Știri
Știri din categoria Companii
Achiziția de 15.000 ha de pădure de către șeful Palantir schimbă imediat drepturile de vânătoare în zonă, după ce terenul a trecut la o companie nou-înființată controlată de Alexander Karp, potrivit Focus. Tranzacția, de peste 21 milioane euro (aprox. 105 milioane lei), a stârnit îngrijorare în rândul localnicilor din regiunea Jämtland, inclusiv din cauza influenței pe care o poate căpăta un proprietar cu resurse financiare foarte mari.
Terenul a fost cumpărat în jurul localității Storsjö Kapell, în comuna Berg, iar suprafața este comparată ca mărime cu orașul Malmö. Vânzătorul este grupul forestier suedez SCA (Svenska Cellulosa AB), iar cumpărătorul este Cladonia Skog, o societate nou creată, în spatele căreia se află Karp, cofondator și director general al Palantir Technologies.
Impactul imediat pentru comunitate a apărut în vară. În iulie, asociațiile locale de vânătoare ar fi aflat că își pierd drepturile de vânătoare pe terenurile respective.
În Suedia, drepturile de vânătoare aparțin, în principiu, proprietarului terenului. Cât timp pădurea a fost deținută de SCA, asociațiile locale puteau vâna acolo; odată cu schimbarea proprietarului, situația s-a modificat.
Întrebarea centrală pentru localnici este ce intenționează Karp să facă pe teren. În spațiul public au apărut speculații privind construirea unui centru de date, însă compania respinge această variantă.
Cladonia Skog a declarat pentru SVT că vrea să folosească zona pe termen lung pentru activități forestiere și că ar putea exista și alte activități compatibile cu administrarea terenului. Într-o poziție separată, compania a susținut că va gestiona proprietatea „cu mare respect față de natură” și tradițiile suedeze legate de pădure și teren, menționând importanța vânătorii și a schiului pentru regiune.
Postul public suedez de radio P4 a relatat despre scepticismul din comunitate față de faptul că un miliardar american din tehnologie cumpără o suprafață atât de mare. Bo-Göran Lund, șeful asociației sătești din Storsjö Kapell, a transmis, în esență, că cine deține multă putere financiară și mult teren capătă inevitabil influență, iar miza este cum va fi folosită aceasta.
În același timp, un reprezentant al SCA a spus, potrivit SVT, că zona nu este un teren forestier obișnuit, fiind potrivită și pentru recreere, vânătoare, schi și drumeții — elemente care ar fi putut conta și pentru cumpărător.
Focus amintește că Palantir este cunoscută pentru relațiile comerciale cu armata, autorități de securitate și poliție (detalii în materialul Focus), iar criticii acuză compania de apropiere de tehnologii de supraveghere; P4 o descrie în acest context drept o „companie de supraveghere”.
Recomandate
Implicarea directă a lui John Ternus în design schimbă centrul de greutate al deciziilor la Apple , într-un moment în care compania încearcă să-și stabilizeze echipele după plecări importante și fără să caute un „Chief Design Officer” în stilul Jony Ive , potrivit 9to5Mac . Informația se bazează pe relatarea lui Mark Gurman de la Bloomberg, care susține că Ternus – devenit CEO „în urmă cu aproximativ o lună” – s-a implicat semnificativ în ambele echipe de design ale Apple: design industrial și interfață (human interface). Contextul este unul sensibil: după plecarea lui Jony Ive în 2019, Apple nu a mai avut un lider de design „în sensul clasic”, iar pentru o perioadă responsabilitatea a fost la fostul COO Jeff Williams, până la retragerea acestuia anul trecut. Ce se schimbă operațional: CEO-ul intră în „atelier” Potrivit Bloomberg, Ternus nu se limitează la supraveghere, ci lucrează „practic” cu echipele în studio de mai multe ori pe săptămână, uneori cu vizite repetate în aceeași zi. De când a devenit CEO, s-a implicat profund în echipele de design industrial și interfață. Mai multe persoane familiarizate cu departamentul spun că lucrează practic în studio de câteva ori pe săptămână, uneori vizitând de mai multe ori într-o singură zi. Această abordare ar contrasta cu stilul lui Tim Cook, care, conform aceleiași surse, ar fi trecut pe la studio „aproximativ o dată pe lună”. De ce contează: Apple nu caută un nou „Jony Ive”, dar întărește controlul de sus Materialul notează că Apple ar fi pierdut talente către alte companii, inclusiv prin plecarea lui Alan Dye la Meta și prin recrutări făcute de OpenAI. În acest context, Ternus ar fi acordat atenție refacerii echipei: promovări din rândul designerilor mai tineri și angajări din exterior. În paralel, Bloomberg afirmă că nu ar exista o căutare în desfășurare pentru un înlocuitor de tip Jony Ive (un „Chief Design Officer”). În locul unei astfel de poziții, Apple i-ar fi evidențiat pe Molly Anderson și Steve Lemay ca lideri pentru cele două arii (design industrial, respectiv interfață), în timp ce Ternus ar fi „decidentul” de ansamblu pe design. Context: tranziția de la Cook la Ternus și repoziționarea designului 9to5Mac arată că această poveste ar fi început înainte ca Ternus să devină CEO, odată cu plecarea lui Jeff Williams din rolul de COO. Atunci, Apple anunțase că echipele de design vor raporta către Tim Cook, însă, potrivit relatării citate, în practică ar fi raportat către Ternus, ca parte a tranziției către noul rol. Rămâne de văzut dacă implicarea directă a CEO-ului va accelera deciziile de produs și va reduce fricțiunile interne într-o zonă unde Apple a fost percepută, în ultimii ani, ca având un leadership mai difuz. În acest moment, informațiile sunt prezentate ca raportate de Bloomberg și preluate de 9to5Mac, fără detalii suplimentare despre schimbări formale de organigramă sau calendar. [...]
Schimbarea liderului în topul averilor din Germania arată ascensiunea capitalului din farma , după ce familiile acționare ale Boehringer Ingelheim au urcat pe primul loc, depășindu-l pe fondatorul Lidl, Dieter Schwarz , potrivit Focus , care citează clasamentul „ Manager Magazin ” pentru 2026. Dieter Schwarz, fondatorul Schwarz Gruppe (cu sediul în Neckarsulm), a coborât pe locul al doilea, deși averea sa a crescut. „Manager Magazin” estimează patrimoniul lui Schwarz la circa 53,7 miliarde euro (aprox. 268,5 miliarde lei), cu aproximativ 7 miliarde euro mai mult decât în anul anterior. Pe primul loc au urcat familiile acționare ale companiei farmaceutice Boehringer Ingelheim , cu o avere estimată la peste 66 miliarde euro (aprox. 330 miliarde lei). Pe locul al treilea sunt plasate familiile Albrecht și Heister (Aldi Süd), conform aceluiași clasament. Ce compune averea lui Dieter Schwarz și unde se vede impactul Schwarz Gruppe include, între altele, Lidl , Kaufland, compania de gestionare a deșeurilor Prezero și furnizorul de servicii IT Schwarz Digits. În paralel, prin Dieter Schwarz Stiftung, miliardarul finanțează proiecte de educație și inovare în regiunea Heilbronn, inclusiv un campus educațional și un parc de inovare pentru inteligență artificială. În regiunea Heilbronn-Franken, Schwarz rămâne cel mai bogat antreprenor, iar pe următoarea poziție este menționată familia Würth, cu o avere estimată la aproape 15 miliarde euro (aprox. 75 miliarde lei), inclusiv colecția de artă, potrivit „Manager Magazin”. Investiția care ridică miza pentru Schwarz Gruppe Focus notează că Schwarz Gruppe, prin Schwarz Digits, investește 11 miliarde euro (aprox. 55 miliarde lei) într-un centru de date în Lübbenau, Brandenburg. Proiectul este descris drept cea mai mare investiție individuală din istoria grupului: un complex pe un fost amplasament de centrală, cu o putere de racordare inițială de 200 MW și spațiu pentru până la 100.000 de procesoare grafice. (Detalii suplimentare sunt trimise de Focus către materialul dedicat investiției: 11 miliarde euro într-un centru de date .) În ansamblu, noul lider al clasamentului sugerează că, în Germania, acumularea de capital în farma poate depăși retailul chiar și într-un an în care averea fondatorului Lidl continuă să crească. [...]
Aproape 5.000 de firme și PFA-uri au intrat în insolvență în primele opt luni , un semnal de stres financiar care poate produce efecte în lanț în economie, potrivit Euronews , pe baza datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC) . Numărul este cu aproape 5% mai mare decât în aceeași perioadă din 2025. Bucureștiul concentrează cele mai multe cazuri: peste 860 de insolvențe, în creștere cu 4,11% față de primele opt luni ale anului trecut. Creșteri au fost raportate și în Ilfov, unde avansul este de aproximativ 2,5%. La polul opus, Covasna, Harghita și Botoșani se numără printre județele cu cele mai puține proceduri de insolvență înregistrate în intervalul analizat. Domeniile cele mai expuse: comerț, construcții, industrie prelucrătoare Cele mai multe companii ajunse în insolvență activează în: comerț cu ridicata și cu amănuntul; construcții; industria prelucrătoare. Evoluția este pusă pe seama presiunilor tot mai mari asupra companiilor, într-un context în care costurile de operare și finanțare, concurența și nivelul ridicat al cheltuielilor apasă asupra marjelor de profit. De ce contează: risc de propagare către angajați și furnizori Datele ONRC sunt urmărite atent deoarece insolvențele pot genera efecte în lanț, cu impact asupra angajaților, furnizorilor și partenerilor comerciali, pe măsură ce blocajele de plată se pot transmite pe lanțurile de aprovizionare. [...]
Citizen își extinde gama de cronografe „de buget” cu un model vândut la 369 lire sterline (aprox. 2.150 lei) , mizând pe o combinație de design „racing” și specificații orientate spre utilizare zilnică, potrivit Notebookcheck . Noul Citizen Racing Chronograph CA4722-06L intră în seria CA472xx (debutată în Europa în ianuarie) și este disponibil acum în Marea Britanie, direct pe site-ul Citizen. Modelul păstrează dimensiunile de 42 mm și folosește mecanismul solar Eco-Drive B620-00Z (alimentare prin lumină ambientală, inclusiv din interior), cu o autonomie de până la 270 de zile la o încărcare completă. Citizen indică o precizie de ±15 secunde pe lună. Ce aduce nou față de alte cronografe „racing” Citizen Diferența vizuală principală este renunțarea la scala tahimetrică (folosită frecvent pe cronografele de curse pentru estimarea vitezei) în favoarea unui inel tip „capitol” inspirat de busolă, marcat cu puncte cardinale și gradații în grade. Ceasul combină un cadran albastru „sunray” cu o carcasă din oțel inoxidabil cu finisaj auriu. La nivel de funcții, CA4722-06L include: cronograf cu măsurare în trepte de 1/5 secundă, până la 60 de minute; trei subcadrane: registru 24 de ore, secundar în mers și indicator de încărcare a bateriei, respectiv contor de 60 de minute; fereastră pentru dată poziționată între marcajele de la ora 4 și 5; rezistență la apă de 100 metri (10 bar) și geam mineral. Ceasul vine cu o curea din piele neagră, cu cusături albe contrastante, iar carcasa are butoane tip „pump” și coroană striată. Disponibilitate și ce rămâne neclar Citizen vinde modelul în prezent în Regatul Unit la 369 lire sterline, însă, conform sursei, nu este clar dacă producătorul intenționează să îl lanseze și în alte piețe, inclusiv în SUA. Pentru cumpărătorii din Europa, informația relevantă este că seria CA472xx este deja poziționată ca o ofertă „accesibilă” în portofoliul Citizen, cu accent pe mecanismul Eco-Drive și pe diferențiere prin design. [...]
Noile cerințe de licențiere și autorizare din zona DEEE riscă să reducă numărul de operatori și să împingă în sus costurile din lanțul de reciclare , cu efecte care ajung, indirect, la producători și consumatori, potrivit unui studiu al Consiliului Concurenței citat de Agerpres . Instituția arată că suprapunerea condițiilor legislative, administrative, financiare, tehnice și operaționale îngreunează activitatea companiilor care colectează, tratează și reciclează deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE). Aplicate simultan, aceste cerințe pot limita intrarea și menținerea operatorilor pe piață, reducând presiunea concurențială și afectând capacitatea sistemului de a gestiona volume în creștere. „Obiectivele de mediu trebuie susținute prin reguli clare, proporționale și ușor de aplicat. Suprapunerea cerințelor de licențiere, autorizare și certificare riscă să limiteze accesul operatorilor pe piață și să pună presiune asupra capacității de gestionare a DEEE, cu efecte asupra costurilor suportate de producători și consumatori. De aceea, trebuie identificate soluții mai puțin restrictive, fără diminuarea standardelor de protecție a mediului”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței. Presiune pe piața OTR: prag de 5% și garanție de 2 milioane de lei Sistemul funcționează pe principiul „răspunderii extinse a producătorului” (REP), prin care producătorii și importatorii de echipamente electrice și electronice (EEE) răspund financiar și operațional pentru gestionarea deșeurilor generate de produsele puse pe piață. În România, obligațiile sunt transferate către organizații colective (organizații de transfer de responsabilitate – OTR), care finanțează și organizează colectarea și tratarea DEEE. În 2024, odată cu adoptarea unei noi legislații, condițiile de autorizare/licențiere pentru DEEE au devenit „considerabil mai stricte” decât pentru alte categorii de deșeuri, inclusiv prin cerințe de documentație, investiții în infrastructură și demonstrarea capacității tehnice. Pentru OTR, noile prevederi condiționează licențierea de: deținerea unei cote de piață de cel puțin 5% pentru cel puțin o categorie de EEE; constituirea unei garanții de 2 milioane de lei în favoarea Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) , acoperită din surse proprii, credite sau contribuții ale acționarilor, fără utilizarea sumelor colectate de la producători (Timbrul verde). Consiliul Concurenței avertizează că aceste cerințe pot afecta în special sustenabilitatea și accesul pe piață al organizațiilor mici și mijlocii. În contextul creșterii costurilor administrative și operaționale, numărul OTR a scăzut de la 19 (în perioada 2021–2023) la 14 în 2026, iar o reducere suplimentară ar putea limita opțiunile producătorilor și ar consolida poziția organizațiilor cu resurse mai mari. Certificarea și infrastructura: avantaj pentru operatorii mari, risc de blocaje regionale Pe zona de tratare, operatorii trebuie să se conformeze standardelor Comitetului European de Standardizare în Electrotehnică (CENELEC), ceea ce presupune investiții în echipamente, spații, sisteme de monitorizare și personal calificat. Studiul indică și o problemă de piață: lipsa organismelor de certificare acreditate la nivel național face procesul mai costisitor și mai dificil. În plus, parteneriatele obligatorii cu producători de EEE sau cu OTR, necesare pentru obținerea autorizației de mediu, sunt prezentate ca o condiție suplimentară de acces, care face conformarea mai accesibilă operatorilor mari. Efectele sunt amplificate de distribuția inegală a infrastructurii: în 2024, circa o treime dintre județe nu aveau nicio unitate de tratare autorizată. În același timp, Bucureștiul și Ilfov cumulau 40 de unități de tratare a DEEE. Consiliul Concurenței leagă această asimetrie de riscuri de reducere a capacității de tratare și de creștere a dependenței de un număr limitat de operatori. Costuri în creștere și tarife greu de comparat pentru „Timbrul verde” Studiul arată că, între 2020 și 2025, cantitatea de EEE introdusă pe piață a crescut de la aproximativ 319.000 de tone la peste 474.000 de tone, iar volumul de DEEE colectat a urcat de la 86.000 la 211.000 de tone. Rata estimată de colectare a crescut de la 33% (2020) la 57% (2025), apropiindu-se de ținta europeană de 65%. În 2025, volumul colectat a fost de 11 kg/locuitor, față de 13 kg/locuitor generate. În paralel, Consiliul Concurenței notează că „costurile totale” ale sistemului sunt în creștere. Acestea sunt acoperite prin Timbrul verde – contribuția plătită de consumatori la cumpărarea unui produs EEE nou – stabilită de OTR în funcție de categoria produsului, dimensiuni, greutate și complexitatea reciclării. Instituția compară nivelul contribuțiilor și susține că România are contribuții mai mari decât state precum Olanda, Belgia, Irlanda, Portugalia, Italia și Spania. Exemplul dat: în 2023, contribuția a fost de aproximativ 4,4 euro/locuitor în România (aprox. 22 lei), față de 3,3 euro/locuitor în Olanda (aprox. 16,5 lei) și 1,7 euro/locuitor în Italia (aprox. 8,5 lei). Un alt punct semnalat este dificultatea comparării ofertelor, deoarece fiecare OTR împarte cele șase categorii de EEE în subcategorii proprii și își publică tarifele în funcție de această clasificare. În 2026, pentru telefoane mobile, tarifele erau cuprinse între 0,1 lei/bucată și 2,5 lei/bucată, adică un maxim de 25 de ori peste minim. Ce recomandă Consiliul Concurenței și ce urmează Consiliul Concurenței recomandă Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) să facă o analiză de impact pentru a evalua dacă obiectivele de mediu pot fi atinse prin măsuri administrative „mai puțin restrictive și proporționale”. Printre elementele indicate pentru reanalizare se numără pragul de 5% pentru re-licențierea organizațiilor colective, garanția fixă de 2 milioane de lei către AFM și efectele cerințelor de certificare asupra operatorilor mici și mijlocii. Separat, autoritatea propune evaluarea standardizării subcategoriilor de EEE folosite de OTR la stabilirea și afișarea tarifelor Timbrului verde, pentru a permite o comparație obiectivă a ofertelor de către producători. Raportul integral poate fi consultat pe pagina Consiliului Concurenței, iar instituția invită persoanele și organizațiile interesate să trimită observații până la 2 noiembrie 2026. [...]
TSMC ar putea extinde masiv producția din SUA cu un al doilea campus și încă 6 fabrici avansate , într-o mișcare care ar ridica semnificativ miza investițiilor și ar redistribui riscurile operaționale ale concentrării capacităților într-un singur loc, potrivit IT之家 , care citează Economic Daily din Taiwan și surse din industria echipamentelor pentru fabricarea semiconductorilor. Publicația scrie că noul campus ar urma să fie separat de actualul complex TSMC din Phoenix, Arizona , iar planul ar include construirea a șase fabrici avansate de plachete (wafer fabs). Ca ordin de mărime, investiția totală pentru noul amplasament ar putea depăși investiția TSMC Arizona, estimată în material la 265 miliarde de dolari (aprox. 1.220 miliarde lei). Unde ar putea fi amplasat noul campus Cea mai probabilă locație indicată de sursele citate este zona Dallas, în statul Texas. Informația este prezentată ca zvon/plan aflat în analiză, nu ca decizie finală. De ce contează: limitarea riscurilor de concentrare IT之家 notează că fabricile de semiconductori au cerințe foarte mari de utilități și resurse: apă, energie electrică și forță de muncă. În acest context, o concentrare prea mare a producției în același perimetru poate produce „efecte inverse de scară” — adică probleme operaționale care anulează avantajele dimensiunii, prin presiune pe infrastructură și pe piața locală a muncii. Context: investițiile TSMC în SUA sunt deja în creștere Materialul trimite și la un articol anterior al publicației despre poziția Departamentului Comerțului din SUA privind investițiile suplimentare ale TSMC: „台积电 1000 亿美元对美追加投资带来 4 座额外生产设施” . În articolul de față, informația nouă este posibilitatea unui al doilea campus, cu încă șase fabrici, peste proiectele deja cunoscute. [...]
