite pentru negocieri directe cu compania. În paralel, Guvernul intenționează să solicite sprijinul Comisiei Europene în această negociere.
„Noi vom solicita și un sprijin din partea Comisiei Europene în această negociere și, de asemenea, căutăm formulele care pot fi puse în practică pentru că această sumă de bani, ori să o achităm într-o formulă eșalonată, ori să fie transformată în alte livrabile de care sistemul de sănătate din România are nevoie, pentru că o parte din medicamentele care sunt pe piața românească sunt produse de către această companie”, a afirmat Bolojan.
Premierul a indicat și un calendar procedural: în aproximativ două săptămâni ar urma să fie primită motivarea instanței, după care ar mai exista o perioadă de două luni. În acest interval, Executivul vrea să găsească o soluție care să oprească penalitățile de întârziere pe durata negocierilor și să decidă, pe baza consultărilor juridice, dacă va formula sau nu recurs, inclusiv în coordonare cu Polonia, aflată „în aceeași situație”, potrivit declarațiilor lui Bolojan.
Miza financiară este ridicată: tribunalul francofon de primă instanță din Bruxelles a decis că România trebuie să plătească 600 de milioane de euro către Pfizer pentru dozele de vaccin anti-COVID pe care statul a refuzat să le mai preia în 2023, însă hotărârea nu este definitivă. Bolojan a spus că rezultatele discuțiilor din perioada următoare vor fi comunicate după întâlnirile programate de miniștri.
Recomandate

USR nu va mai negocia guvernarea dacă PSD votează o moțiune care răstoarnă Cabinetul Bolojan , potrivit News.ro . Mesajul a fost transmis de ministrul Apărării, Radu Miruță, marți seară, într-o intervenție la Digi 24. Miruță a susținut că, în actualul context internațional, o criză politică generată printr-o moțiune de cenzură ar fi o decizie greșită. El a invocat discuțiile din cadrul reuniunilor NATO ale miniștrilor apărării, inclusiv teme precum capabilitățile nucleare și impactul unor evoluții geopolitice asupra prețului combustibilului. „Într-o țară în care ministerialele NATO, ale miniștrilor apărării, discută despre motor de capabilități nucleare, despre recalibrarea coaliției de voință pentru eliberare de strâmtori care duc la creșterea sau la scăderea prețului la combustibil, nu e cazul ca România să nu-și poată ridica privirea de la vârful pantofilor și să fie ruptă de realitate la ce se întâmplă la nivel mondial”, a afirmat, marți seară, la Digi 24, Radu Miruță. Întrebat cine ar putea convinge PSD să nu inițieze demersuri care ar putea declanșa o criză politică, ministrul a răspuns că ar trebui să funcționeze „apăsarea propriei responsabilități”, adăugând că România are probleme care cer „o decizie politică congruentă”. În același context, Miruță a spus că USR își va continua activitatea la ministerele pe care le conduce și va urmări aplicarea programului de guvernare semnat, însă a avertizat că, dacă PSD ar participa prin vot la răsturnarea guvernului condus de Ilie Bolojan, reluarea negocierilor politice cu PSD ar fi „irațională” și „fără nicio finalitate”. El a mai afirmat că instabilitatea repetată afectează încrederea publică și că „oamenii s-au săturat de asta”. [...]

Nicușor Dan mizează pe stabilitate politică în fața tensiunilor din coaliție , potrivit HotNews.ro , subliniind că partidele trebuie să colaboreze pentru obiectivele majore ale României, în ciuda amenințărilor PSD privind o posibilă ieșire de la guvernare după consultarea internă programată pe 20 aprilie 2026. Declarațiile au fost făcute la Timișoara, pe fondul tensiunilor tot mai vizibile dintre social-democrați și premierul Ilie Bolojan, dar și al presiunilor legate de reforme și absorbția fondurilor europene. Președintele a insistat că actuala configurație parlamentară obligă la cooperare între partidele pro-occidentale și minorități, invocând progresele înregistrate în dosare importante: aderarea la OCDE, unde România se află la jalonul 24 din 25; implementarea PNRR, cu un termen limită de doar câteva luni pentru absorbția fondurilor. În acest context, Nicușor Dan a respins ideea unor scenarii politice speculative și a evitat să comenteze posibilitatea de a-i cere demisia premierului Ilie Bolojan, afirmând că rolul său este de mediator, nu de factor de presiune. El a transmis că prioritatea rămâne continuitatea proiectelor strategice, nu escaladarea conflictelor politice. Pe de altă parte, PSD își intensifică criticile. Liderul Sorin Grindeanu a declarat că actuala formulă de guvernare nu mai poate continua în forma actuală și a invocat nemulțumirea populației față de direcția guvernului. Consultarea internă din 20 aprilie ar putea decide fie renegocierea coaliției, fie ieșirea de la guvernare. Ce scenarii sunt pe masă Menținerea coaliției , cu ajustări interne și compromisuri politice; Ieșirea PSD de la guvernare , care ar deschide calea unui guvern minoritar; Reconfigurarea executivului , inclusiv schimbări la nivel de premier sau program de guvernare. Nicușor Dan a avertizat anterior că un guvern minoritar nu este o soluție potrivită în actualul context economic și geopolitic, sugerând că, în final, partidele vor ajunge la un acord. Miza rămâne stabilitatea politică într-un moment critic pentru reforme și investiții. [...]

Nicușor Dan mizează pe stabilitate politică în fața tensiunilor din coaliție , potrivit HotNews.ro , subliniind că partidele trebuie să colaboreze pentru obiectivele majore ale României, în ciuda amenințărilor PSD privind o posibilă ieșire de la guvernare după consultarea internă programată pe 20 aprilie 2026. Declarațiile au fost făcute la Timișoara, pe fondul tensiunilor tot mai vizibile dintre social-democrați și premierul Ilie Bolojan, dar și al presiunilor legate de reforme și absorbția fondurilor europene. Președintele a insistat că actuala configurație parlamentară obligă la cooperare între partidele pro-occidentale și minorități, invocând progresele înregistrate în dosare importante: aderarea la OCDE, unde România se află la jalonul 24 din 25; implementarea PNRR, cu un termen limită de doar câteva luni pentru absorbția fondurilor. În acest context, Nicușor Dan a respins ideea unor scenarii politice speculative și a evitat să comenteze posibilitatea de a-i cere demisia premierului Ilie Bolojan, afirmând că rolul său este de mediator, nu de factor de presiune. El a transmis că prioritatea rămâne continuitatea proiectelor strategice, nu escaladarea conflictelor politice. Pe de altă parte, PSD își intensifică criticile. Liderul Sorin Grindeanu a declarat că actuala formulă de guvernare nu mai poate continua în forma actuală și a invocat nemulțumirea populației față de direcția guvernului. Consultarea internă din 20 aprilie ar putea decide fie renegocierea coaliției, fie ieșirea de la guvernare. Ce scenarii sunt pe masă Menținerea coaliției , cu ajustări interne și compromisuri politice; Ieșirea PSD de la guvernare , care ar deschide calea unui guvern minoritar; Reconfigurarea executivului , inclusiv schimbări la nivel de premier sau program de guvernare. Nicușor Dan a avertizat anterior că un guvern minoritar nu este o soluție potrivită în actualul context economic și geopolitic, sugerând că, în final, partidele vor ajunge la un acord. Miza rămâne stabilitatea politică într-un moment critic pentru reforme și investiții. [...]

Președintele Nicușor Dan a convocat o întâlnire la Cotroceni pe tema carburanților , relatează Digi24 . Discuțiile sunt programate luni, de la ora 14:00, și îi reunesc pe premierul Ilie Bolojan, pe miniștrii Energiei și Transporturilor, precum și reprezentanți ai companiilor petroliere, în contextul îngrijorărilor legate de o posibilă criză a carburanților. Potrivit Administrației Prezidențiale, tema centrală este aprovizionarea României cu țiței și combustibili. În programul oficial este menționată participarea ministrului Energiei, Bogdan Ivan, a ministrului Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban, și a reprezentanților Petrom și Rompetrol. „Întâlnire cu Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban, și reprezentanții companiilor din industria petrolieră Petrom și Rompetrol, pe tema aprovizionării României cu țiței și combustibili”, se arată în programul oficial. Contextul invocat este amplificarea temerilor privind o eventuală criză a carburanților, pe fondul discuțiilor din mai multe state despre raționalizarea combustibilului. Fostul președinte Traian Băsescu a declarat duminică, la TVR INFO, că ar fi nevoie de „raționalizare de pe acum, ca să nu ajungem la criză”, avertizând totodată că „marea problemă este că toți se reped să reducă prețul, ceea ce e o mare eroare”. În paralel, Slovenia a început să limiteze consumul de carburant, însă autoritățile de la București au dat asigurări că România nu va impune restricții populației. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan , a spus că strategia României se bazează pe creșterea capacității de producție interne, nu pe limitarea consumului. Pe partea de măsuri fiscale, Guvernul a adoptat vineri, într-o ședință extraordinară, reducerea accizei la motorina standard cu aproximativ 30 de bani pe litru (36 de bani cu TVA) și introducerea unei contribuții de solidaritate pentru companiile care extrag și comercializează petrol în România. Reducerea accizei a fost justificată prin impactul motorinei asupra economiei și inflației, iar măsura urmează să intre în vigoare marți, 7 aprilie. [...]

Viktor Orbán a confirmat că a discutat cu Vladimir Putin despre „pace” , potrivit Digi24 , într-un schimb de mesaje pe platforma X cu premierul Poloniei, Donald Tusk, pe fondul unor informații apărute în presa internațională despre o convorbire telefonică între liderul ungar și președintele rus. Orbán a spus că discuția a vizat „încheierea războiului” și posibilitatea organizării „unui summit pentru pace între Statele Unite și Rusia la Budapesta”, reacționând la un mesaj al lui Tusk. În aceeași intervenție, premierul ungar a lansat un atac direct la adresa omologului polonez. „Este adevărat. Am vorbit cu preşedintele rus despre încheierea războiului şi organizarea unui summit pentru pace între Statele Unite şi Rusia la Budapesta”, a reacţionat Orban pe platforma X la un mesaj al prim-ministrului polonez Donald Tusk. În mesajul său, Donald Tusk l-a acuzat pe Orbán că „s-a pus în întregime la dispoziția lui Putin”, trimitere la informații atribuite agenției Bloomberg. Potrivit textului, Tusk i-a întrebat, de asemenea, pe președintele Poloniei, Karol Nawrocki, și pe Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului de opoziție Lege și Justiție (PiS) și fost prim-ministru, dacă îl susțin pe Orbán în această privință. Digi24 notează că informațiile invocate de Tusk se referă la o convorbire telefonică din octombrie anul trecut, în care Orbán ar fi afirmat că este pregătit să facă tot posibilul pentru a-l ajuta pe președintele rus. Publicația română indică faptul că această relatare se bazează pe o transcriere a apelului obținută de Bloomberg. În aceeași relatare este reprodusă și formularea atribuită premierului ungar din acea convorbire: „În orice problemă în care pot fi de ajutor, sunt la dispoziţia dumneavoastră”. Schimbul de replici are loc în contextul războiului din Ucraina și al tensiunilor politice din interiorul Uniunii Europene privind relația cu Rusia și inițiativele de negociere. Din informațiile prezentate, Orbán își apără demersul ca fiind orientat spre obținerea păcii, în timp ce Tusk îl critică pentru apropierea de Kremlin. [...]

António Costa a condamnat amenințările lui Donald Trump la adresa Iranului potrivit POLITICO , invocând riscul unui „dublu standard” în condițiile în care UE denunță atacurile Rusiei asupra infrastructurii civile din Ucraina. Președintele Consiliului European le-a transmis luni autorităților de la Washington că „orice țintire a infrastructurii civile, în special a facilităților energetice, este ilegală și inacceptabilă”, adăugând că aceleași standarde „se aplică războiului Rusiei în Ucraina și se aplică peste tot”. De ce a intervenit Costa și ce temeri există în capitalele UE Conform publicației, poziția fermă a lui Costa a fost determinată de discuții interne în care mai mulți lideri europeni au susținut că UE nu poate condamna presupuse crime de război ale Rusiei și, în același timp, să rămână tăcută în fața unor acțiuni comparabile ale SUA. Un diplomat citat sub protecția anonimatului a vorbit despre „neliniște” în rândul majorității statelor membre și despre nevoia de a evita aplicarea unui „dublu standard”, în contextul în care UE își fundamentează mesajele externe pe stabilitate, stat de drept și ordine internațională multilaterală. Amenințările lui Trump și paralela cu Ucraina La 24 de ore după mesajul lui Costa, Donald Trump a avertizat public că „o întreagă civilizație va muri în această seară, pentru a nu mai fi adusă înapoi”, potrivit relatării POLITICO. Președintele SUA a sugerat lovituri care ar viza poduri, instalații de desalinizare și ținte energetice, adică obiective ce pot include infrastructură civilă. Diplomați citați de publicație au spus că această escaladare de retorică, legată de cererea ca Teheranul să redeschidă Strâmtoarea Hormuz, a fost percepută în Europa prin prisma experienței războiului din Ucraina, unde Moscova a vizat în mod repetat infrastructura civilă, fapt condamnat constant de Bruxelles. Mandatul primit de la liderii UE și liniile roșii neclare Costa, descris de POLITICO drept „socialist portughez”, a prezidat în martie un summit al celor 27 de lideri ai UE pentru a discuta criza. Atunci, statele membre au convenit asupra unui apel la „dezescaladare și maximă reținere”, protecția civililor și a infrastructurii civile, respectarea dreptului internațional de către toate părțile și un „moratoriu asupra loviturilor împotriva facilităților energetice și de apă”. Un oficial european de rang înalt a spus că declarația de luni a lui Costa a venit din „mandatul clar” primit la acel summit, dar că a contat și alegerea sa politică privind formularea și momentul, pentru a întări ideea că „dreptul internațional se aplică tuturor”, poziție văzută ca fiind „în interesul propriu al Europei”. Ce urmează: întrebarea despre reacția UE dacă avertismentele sunt ignorate Deși există un consens în creștere între statele membre, un al doilea diplomat a atras atenția că discuțiile despre pașii următori sunt limitate, în eventualitatea în care „liniile roșii” ar fi depășite. În acest context, miza politică pentru UE este dublă: menținerea unei poziții unitare față de Washington și păstrarea coerenței mesajului privind protecția infrastructurii civile și respectarea dreptului internațional, inclusiv în raport cu războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Mesajul central al lui Costa: atacarea infrastructurii civile (în special energetice) este „ilegală și inacceptabilă”. Rațiunea invocată de diplomați: evitarea unui „dublu standard” între condamnarea Rusiei și reacția la posibile acțiuni ale SUA. Punctul sensibil rămas deschis: ce măsuri ar lua UE dacă avertismentele sunt ignorate și au loc lovituri asupra unor ținte care includ infrastructură civilă. [...]