Știri
Știri din categoria Companii
Cris-Tim a intrat pe piața lactatelor, inclusiv cu iaurt cu aloe vera, potrivit Economica.net, care relatează despre extinderea portofoliului companiei cunoscute în principal pentru mezeluri.
Compania vinde în propriile magazine, dar și în marile supermarketuri, produse precum mozzarella, iaurturi cu aloe vera, ananas și grepfrut, dar și meniuri de cârnăciori și sticks-uri cu biscuiși și mozzarella. În aceeași gamă sunt menționate și unt, sana, chefir și iaurt simplu.
Pentru promovare, Cris-Tim derulează un program de testare: cei interesați se pot înscrie online, iar în fiecare lună, pe data de 1, 10 participanți sunt selectați prin tragere la sorți pentru a primi gratuit acasă produse pentru degustare. Livrarea ar urma să aibă loc în termen de două luni, iar pachetul include și o scrisoare cu un link către chestionarul de feedback.
După degustare, participanții care răspund la două întrebări de feedback intră într-un concurs separat, cu un premiu constând într-un coș cu produse Cris-Tim în valoare de 200 de lei.
Produsele lactate sunt disponibile în magazinele Cris-Tim și în rețelele Kaufland, Carrefour și La Cocoș, precum și în magazinele tradiționale, inclusiv Profi și Proxy. În contextul extinderii pe zona de lactate, Economica.net menționează și compania Eco Ferm, deținută de Dumitru Timiș prin Eco Ferm Invest (70% din părțile sociale) și de Rangeglow Limited, deținută de familia Timiș (30%).
Eco Ferm a fost înființată în 2023, are sediul în Boldești-Scăeni și are ca activitate principală creșterea vacilor și oilor, precum și comercializarea en-gros a produselor rezultate (carne, lapte și produse lactate). Conform datelor din prospectul de listare al Cris-Tim, firma se ocupă și de cultivarea și recoltarea culturilor agricole pentru hrana animalelor și produce vin; în 2024 a avut afaceri de 13,8 milioane de euro, o pierdere de aproape două milioane de euro și 173 de angajați.
Recomandate
Huawei ar putea evita scumpirea viitoarei game Pura , o decizie care, dacă se confirmă, ar pune presiune pe Apple pe piața din China, într-un moment în care costurile cu componentele și memoria împing mai mulți producători spre majorări de preț, potrivit Huawei Central . Publicația notează că scumpirea componentelor a afectat multe branduri de smartphone-uri, iar Apple, Samsung și Huawei au fost printre jucătorii care au anunțat ajustări de preț. Totuși, pentru seria Pura, situația ar putea fi diferită. Informația vine dintr-un „tipster” (o sursă neoficială din industrie) citat de Huawei Central : susține că Huawei ar putea să nu aplice o creștere de preț pentru viitoarele telefoane Pura. Mai mult, aceeași sursă afirmă că „majoritatea” viitoarelor dispozitive Huawei ar urma să păstreze prețuri similare cu cele ale generației anterioare. De ce contează: presiune pe Apple în China, pe fondul unei posibile scumpiri a iPhone Miza, în interpretarea publicației, este concurența directă cu Apple în China. Apple ar fi indicat deja că va crește prețurile pentru următoarele modele, iar dacă viitoarea serie iPhone 18 și un model pliabil vor debuta cu o majorare „accentuată” față de predecesor, o serie Huawei Pura cu prețuri stabile ar putea câștiga avantaj în competiția de vânzări. Ce se mai discută: și Mate 90 ar putea „sări” peste scumpiri, dar informația e neclară Separat, Huawei Central menționează că și seria Mate 90 este vehiculată în zvonuri ca posibil să evite creșterea de preț, însă tipsterul ar fi neclar pe acest punct. Publicația subliniază că Huawei nu a făcut, deocamdată, nicio comunicare oficială pe subiect, iar detalii suplimentare ar putea apărea în zilele următoare. [...]
Romatsa va contesta în Belgia poprirea cerută de Pfizer, pentru a evita blocaje în fluxurile de numerar din EUROCONTROL , în timp ce Guvernul spune că negociază o soluție „sustenabilă” pentru bugetul de stat, potrivit HotNews . Premierul Ilie Bolojan a declarat că Romatsa, asistată de avocații Guvernului, va ataca în instanța din Belgia măsura de poprire instituită la solicitarea Pfizer. El a susținut că activitatea companiei nu va fi perturbată și că supravegherea și dirijarea zborurilor pe teritoriul României nu vor fi afectate. Miza imediată este una operațional-financiară: poprirea vizează sume care vin către Romatsa de la EUROCONTROL (organismul european care gestionează, între altele, fluxuri financiare legate de serviciile de navigație aeriană). Bolojan a spus că suma care revine anual Romatsa din aceste fluxuri este de aproximativ 300 de milioane de euro (aprox. 1,5 miliarde lei), în timp ce hotărârea invocată de Pfizer împotriva României este de 600 de milioane de euro (aprox. 3 miliarde lei). De ce a apărut poprirea și ce urmărește Pfizer Poprirea a fost impusă după ce Pfizer a apelat la un executor pentru recuperarea unui prejudiciu legat de vaccinurile anti-Covid comandate și ulterior refuzate de România, conform explicațiilor premierului. În paralel cu demersurile în instanță, Guvernul spune că vrea să continue discuțiile cu compania farmaceutică pentru a ajunge la un acord privind modalitatea de plată. „Vom continua negocieri cu firma Pfizer pentru a găsi o soluție (…) într-o formulă sustenabilă pentru bugetul de stat”, a precizat Bolojan. Premierul a mai afirmat că, în baza acordului încheiat de Ministerul de Finanțe cu Pfizer, autoritățile nu vor putea comenta conținutul negocierilor. Notificarea EUROCONTROL și sumele invocate Romatsa a anunțat că a fost notificată de EUROCONTROL privind instituirea, la 30 iunie 2026, a unei „popriri asigurătorii-executorii” în cadrul unei executări silite inițiate de Pfizer Romania SRL împotriva statului român, potrivit news.ro. Compania indică o sumă totală de 3.419.721.100,56 lei (principal și dobânzi), la care se adaugă cheltuieli de recuperare de 18.564.777,07 euro (aprox. 92,8 milioane lei). Romatsa spune că a contactat o casă de avocatură din Belgia pentru analizarea opțiunilor legale, inclusiv posibilitatea suspendării executării măsurii. Romatsa susține, totodată, că serviciile de navigație aeriană se desfășoară „în condiții normale”, fără impact asupra siguranței sau continuității serviciilor de trafic aerian. [...]
Un cec de 10 dolari semnat de Steve Jobs în 1976 a ajuns la aproape 22.000 de dolari la licitație , un nou exemplu despre cum obiectele cu proveniență verificabilă din istoria timpurie a Apple se transformă în active de colecție cu prețuri disproporționate față de valoarea lor nominală, potrivit IT Home . Documentul, scos la vânzare de casa RR Auction , are o valoare înscrisă de 10 dolari, însă cea mai mare ofertă consemnată înainte de publicarea articolului era de 21.962 de dolari (aprox. 101.000 lei). Licitația urmează să se încheie pe 16 iulie 2026, iar până atunci se înscriseseră 14 participanți. De ce contează: „proveniența” bate valoarea nominală Interesul economic al piesei vine din combinația dintre semnătura lui Jobs și contextul istoric al cecului. Este datat 4 iulie 1976 și este emis pe numele „ Apple Computer Company ”, cu beneficiar „People's Computer Company”. Data coincide cu perioada în care SUA marca bicentenarul. Un alt detaliu care susține valoarea de colecție este adresa tipărită pe cec – „770 Welch Rd., Ste. 154, Palo Alto” – indicată în articol drept primul sediu oficial al Apple. Ce indică detaliile de pe cec Pe document apare și abrevierea „DDJ”, iar publicația notează că aceasta ar sugera o plată către Dr. Dobb's Journal, o revistă de programare, pentru un abonament pe un an. În lipsa altor informații financiare despre obiect (de exemplu, estimări oficiale sau un preț de rezervă), nivelul ofertelor rămâne principalul indicator al cererii din piața de memorabilia tech, iar evoluția până la 16 iulie va arăta dacă interesul se menține sau se accelerează spre finalul licitației. [...]
Apple își ridică ținta de producție pentru iPhone-ul pliabil la 10 milioane de unități, un semnal că mizează pe volum chiar și la un preț „ultra-premium”. Potrivit 9to5Mac , compania le-a cerut furnizorilor să se pregătească pentru fabricarea a circa 10 milioane de iPhone-uri pliabile în acest an, peste estimările anterioare. Informația vine dintr-un material Nikkei Asia , care susține că Apple a majorat ținta de producție de la un interval de 7–8 milioane de unități la aproximativ 10 milioane. Creșterea este relevantă pentru lanțul de aprovizionare, deoarece implică rezervări mai mari de componente într-un context de „memory crunch” (tensiuni pe piața memoriilor), menționat în raport. Ce înseamnă pentru planul de producție din 2026 Conform aceleiași surse, Apple ar urma să comande în total 80 de milioane de unități din noile modele iPhone introduse în a doua jumătate a lui 2026, ceea ce ar duce totalul comenzilor pe întreg anul la 220 de milioane de unități. În paralel, IDC ar fi prognozat livrări de aproape 240 de milioane de iPhone-uri în 2026, ceea ce sugerează că nivelul comenzilor ar rămâne sub nivelul livrărilor estimate (diferența poate reflecta ajustări de stoc, mix de modele sau revizuiri ulterioare ale planurilor). Raportul mai indică și o variantă mai ridicată a așteptărilor pentru semestrul al doilea: Apple ar fi transmis unor furnizori să se aștepte la până la 85 de milioane de comenzi pentru iPhone-uri noi în a doua jumătate a lui 2026 și să rezerve componente comune folosite în seria iPhone 17 pentru viitoarea serie „premium” iPhone 18, pe fondul penuriilor de componente. Prețul: iPhone Ultra pliabil, poziționat la 2.500 de dolari Pe partea comercială, IDC ar fi estimat că iPhone Ultra pliabil va avea un preț mediu de vânzare de 2.500 de dolari (aprox. 11.500 lei), cu opțiuni de stocare care ar putea urca până la 3.000 de dolari (aprox. 13.800 lei). Dacă aceste niveluri se confirmă, Apple ar încerca să extindă segmentul de top al portofoliului, dar cu o țintă de producție care indică ambiții de volum, nu doar un produs de nișă. Calendarul de lansare și schimbări în ritmul de actualizare Nikkei Asia mai notează că Apple ar urma să prezinte iPhone 18 Pro, iPhone 18 Pro Max și iPhone Ultra pliabil în septembrie. Totuși, iPhone-ul pliabil ar putea ajunge pe piață după modelele Pro, deși ar fi așteptat tot în acest an. Separat, compania nu ar urma să înlocuiască iPhone 17 standard cu iPhone 18 până în primăvară, ceea ce ar extinde ciclul de viață al iPhone 17 de la 12 luni la aproximativ 18 luni. În același registru, Apple ar fi așteptată să actualizeze iPhone Air (introdus în septembrie 2025) cu un nou model în primăvara lui 2026. [...]
Micron își leagă o investiție de 250 milioane dolari (aprox. 1,15 miliarde lei) de un program promovat de administrația Trump, într-un moment în care compania este vizată de acuzații de coordonare a prețurilor pe piața de memorii , potrivit Wccftech . Unghiul relevant pentru companii și investitori este riscul de reglementare: gestul poate fi interpretat ca o încercare de a reduce presiunea politică și juridică într-un dosar care ar putea forța scăderea prețurilor la DRAM. În centrul contextului se află un proces colectiv federal în SUA care pune Samsung, SK hynix și Micron „în același bazin” al acuzațiilor de coluziune legate de penuria de DRAM, conform materialului. În acest cadru, Micron a anunțat o investiție de 250 milioane dolari în „Trump Accounts”, despre care compania spune că ar urma să ajungă la 1 milion de copii. Ce a anunțat Micron și cum își justifică investiția În comunicatul companiei (citat de publicație), Micron descrie angajamentul drept „cea mai mare contribuție corporativă de acest tip” și afirmă că majoritatea fondurilor vor merge către copii și familii din comunitățile în care operează, pentru a extinde oportunitățile financiare pe termen lung. CEO-ul Micron, Sanjay Mehrotra , leagă investiția de obiective sociale și de competitivitatea industriei americane de semiconductori și mulțumește explicit președintelui Donald Trump și secretarului Bessent pentru crearea acestor conturi: „La Micron, credem că investiția în oameni este la fel de importantă ca investiția în tehnologie. (...) Apreciem pe președintele Trump și pe secretarul Bessent pentru stabilirea acestor conturi, care oferă Micron o altă modalitate semnificativă de a sprijini copiii și familiile pe măsură ce își planifică viitorul.” De ce contează: presiunea juridică poate lovi direct în prețurile DRAM Wccftech susține că sincronizarea dintre investiție, proces și poziția financiară recentă a Micron nu ar fi „simple coincidențe”. Miza economică este directă: dacă acțiunea în instanță ar duce la măsuri care să împingă producătorii să reducă prețurile DRAM „la niveluri acceptabile”, rezultatul ar fi nedorit pentru Micron, conform analizei. Publicația amintește și un precedent de „strategie” similară atribuit Apple, care ar fi anunțat o investiție masivă în SUA în contextul discuțiilor despre tarife. Context: acuzații de coluziune și istoricul volatilității prețurilor Materialul reia ideea că Micron a trecut printr-o perioadă în care ar fi fost „forțată” să vândă memoria la o treime din prețurile anterioare. Este menționat și un interviu cu CEO-ul Micron în care acesta ar fi sugerat că Apple a împins prețurile în jos în 2023, afectând capacitatea de investiții, în timp ce compania ar fi continuat să investească (inclusiv o injecție de 10 miliarde dolari, menționată în articol). În concluzia analizei, Wccftech interpretează investiția de 250 milioane dolari drept un „scut” menit să țină procesul la distanță. Această interpretare rămâne o opinie a publicației, nu o constatare juridică, iar efectul concret asupra litigiului nu este demonstrat în material. [...]
Microsoft pregătește o nouă rundă de concedieri de până la 5.500 de oameni, pentru a elibera buget de investiții în infrastructura de inteligență artificială , potrivit WinFuture , care citează relatări din presa americană și confirmări din partea unor angajați. Conform informațiilor publicate de Business Insider , Microsoft ar urma să anunțe săptămâna viitoare disponibilizarea a „mai puțin de 2,5%” din cei aproximativ 220.000 de angajați ai companiei la nivel global, ceea ce ar însemna până la 5.500 de posturi. Momentul exact al anunțului se poate schimba, însă, potrivit aceleiași surse, planul este ca decizia să fie comunicată în perioada imediat următoare. Ce zone ar fi vizate Dincolo de divizia de jocuri Xbox, despre care au circulat în ultimele săptămâni indicii și zvonuri, concedierile ar urma să afecteze și alte funcții, inclusiv: vânzările; consultanța. În cazul Xbox, în piață s-a vorbit recent și despre închiderea a cel puțin cinci studiouri de jocuri, notează publicația. De ce contează: controlul costurilor pentru finanțarea investițiilor în AI Mesajul implicit al acestei runde de tăieri este unul operațional și financiar: Microsoft încearcă să își țină costurile sub control pentru a redirecționa resurse către investiții, în special către extinderea infrastructurii necesare proiectelor de inteligență artificială. WinFuture mai arată că momentul ales se înscrie într-un tipar: Microsoft a mai anunțat concedieri în anii recenți la scurt timp după încheierea exercițiului financiar, în jurul datei de 30 iunie. Context: mai puține decât anul trecut, dar pe același model Comparativ cu 2025, amploarea pare mai redusă: anul trecut, Microsoft a tăiat inițial circa 6.000 de posturi în mai, urmate de încă 9.000 în iulie, potrivit datelor citate în material. De această dată, chiar dacă numărul este mai mic, direcția rămâne aceeași: economiile rezultate din reducerea personalului ar urma să susțină accelerarea investițiilor în infrastructura de AI. [...]
