Știri
Știri din categoria Companii
Jolidon intră pentru a doua oară în insolvență, iar cazul se conturează ca un nou test pentru lanțul său de furnizori și parteneri, în condițiile în care pe lista creditorilor apar aproape 400 de firme, persoane fizice și instituții, potrivit Ziarul Financiar.
Producătorul și retailerul român de lenjerie intimă, fondat în urmă cu circa trei decenii de antreprenorul Gabriel Cârlig, a cerut insolvența la un deceniu după prima intrare în incapacitate de plată. Diferența față de episodul anterior este că atunci insolvența a fost solicitată de un creditor, în timp ce acum demersul este făcut la propria cerere.
Compania aflată acum în incapacitate de plată este Jolidon International SRL, deținută 100% de Gabriel Cârlig. Anterior, businessul a fost operat prin mai multe entități, iar cea mai mare – și cea vizată inițial de insolvență – a fost Jolidon Import Export SRL (fondată în 1993). Între timp, atât aceasta, cât și Jolidon Retail SRL au fost radiate.
În 2024, cel mai recent an cu rezultate publice, compania a raportat afaceri de 58 mil. lei, în scădere cu 10%. Ziarul Financiar notează că aceasta este una dintre cele mai mari insolvențe din 2025, conform datelor de la Registrul Comerțului.
Totodată, pe site-ul propriu al Jolidon este menționat că firma are 45 de magazine în mai multe orașe din România, ceea ce indică o prezență operațională extinsă, cu potențial impact în lanț asupra proprietarilor de spații comerciale, furnizorilor și prestatorilor de servicii, în funcție de derularea procedurii.
Recomandate
Dezvăluirea din prospectul de listare al SpaceX arată cât de mult depinde compania de stimulente în acțiuni pentru a-și ține managementul-cheie aproape , într-un moment în care grupul pregătește o posibilă ofertă publică inițială (IPO), potrivit IT Home . Documentul S-1 (prospectul depus înaintea unei listări) citat de Reuters indică faptul că președinta SpaceX și totodată director de operațiuni, Gwynne Shotwell , a avut anul trecut o remunerație totală de 85,8 milioane de dolari (aprox. 394,7 milioane lei). Salariul ei de bază a fost de 1 milion de dolari (aprox. 4,6 milioane lei), iar cea mai mare parte a pachetului a venit din opțiuni pe acțiuni și stimulente în capital. În același extras din document, directorul financiar Bret Johnsen apare cu o remunerație totală de 9,8 milioane de dolari (aprox. 45,1 milioane lei). În contrast, Elon Musk – CEO și acționar majoritar – și-a acordat un salariu anual de 54.080 de dolari (aprox. 249.000 lei), conform datelor din prospect. De ce contează: semnal despre costul real al retenției înainte de IPO Structura pachetelor de plată sugerează că SpaceX folosește masiv recompense legate de acțiuni pentru a alinia conducerea la obiectivele companiei și pentru a păstra executivii-cheie înaintea unei listări. În mod tipic, astfel de informații devin vizibile tocmai prin documentele de înregistrare pentru IPO, care obligă compania să detalieze situația financiară și riscurile operaționale. Reuters a relatat anterior, potrivit sursei, că SpaceX ar fi depus confidențial documentația pentru IPO, într-o tranzacție care ar putea viza o evaluare de circa 1,75 trilioane de dolari (aprox. 8,05 trilioane lei). IT Home nu oferă detalii suplimentare despre calendarul sau structura listării. Shotwell, pivotul operațional; Starlink , motorul financiar Deși Musk este figura publică a SpaceX, Shotwell (62 de ani) conduce majoritatea operațiunilor de zi cu zi, transformând viziunea companiei în execuție: producție de rachete, lansări, desfășurare de sateliți și relația cu clienți comerciali, guvernamentali și militari. Sursa mai notează că Shotwell s-a alăturat SpaceX în 2002, fiind al șaptelea angajat, și a avut un rol central în dezvoltarea cererii pentru racheta reutilizabilă Falcon 9 și pentru constelația de internet prin satelit Starlink. În prezent, Starlink ar genera cea mai mare parte din veniturile și profiturile companiei. Context: cum se poziționează pachetul față de alte companii de tehnologie Potrivit firmei de cercetare Equilar, citată în material, CEO-ul Microsoft Satya Nadella a avut în 2024 o remunerație de 79 milioane de dolari, iar CEO-ul Apple Tim Cook de 75 milioane de dolari. În plus, Forbes estimează averea lui Shotwell la 3,4 miliarde de dolari, conform IT Home. [...]
Apple mizează pe un inginer hardware la vârf, într-un moment în care presiunea pe strategia de inteligență artificială crește : John Ternus , veteran al companiei, va prelua funcția de CEO de la 1 septembrie, potrivit CNN . Ternus conduce în prezent ingineria hardware la Apple, în calitate de vicepreședinte senior, rol din care a coordonat dezvoltarea unor produse-cheie precum iPhone și Mac, dar și inițiative mai noi, inclusiv Apple Vision Pro. CNN notează că a avut un rol important în extinderea liniilor de produse pentru Mac, AirPods și iPhone, iar echipa sa a fost implicată în dezvoltarea MacBook Neo și a gamei iPhone 17. De ce contează numirea: semnal despre direcția operațională Faptul că Apple alege un lider cu profil tehnic, din zona de hardware, este relevant pentru modul în care compania ar putea încerca să se diferențieze într-o piață în care inteligența artificială devine o miză centrală. Analistul Forrester Dipanjan Chatterjee interpretează numirea ca un semnal că Apple va căuta diferențiere în produsele fizice, în timp ce încearcă să „reîncadreze” dispozitivul ca bază pentru experiențe inteligente. În același timp, rămâne o întrebare majoră legată de eforturile Apple în AI. Analistul Dan Ives spune că va exista „multă presiune” ca Ternus să livreze rezultate rapid, „mai ales pe frontul AI”. Cine este John Ternus și ce experiență aduce Ternus este la Apple din 2001, când s-a alăturat echipei de design de produs. A devenit vicepreședinte de inginerie hardware în 2013, iar în 2021 a fost promovat în echipa executivă ca vicepreședinte senior. Înainte de Apple, a lucrat ca inginer mecanic la Virtual Research Systems. Are o diplomă de licență în inginerie mecanică de la University of Pennsylvania, conform comunicatului citat de CNN. Publicația mai arată că Ternus era considerat de cel puțin un an un favorit pentru poziția de CEO. Tranziția după Tim Cook : așteptări și presiune pe „următorul lucru mare” Tim Cook conduce Apple din 2011 și a supervizat atingerea unei capitalizări de piață de 4.000 de miliarde de dolari. CNN descrie moștenirea lui Cook ca una construită pe creștere constantă, inclusiv prin servicii și extinderea ecosistemului pe baza produselor existente (precum Apple Watch, AirPods și Apple TV+), în contrast cu profilul de „asumare de riscuri” asociat lui Steve Jobs. Pentru Ternus, miza imediată este dacă Apple poate livra „următorul lucru mare” într-un peisaj AI volatil și cum va echilibra compania între continuitatea modelului din era Cook și nevoia de accelerare în inteligența artificială. [...]
OMV își schimbă conducerea executivă de la 1 septembrie 2026 , după ce Consiliul de Supraveghere a numit-o pe Emma Delaney director general (CEO) și președinte al Consiliului Executiv, potrivit Profit . Decizia contează în primul rând prin efectul operațional: OMV intră într-un nou ciclu de management, cu un mandat definit și opțiune de prelungire. Delaney îl va înlocui pe Alfred Stern și devine prima femeie din istoria companiei care ocupă funcția de CEO, conform informațiilor publicate. Mandat și calendar Numirea intră în vigoare la 1 septembrie 2026. Mandatul este de trei ani, cu posibilitatea prelungirii cu încă doi ani, „sub rezerva consimțământului reciproc”, a transmis OMV, conform aceleiași surse. Ce transmite compania OMV a comunicat oficial numirea, iar în material este redată și o reacție a Emmei Delaney privind preluarea rolului. „Este un privilegiu să fiu numită următorul director general al OMV. Aștept cu nerăbdare să lucrez cu echipa...” (Declarația este redată trunchiat în textul furnizat, astfel că nu poate fi reprodusă integral fără restul pasajului.) [...]
Apple își schimbă conducerea executivă din toamnă , după ce Tim Cook va renunța la funcția de CEO pe 1 septembrie, iar John Ternus , în prezent Senior Vice President of Hardware Engineering, va prelua poziția, potrivit TechCrunch . Schimbarea contează operațional prin faptul că mută centrul de greutate al conducerii către zona de inginerie hardware, într-un moment în care Apple își coordonează tot mai strâns produsele, serviciile și lanțul de dezvoltare. Cook, CEO din 2011 și succesor direct al lui Steve Jobs, va rămâne în funcție până la 1 septembrie „din acest an”, conform informațiilor publicate. După această dată, el va trece într-un nou rol: Apple Executive Chairman (președinte executiv al consiliului). Cine preia și ce se schimbă în structură John Ternus, responsabil de ingineria hardware, devine CEO, în timp ce Tim Cook își păstrează o poziție de vârf în companie, ca președinte executiv. Din datele disponibile în material, Apple nu a detaliat cum se vor împărți atribuțiile între noul CEO și viitorul președinte executiv și nici ce alte modificări de management ar putea urma. Mesajul lui Tim Cook despre succesor În declarația citată, Cook îl descrie pe Ternus într-o cheie puternic orientată spre profilul tehnic și leadership: „John Ternus are mintea unui inginer, sufletul unui inovator și inima de a conduce cu integritate și onoare. Este un vizionar ale cărui contribuții la Apple de-a lungul a 25 de ani sunt deja prea numeroase pentru a fi numărate și este fără îndoială persoana potrivită pentru a conduce Apple în viitor. Nu aș putea avea mai multă încredere în abilitățile și caracterul lui și aștept să lucrez îndeaproape cu el în această tranziție și în noul meu rol de președinte executiv.” Materialul notează că informația este în curs de actualizare („This story is developing…”), ceea ce sugerează că pot apărea detalii suplimentare despre calendar, motivele schimbării și implicațiile pentru strategia companiei. [...]
China își accelerează intrarea pe piața croazierelor, iar Adora Flora City aduce capacitate nouă din 2026 , cu vânzarea biletelor programată pentru 20 mai, potrivit Global Times . Miza este una operațională și economică: un al doilea vas de mari dimensiuni construit local înseamnă mai multă ofertă, rute mai lungi și o extindere a turismului de croazieră din sudul Chinei. Adora Cruises a prezentat detaliile produsului și rutele pentru sezonul inaugural al navei, iar informațiile au fost relatate de postul public CCTV News, conform publicației. Livrarea este programată pentru noiembrie 2026, iar debutul comercial ar urma să aibă loc din portul Guangzhou Nansha International Cruise Homeport (provincia Guangdong). Ce rute sunt anunțate pentru sezonul inaugural Prima cursă este descrisă ca un itinerariu internațional de 6 zile și 5 nopți, pe ruta Guangzhou – Hong Kong (Regiunea Administrativă Specială) – Hue (Vietnam). În plus, sezonul inaugural include un mix de itinerarii: 5 zile / 4 nopți și 6 zile / 5 nopți către Hong Kong și Vietnam, inclusiv opriri cu înnoptare în Hong Kong, gândite pentru turiștii din zona Greater Bay Area; 9 zile / 8 nopți („Southeast Asian Charms”), cu destinații precum Nha Trang (Vietnam), Kota Kinabalu (Malaysia) și Muara (Brunei); 17 zile / 16 nopți („Maritime Silk Road Discovery”), care acoperă șase țări din Asia de Sud-Est: Singapore, Malaysia, Brunei, Filipine, Indonezia și Vietnam. Dimensiuni și capacitate: ce aduce nou față de prima navă Adora Flora City este „nava soră” a primei nave mari de croazieră construită în China, Adora Magic City. Conform informațiilor prezentate, noua navă are 341 de metri lungime și un tonaj brut de 141.900, cu 2.130 de cabine și suite și o capacitate de până la 5.232 de pasageri. Operatorul indică îmbunătățiri în designul spațiilor, tehnologie „inteligentă” și experiența la bord, iar atriul central ar fi de două ori mai mare decât la nava anterioară. Stadiul proiectului și pașii următori Nava a fost scoasă din doc în Shanghai în martie, la șantierul Shanghai Waigaoqiao Shipbuilding (parte a China State Shipbuilding Corporation ), într-o etapă premergătoare testelor și livrării finale, potrivit agenției Xinhua. Următoarea fază este punerea în funcțiune la cheu, iar operatorul Adora Cruises a indicat că vor fi accelerate lucrările de interior și testarea sistemelor. [...]
România rămâne în urmă la „greutatea” marilor companii în economie , iar fără jucători cu afaceri de zeci de miliarde de euro va fi greu să treacă la următorul nivel de dezvoltare, susține Sorin Pâslaru într-un discurs la conferința Top 1.000 companii , publicat de Ziarul Financiar . Miza, în această lectură, nu este doar mărimea unor bilanțuri, ci capacitatea țării de a crea „campioni” care să tragă după ei investiții, talent și finanțare mai ieftină. În 2024, primele cinci companii din România ca cifră de afaceri (OMV Petrom și OMV Petrom Marketing – entități surori –, Dacia, Lidl și Kaufland) au cumulat 26 mld. euro, raportat la un PIB de 370 mld. euro, ceea ce înseamnă o pondere de 7% a veniturilor top 5 în PIB. Prin comparație, Ungaria ar avea 25%, iar Cehia și Polonia câte 16%, potrivit datelor invocate în discurs. De ce contează ponderea „top 5” în PIB Argumentul central este că marile companii funcționează ca vectori de creștere: pot atrage „cei mai buni oameni”, au vizibilitate mai bună asupra direcției economiei și acces la finanțare mai ieftină, iar prin dimensiune ajung să conteze la „masa marilor jucători” europeni. În această logică, diferența față de țările din regiune nu ține doar de resurse, ci de capacitatea de a construi și menține companii integrate și competitive internațional. În exemplificare, sunt menționate câteva repere regionale: MOL (22 mld. euro cifră de afaceri) și MVM (11 mld. euro venituri) în Ungaria, respectiv grupul OTP cu active de 120 mld. euro; în Cehia, Skoda ar fi ajuns la 24 mld. euro afaceri, iar CEZ la 8 mld. euro; în Polonia, PKN Orlen este indicată cu 69 mld. euro venituri. „Strategia” ca diferențiator: de la campioni economici la campioni sociali Pâslaru leagă ideea de „campioni” economici de o gândire strategică pe termen lung și folosește Oneștiul ca exemplu de context care poate produce performanță în domenii diferite: Nadia Comăneci, Daniel Dines (creatorul UiPath) și Loredana Groza, toți din același oraș. Teza este că apariția lor nu ar fi fost întâmplătoare, ci favorizată de investiții și infrastructură locală (industrie, educație, sport, cultură), care creează cadrul pentru identificarea și dezvoltarea talentelor. În plan economic, mesajul se traduce într-o concluzie pragmatică: fără o „agregare a forțelor” și fără proiecte care să ducă la companii mult mai mari, România riscă să rămână cu o economie fragmentată, în care liderii de piață au o influență relativ mică raportat la dimensiunea PIB-ului. Ce urmează, în termenii discuției Discursul nu propune măsuri punctuale, dar fixează o direcție: decizii strategice asumate pe ani și decenii, cu obiectivul de a crea companii suficient de mari încât să ridice competitivitatea întregii economii. Limitarea este că, în material, „strategia” rămâne un concept-cadru, fără un set explicit de politici sau instrumente de implementare. [...]
