Știri
Știri din categoria Companii
Take-Two pregătește monetizarea recurentă a GTA 6, mizând pe abonamente ca să prelungească fluxul de venituri dincolo de vânzarea inițială a jocului, reiese din discuțiile din cadrul conferinței cu investitorii, potrivit IT之家.
În cadrul teleconferinței pe rezultate, Take-Two Interactive (compania-mamă a Rockstar Games) a reconfirmat că GTA 6 este programat să se lanseze pe 19 noiembrie. În același timp, conducerea a insistat pe capacitatea seriei GTA de a genera încasări pe termen lung, folosind drept exemplu performanța GTA 5 și a componentei online.
Directorul general Strauss Zelnick a spus că, deși au trecut 13 ani de la lansare, GTA 5 continuă să crească la vânzări, ajungând la un total cumulat de 225 de milioane de copii. Tot el a indicat că toate francizele importante ale companiei au înregistrat creșteri ale încasărilor, iar 27% din acestea provin din GTA Online.
O parte din creșterea GTA Online este atribuită „Shark Cards” (carduri cumpărate cu bani reali, care oferă monedă în joc pentru achiziții precum mașini sau proprietăți). În plus, Take-Two a evidențiat evoluția GTA+, abonamentul dedicat ecosistemului GTA.
Conform informațiilor prezentate în conferință, veniturile din abonamentele GTA+ sunt în creștere, iar baza de abonați ar fi aproximativ triplă față de anul anterior. Publicația notează și că, la lansarea programului în 2022, o parte a comunității de jucători a privit sceptic potențialul comercial al acestui tip de serviciu.
Deși Take-Two recunoaște că astfel de ritmuri de creștere nu pot continua la nesfârșit, compania pare să caute mecanisme de monetizare recurentă pentru următorul titlu major. Directorul financiar Lainie Goldstein a indicat că se așteaptă la o ușoară scădere a cheltuielilor jucătorilor pentru produse precum GTA Online.
În acest context, analiza IT之家 interpretează că GTA 6 ar putea include, în zona de mod online sau servicii asociate, un model de abonament care să aducă venituri repetate, nu doar o singură plată la achiziția jocului. Totuși, sursa precizează că nu există deocamdată indicii suplimentare și că Rockstar ar putea să nu aibă, cel puțin pe termen scurt, un plan confirmat pentru un abonament plătit dedicat GTA 6.
Recomandate
Cei mai mari angajatori „pe hârtie” din fiecare județ adună peste 165.000 de salariați , iar harta arată cât de dependentă rămâne piața muncii locală de câțiva jucători mari, mai ales din industrie, potrivit unei analize Economedia bazate pe datele raportate pentru 2025 și furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) . Miza economică nu este doar dimensiunea forței de muncă, ci și riscul de concentrare: când un singur angajator domină un județ, orice ajustare de producție sau restructurare se propagă rapid în economie (furnizori, servicii, consum local). În plus, analiza arată că numărul mare de salariați nu garantează automat performanță financiară: unele companii au profituri de sute de milioane sau miliarde de lei, în timp ce altele raportează pierderi, chiar și la cifre de afaceri ridicate. Un detaliu important de interpretare: clasamentul nu indică numărul de angajați care lucrează efectiv în județ, ci numărul mediu de salariați raportat de compania cu sediul social în județul respectiv. Asta înseamnă că o parte din personal poate fi distribuit în mai multe județe. Unde se vede cel mai bine concentrarea: București și câteva județe industriale În București, cel mai mare angajator cu sediu este CFR S.A, cu 23.666 de salariați, compania raportând o cifră de afaceri de 1,187 miliarde de lei și o pierdere de 548,897 milioane de lei. În județe industriale, vârful de clasament este ocupat de companii auto și din lanțul de componente: Argeș: Automobile Dacia – 10.556 salariați (cifră de afaceri 29,92 miliarde de lei; profit net 629,2 milioane de lei). În context, sindicatul a avertizat că uzina de la Mioveni se confruntă cu reducerea volumelor de producție și că aproximativ 1.200 de angajați ar urma să plece în 2026 (inclusiv plecări voluntare). Dolj: Ford Otosan România – 6.481 salariați (cifră de afaceri 21,04 miliarde de lei; profit net 399,9 milioane de lei). Brașov: Autoliv România – 8.150 salariați (cifră de afaceri 6,16 miliarde de lei; profit net 290,4 milioane de lei). Timiș: Aumovio Technologies România – 8.304 salariați (cifră de afaceri 7,37 miliarde de lei; pierdere netă 435,4 milioane de lei). Profitabilitatea diferă puternic, chiar și la companii cu mii de angajați Analiza pune în oglindă companii mari ca personal, dar cu rezultate financiare foarte diferite. Exemple relevante din datele prezentate: Bacău: Dedeman – 12.702 salariați (cifră de afaceri 13,16 miliarde de lei; profit net 1,64 miliarde de lei). Sibiu: Romgaz – 5.227 salariați (cifră de afaceri 7,58 miliarde de lei; profit net 3,14 miliarde de lei). Gorj: Complexul Energetic Oltenia – 7.950 salariați (cifră de afaceri 3,47 miliarde de lei; pierdere netă 1,11 miliarde de lei). Buzău: Aaylex One (Cocorico) – 1.686 salariați (cifră de afaceri 1,16 miliarde de lei; pierdere netă 110,9 milioane de lei). În text este menționat că, potrivit Termene.ro, există pe rol o cerere de deschidere a procedurii de insolvență, iar compania a intrat în concordat preventiv la începutul anului. Ce arată harta despre structura economiilor locale Pe ansamblu, distribuția celor mai mari angajatori sugerează o piață a muncii locală împărțită între câteva „motoare” sectoriale: auto și componente în mai multe județe din vest, centru și sud-vest; energie în județe cu companii mari din sector; retail și servicii în zone unde sediile sociale ale marilor rețele sau operatori sunt înregistrate; industrie alimentară în județe cu producători mari. Concluzia practică pentru mediul de afaceri și autorități locale este că, dincolo de numărul de salariați, contează sănătatea financiară și stabilitatea operațională a acestor angajatori „ancoră”: acolo unde un singur nume domină, orice schimbare de strategie sau de volum se poate transforma rapid într-un șoc local pe piața muncii. [...]
Chimcomplex își pregătește lichiditatea prin renegocierea datoriilor și termene mai lungi de plată , pe fondul unei pierderi semestriale de 10 milioane de euro, dublă față de S1 2025, și avertizează că o parte din producție ar putea fi relocată în afara României, potrivit Economica . Declarațiile apar într-un interviu publicat de companie la Bursa de Valori București , atribuit lui Andrei Laurențiu, director operațiuni Chimcomplex – Sucursala Râmnicu Vâlcea. Mesajul central este că presiunea costurilor cu energia și riscul unei contracții economice ar putea împinge industria energo-intensivă către „exil”, iar compania își construiește scenarii de lucru pentru a evita blocajele de numerar. Negocieri cu băncile și furnizorii, cu posibilitatea unor întârzieri la salarii Chimcomplex spune că analizează intrarea în negocieri cu băncile și furnizorii și prelungirea termenelor de plată. În același context, compania admite că, într-un scenariu de deteriorare a economiei și apariția unor blocaje pe lanțul de lichidități, nu poate exclude întârzieri de câteva săptămâni la plata salariilor, deși susține că, „la acest moment”, nu există motive de îngrijorare pentru plata acestora. Totodată, compania afirmă că este „exclus” să intre în insolvență, invocând sprijinul Grupului SCR „ori de câte ori va avea nevoie”, dacă acest lucru este benefic „tuturor actorilor implicați”. Riscuri asumate: faliment „0%”, întârzieri la plăți „25%” În interviu sunt avansate explicit estimări interne privind riscurile, în următoarea formă: risc de faliment: „0%”; șanse de a intra în concordat preventiv (mecanism juridic de protecție față de creditori): „1%”, văzut ca „umbrelă” în cazul apariției unor „creditori ostili”; risc de întârzieri la plăți: „25%”, calificat drept „moderat” în contextul actual. Impact operațional: opriri temporare și efecte în lanț Compania leagă dificultățile de „prețurile incorect de mari la energie” și spune că a luat măsuri de restrângere a activității pentru 7 zile. În plus, menționează oprirea „încă unei electrolize”, după cea de la Onești din anul anterior, cu posibile efecte negative în aval, inclusiv asupra rafinăriilor, dacă nu mai este asigurat acidul clorhidric necesar funcționării. Relocarea unor fabricații, inclusiv polioli, rămâne pe masă Un alt element cu impact potențial major este intenția de a muta „câteva din fabricații și uzine” în țări cu „politici sănătoase și transparente”, în condițiile în care compania spune că devine „tot mai limpede” că va reloca inclusiv producții considerate „mândria țării”, precum poliolii. Orice astfel de decizie ar urma să fie luată de organele statutare și comunicată pieței în conformitate cu obligațiile legale de raportare. În paralel, Chimcomplex indică faptul că și-a închis din timp fabricațiile energo-intensive și a continuat cu cele mai puțin dependente de politicile publice, susținând că efectele crizei se văd cu întârziere în rezultate, inclusiv prin costuri asociate închiderilor de capacități din anul trecut. [...]
Apple ia în calcul scumpirea iPhone 18, dar ar urma să absoarbă o parte din costuri , pe fondul creșterii cheltuielilor cu componentele și al presiunii asupra marjei brute, potrivit IT之家 , care citează analiza lui Mark Gurman (Bloomberg) din newsletterul „Power On”. Informația relevantă pentru piață este că scumpirea pare mai degrabă o ajustare „controlată” decât o repoziționare agresivă: Gurman spune că, după ce Samsung și Google au majorat prețurile cu aproximativ 100 de dolari, Apple urmărește același reper. În acest scenariu, iPhone 18 Pro ar ajunge la 1.199 de dolari (aprox. 5.515 lei), adică un plus de circa 9%. De ce contează: costurile cresc, dar Apple nu vrea un șoc de preț Gurman indică drept factor principal scumpirea componentelor, alimentată inclusiv de deficitul de memorie și de cipuri, ceea ce ar face „aproape inevitabilă” o creștere de preț; întrebarea ar fi mai ales „cu cât”. În același timp, o majorare de circa 100 de dolari ar fi, în interpretarea sa, relativ moderată și ar sugera că Apple ar urma să suporte intern o parte din costuri, în loc să le transfere integral către consumatori. Această abordare este susținută și de faptul că Apple ar fi avertizat anterior că marja brută din acest trimestru este sub presiune, semn că impactul costurilor nu va fi împins complet în prețul final. Context: scumpiri recente la Mac și iPad În material se menționează că, în urmă cu două luni, Apple ar fi majorat „aproape pe linie” prețurile pentru produse importante din afara gamei iPhone, cu o creștere medie de aproximativ 23% pentru Mac și iPad. Exemplele date: MacBook Air: +200 de dolari (aprox. 920 lei) Mac Studio: +500 de dolari (aprox. 2.300 lei) iPad Air: +150 de dolari (aprox. 690 lei) Gurman sugerează că Apple ar evita să repete un șoc similar la iPhone, unde elasticitatea cererii și sensibilitatea publică sunt mai mari, chiar dacă baza de utilizatori este foarte loială. Ce urmează: menținerea în „zona” Samsung și amortizarea prin abonamente O creștere de 100 de dolari ar păstra iPhone într-un interval de preț comparabil cu Samsung, fără să creeze un decalaj major, potrivit analizei. În plus, Gurman notează că noi planuri de abonament, cu plată lunară, pot reduce percepția unei scumpiri „dintr-o bucată”, ceea ce ar ajuta Apple să gestioneze reacția consumatorilor dacă prețurile iPhone 18 vor urca efectiv. [...]
Samsung România își împinge campania The Frame în social, mizând pe participare și trafic pe Instagram , printr-o expoziție virtuală cu 40 de „exponate” din apartamente românești, care poate fi parcursă timp de două săptămâni și care include o tragere la sorți pentru un televizor, potrivit Samsung News . Conceptul, numit „Galeria de Bloc”, tratează obiecte domestice recognoscibile (de la peștele de sticlă și mileul croșetat până la „punga de pungi” și cutia de biscuiți folosită pentru ață și nasturi) ca piese de muzeu, fiecare cu titlu, colecție și „fișă de sală”. Campania este construită ca un „joc de recunoaștere”, în care utilizatorii sunt invitați să-și eticheteze prietenii care au avut aceleași obiecte. Cum funcționează activarea și ce urmărește operațional „Galeria de Bloc” este gândită ca o experiență digitală pe Instagram, nu ca un concurs de creație. Din descrierea campaniei, mecanismul are trei componente: tur digital al colecției pe pagina de Instagram , disponibil timp de două săptămâni; continuarea interacțiunii prin șabloane interactive de tip „This or That” pentru Instagram Stories; tragere la sorți: cei care interacționează cu postarea principală intră în extragerea pentru un televizor Samsung The Frame. Perioada de vizitare indicată este 19 august – 2 septembrie 2026, pe pagina oficială de Instagram . Structura „expoziției”: șase colecții, 40 de exponate Expoziția virtuală include 40 de exponate „luate direct din casele românilor”, organizate în șase colecții tematice: „Cristal Palace”, „Glass Animals”, „Covor Story”, „Sofa, So Good”, „Ready-Made in Romania” și „Back to Our Future”. Fiecare obiect primește o etichetare în registru de galerie, cu titluri care ironizează, dar și revalorizează, estetica obiectelor produse în serie și omniprezente în locuințe. Legătura cu produsul: The Frame ca „ramă” și Art Mode Campania este legată direct de poziționarea televizorului The Frame ca obiect de design: profil subțire „ca o ramă foto”, rame personalizabile și utilizarea Art Mode, care transformă ecranul într-o lucrare de artă atunci când televizorul nu este folosit. Conținutul poate veni din Samsung Art Store sau din fotografiile utilizatorului. În aceeași sursă, Victor Armășelu, vicepreședinte Samsung Electronics România și Bulgaria, explică direcția de comunicare: „Ne-am dorit să ieșim din tiparele comunicării pur aspiraționale și să-i vorbim publicului nostru cu umor despre obiecte casnice pe care le-am avut toți. Spunem că lucrurile speciale, pe care le-am avut dintotdeauna, meritau de fapt o ramă.” [...]
Digi România își separă operațiunile de lucrări electrice într-o firmă nouă , Fiber Network , o mișcare care poate indica o organizare mai strictă a activităților tehnice din grup. Potrivit Ziarul Financiar , noua societate a fost înființată în 2026 și este deținută integral de Digi România. Fiber Network are un capital social de 5.000 de lei, împărțit în 500 de părți sociale, iar sediul este în București, sectorul 5. Obiectul principal de activitate este încadrat la codul CAEN 4321 – lucrări de instalații electrice, conform extrasului de înmatriculare publicat în Monitorul Oficial. Administratorul noii firme este Serghei Bulgac , directorul general al grupului Digi, conform documentelor citate de publicație. Extrasul emis de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București indică: fondator Digi România – S.A. și administrator Bulgac Serghei. Digi România este descrisă ca cel mai mare operator de internet fix și servicii de televiziune, cu o cotă de piață de aproape 80% pe ambele segmente, în contextul în care își extinde și își structurează activitățile prin entități dedicate. În material nu sunt oferite detalii despre planurile operaționale ale Fiber Network sau despre proiectele concrete pe care le va derula. [...]
Grupul german Euro-Druckservice (EDS își închide tipografia din România la final de an , pe fondul scăderii cererii și al creșterii costurilor de producție și cu forța de muncă, potrivit HotNews . Decizia vizează unitatea EDS descrisă drept „cea mai mare tipografie comercială din România” și marchează un exit operațional din piața locală, într-un moment în care compania invocă presiuni simultane pe venituri (cerere mai mică) și pe cheltuieli (costuri mai mari). Informația este preluată de HotNews dintr-un material publicat de Profit.ro . HotNews nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii suplimentare despre numărul de angajați afectați, capacități sau pașii concreți ai închiderii. [...]
