Știri
Știri din categoria Companii
Pachetele de compensații ale CEO-ilor din SUA au urcat cu 5,9% în 2025, până la 17,7 milioane de dolari (aprox. 80,6 milioane lei), ceea ce împinge și mai mult diferența față de salariile angajaților și față de veniturile din România, potrivit Newsweek.
Creșterea este pusă pe seama recompensării performanței (profituri și randamente pentru acționari) și a stimulentelor pentru păstrarea directorilor în funcție, într-un context în care companiile încearcă să mențină ritmul de creștere și în anii următori.
La jumătate dintre companiile incluse într-un sondaj realizat de AP, unui angajat aflat la mijlocul grilei salariale i-ar trebui 200 de ani pentru a câștiga cât a câștigat CEO-ul într-un singur an, față de 192 de ani în sondajul anterior. Datele indică o adâncire a decalajului, nu o stabilizare.
În topul veniturilor apare CEO-ul Welltower Inc., Shankh S. Mitra, cu 821 milioane de dolari (aprox. 3,74 miliarde lei) pe an, sumă care, potrivit articolului, nu este „salariu net”, ci este formată în proporție de 99% din acțiuni.
Pe locurile următoare, la mare distanță, este menționat Hock E. Tan (Broadcom), cu 205 milioane de dolari (aprox. 935 milioane lei), descris în principal ca pachet de compensații. Newsweek notează că astfel de sume reflectă stimulente legate de performanța pe termen lung și de expansiunea în zona de inteligență artificială.
Pentru „americanul de rând”, Newsweek indică:
Articolul argumentează că astfel de valori sunt mai relevante decât media brută, deoarece nu sunt „distorsionate” de veniturile foarte mari ale celor mai bogați.
În România, Newsweek folosește ca reper un venit mediu net de 5.843 lei pe lună, adică 70.000 lei pe an (aprox. 15.215 dolari), pe care îl compară cu veniturile din SUA și cu pachetele de compensații ale CEO-ilor menționați.
Recomandate
Demararea lucrărilor la un nou magazin Dedeman în Constanța, pe un teren cumpărat cu 10,6–12 milioane euro, aduce și un McDrive în incintă , într-un proiect care deschide un nou front de competiție locală și intră deja în zona de consultare publică pe tema acceselor rutiere, potrivit Profit . Investiția este pe bulevardul I.C. Brătianu din municipiul Constanța, în Zona Industrială Palas, pe fosta platformă a Prefabricate Dobrogea SRL (fabrică de produse din beton pentru construcții), conform Focus Press. Dedeman a achiziționat terenul în 2022: aproape 6,6 hectare, de la Somaco Construct (din grupul Comprest Util, controlat de Grigore Comănescu), iar calculele Profit indicau atunci o valoare a tranzacției între 10,6 milioane euro și aproape 12 milioane euro (aprox. 53–60 milioane lei). Un element operațional relevant este asocierea cu McDonald’s în același amplasament. În decembrie 2024, Premier Restaurants Romania , operatorul local al McDonald’s, a obținut aviz favorabil pentru construirea unui tip drive (drive-through) în incinta viitorului Dedeman. Consultare publică și potențiale efecte asupra acceselor În derularea procesului de informare și consultare publică au fost transmise observații privind reglementările propuse. Hornbach Centrală, proprietarul terenurilor învecinate, cere clarificări despre cum va afecta noul acces către investiție, din sensul giratoriu existent pe bulevardul I.C. Brătianu, accesele auto deja existente la imobilele petenților. Compania solicită și ca aceste accese să fie luate în calcul în propunerile pentru zona imediat învecinată și preluate în documentațiile tehnice aferente Planului Urbanistic Zonal (PUZ). Context: extindere Dedeman și rezultate financiare Terenul este amplasat la circa 1 kilometru de viitorul magazin al retailerului german de bricolaj Hornbach, ceea ce indică o zonă cu miză comercială ridicată pentru segmentul de bricolaj. Dedeman a raportat anul trecut afaceri de 13,1 miliarde lei (de la 12,2 miliarde lei în anul precedent), cu un profit net similar, de 1,63 miliarde lei. Numărul de angajați a urcat la 12.702, de la 12.313 persoane. Separat, Pavăl Holding – vehiculul investițional al fraților Dragoș și Adrian Pavăl – a avut venituri de 2,6 miliarde lei (de la 1,8 miliarde lei), iar profitul net a urcat la 2,3 miliarde lei (de la 1,6 miliarde lei), conform bilanțului analizat de publicație. [...]
British American Tobacco taie circa 20% din forța de muncă globală , într-un program de automatizare și reducere de costuri care ridică semne de întrebare și pentru operațiunile din România, unde compania avea aproape 3.000 de angajați la finalul anului trecut, potrivit Biziday . British American Tobacco (BAT) a anunțat că va elimina 5.500 de locuri de muncă și va transfera alte 3.500 de posturi către companii partenere. În total, măsurile vizează aproximativ 9.000 de angajați, echivalentul a aproape 20% din forța de muncă globală a grupului. Nu este clar în ce măsură vor fi afectați și angajații din România. De ce contează: economii anuale de 700 de milioane de euro până în 2028 Restructurarea face parte din programul „Fit2Win”, prin care BAT urmărește simplificarea operațiunilor, reducerea cheltuielilor și creșterea eficienței, inclusiv prin automatizare și utilizarea inteligenței artificiale. Compania estimează economii suplimentare de aproape 700 de milioane de euro pe an până în 2028, peste ținta de 580 de milioane de euro pe care și-a propus deja să o economisească până în 2027. România: fabrică, distribuție și centru global de servicii, dar fără detalii despre impact În România, BAT este prezentă prin: fabrica de la Ploiești, o companie de distribuție la nivel național, un centru global de servicii. Conform datelor de pe site-ul companiei, BAT avea la finalul anului trecut aproape 3.000 de angajați și în România, însă anunțul nu detaliază dacă și câte posturi locale ar putea intra în zona de concedieri sau externalizări. Implementare și reacția pieței Concedierile și externalizarea vor afecta toate piețele în care BAT operează, cu excepția Statelor Unite (cea mai mare piață a companiei). Grupul spune că majoritatea angajaților vizați au fost deja informați, iar în unele țări continuă consultările cerute de legislația locală. Directorul general al BAT, Tadeu Marroco , a spus că transformarea urmărește o companie „mai agilă, mai disciplinată din punct de vedere al costurilor și mai bine pregătite tehnologic” și că angajații afectați vor primi sprijin în procesul de restructurare. În urma anunțului, acțiunile BAT au scăzut cu peste 1% la bursa din Londra. [...]
Peste 6.700 de firme și-au suspendat activitatea în primele patru luni din 2026 , un semnal de presiune operațională care se vede cel mai puternic în marile centre economice și în câteva județe cu accelerări peste medie, potrivit datelor prezentate de Economica . Bucureștiul a avut cele mai multe suspendări de activitate: 835 de companii, în creștere cu 10,01% față de perioada ianuarie–aprilie 2025. Urmează Cluj (399, în scădere cu 2,92%), Bihor (360, +19,6%), Iași (350, +16,28%), Brașov (282, +6,42%), Timiș (268, +7,2%) și Sibiu (266, +0,38%). Unde se văd cele mai mari schimbări La polul opus, cele mai puține suspendări au fost consemnate în Giurgiu (32, -43,86% față de primele patru luni din 2025), Tulcea (33, -36,54%), Ialomița (33, -25%), Brăila (39, -26,42%), Covasna (48, +11,63%) și Caraș-Severin (53, +39,47%). Ca dinamică, cele mai mari creșteri ale numărului de suspendări au fost raportate în Caraș-Severin (+39,47%), Teleorman (+23,91%) și Ilfov (+21,33%). Cele mai mari scăderi au fost în Giurgiu (-43,86%), Tulcea (-36,54%) și Vrancea (-31,82%). Domeniile cele mai afectate Pe sectoare, cele mai multe suspendări s-au înregistrat în: comerț cu ridicata și cu amănuntul: 582 (-43,66%); activități profesionale, științifice și tehnice: 244 (-41,2%); transport și depozitare: 227 (-40,89%). Situația din aprilie În aprilie 2026 au fost consemnate 1.362 de suspendări de activitate, cele mai multe în București (169) și în județele Cluj (84), Bihor (77), Brașov (76) și Iași (70). Datele sunt atribuite Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC) , conform informațiilor preluate și de Economedia, care citează Agerpres . [...]
Un proces colectiv în SUA acuză Samsung, SK Hynix și Micron că au restrâns intenționat oferta de DRAM, într-un moment în care prețurile au ajuns la maxime istorice , potrivit IT之家 . Plângerea a fost depusă de consumatori americani la Tribunalul Federal din Districtul de Nord al Californiei , pe fondul unei piețe descrise ca fiind în continuare „cerere peste ofertă”. Acțiunea în instanță (dosar „3:26-cv-06345”) susține că cei trei mari furnizori ar fi limitat artificial livrările de cipuri de memorie DRAM pentru a crea o penurie și a împinge prețurile în sus, în detrimentul consumatorilor. În paralel, în industrie există percepția că scumpirile ar putea continua și că finalul ciclului de creștere nu este aproape. De ce contează: riscul juridic nu schimbă, deocamdată, dinamica prețurilor În pofida procesului, publicația notează că, cel puțin în acest stadiu, prețurile DRAM nu vor înceta să crească doar din cauza depunerii plângerii, iar cererea ar urma să rămână peste ofertă „în următorii ani”. Cu alte cuvinte, chiar dacă litigiul adaugă presiune reputațională și juridică asupra producătorilor, nu există încă un semnal că piața se va reechilibra rapid. Context: acuzații similare au mai existat, cu sancțiuni în trecut IT之家 amintește că Samsung și alți furnizori au mai fost acuzați de manipularea prețurilor la DRAM în urmă cu peste 20 de ani. În 2005, Departamentul de Justiție al SUA a sancționat Samsung cu o amendă penală de 300 milioane de dolari (aprox. 1,38 miliarde lei), pentru manipularea prețurilor la memorie în perioada aprilie 1999 – iunie 2002. Deznodământul actualului proces rămâne incert, iar efectele economice imediate asupra pieței DRAM sunt, deocamdată, limitate la nivelul de risc și la potențiale costuri juridice, nu la o corecție a prețurilor. [...]
Costurile Apple cu memoria pentru iPhone urcă spre 200 de dolari, erodând o sursă de marjă care ani la rând a alimentat profitabilitatea companiei , potrivit unei analize publicate de Wccftech . Schimbarea vine pe fondul presiunii din lanțul de aprovizionare, unde „hiperscalatorii” din zona de inteligență artificială ar fi împins Apple într-o poziție mai slabă la negociere. În 2023–2024, Apple ar fi plătit, de regulă, aproximativ 17 dolari (aprox. 78 lei) pentru 8GB LPDDR5X (memorie RAM mobilă) și încă 22 de dolari (aprox. 101 lei) pentru un modul de stocare flash de 256GB, adică un total de 39 de dolari (aprox. 179 lei) pentru componentele de memorie. În același timp, compania percepea în jur de 99 de dolari (aprox. 455 lei) pentru trecerea la un nivel superior de stocare, ceea ce îi lăsa spațiu consistent de marjă pe opțiunile de configurare. Pentru viitorul iPhone 18 Pro , publicația estimează însă o creștere abruptă a costurilor: Apple ar urma să plătească aproximativ 145 de dolari (aprox. 667 lei) pentru 12GB DRAM și 51 de dolari (aprox. 235 lei) pentru un modul flash de 256GB. Totalul ajunge astfel la 196 de dolari (aprox. 902 lei), de circa cinci ori peste nivelul indicat pentru 2023–2024. De ce contează: presiune directă pe marje și pe politica de preț Wccftech susține că „trenul” de marjă asociat memoriei s-a încheiat „în toate scopurile practice”, iar acest lucru ar explica reacții recente ale companiei: majorări de preț „pe linie” pentru Mac, iPad și Vision Pro. În același timp, analiza afirmă că Apple ar fi cerut administrației Trump să ridice interdicția pentru producătorul chinez de DRAM CXMT, în încercarea de a-și lărgi opțiunile de aprovizionare. În context, publicația notează și că directorul general Tim Cook ar fi acceptat o reducere de 40% a remunerației, ca parte a măsurilor de reducere a costurilor. „Ajutorul” din China nu este garantat Chiar dacă o eventuală relaxare a restricțiilor ar avea loc, Wccftech avertizează că CXMT ar putea să nu fie o soluție completă pentru Apple, deoarece China ar prioritiza propria dezvoltare de infrastructură pentru inteligență artificială, ceea ce ar putea împinge Apple mai jos pe lista de priorități. Publicația mai precizează că un citat vehiculat într-o postare pe X, folosit în articol ca ilustrare a situației, „nu este” al directorului general al Micron, deși ar surprinde „esența” problemei: Apple nu ar fi obișnuită să fie tratată ca un client cu prioritate redusă în lanțul de aprovizionare. [...]
Întârzierile și problemele de durabilitate ale motorului GE9X blochează practic programul Boeing 777X , fără alternativă de propulsie , arată o analiză Jalopnik . Miza este una operațională și financiară: 777X este deja mult întârziat, iar motorul – cel mai mare turbofan comercial construit – a generat o serie de dificultăți tehnice care au împins costurile și calendarul proiectului. GE9X, dezvoltat de General Electric pentru Boeing 777X, are un ventilator frontal cu diametrul de 134 de inch (aprox. 3,4 metri), aproape cât diametrul fuselajului unui Boeing 737. Motorul poate produce până la 134.300 de livre-forță de tracțiune (thrust), potrivit sursei. De ce dimensiunea motorului a devenit o problemă operațională Eficiența unui turbofan este legată de „raportul de bypass” (cantitatea de aer care ocolește miezul motorului față de cea care trece prin el). Pentru a obține un raport de bypass de 10:1, GE a mers pe un ventilator uriaș, iar asta a adus efecte secundare pe care motoarele mai mici nu le au în aceeași măsură. Jalopnik notează că, din cauza diametrului foarte mare, vârfurile celor 16 pale din fibră de carbon ajung la viteze supersonice chiar și la turații relativ mici, ceea ce amplifică forțele centrifuge și vibrațiile. Modificări de design, greutate mare și software specializat Dimensiunea nacelei (carcasa motorului) a creat o problemă de gardă la sol, iar Boeing a fost nevoit să proiecteze 777X cu tren de aterizare mai înalt și o montare specială pe aripă, pentru a evita atingerea pistei. Greutatea este un alt factor: GE9X depășește 21.000 de livre (aprox. 9,5 tone), în pofida utilizării fibrei de carbon și a unor componente realizate prin imprimare 3D. Masa mare înseamnă inerție ridicată la rotație – motorul are nevoie de multă energie pentru a accelera ventilatorul și de și mai multă pentru a-l încetini – iar sursa menționează necesitatea unui software specializat pentru ca avionul să funcționeze optim. Crăpături, aeronave stocate și „chirurgie” pe circa 30 de avioane Cea mai vizibilă consecință practică este că Boeing ar efectua intervenții pe aproximativ 30 de aeronave stocate, după ce a început să construiască fuselaje 777X înainte de certificare, rezultând o flotă de avioane „tehnic depășite” aflate la Paine Field , potrivit articolului. Problemele punctuale menționate: în 2024, flota de test a fost consemnată la sol după ce inspectorii au găsit „thrust links” (elemente structurale care fixează motorul de aripă) cu fisuri; la începutul lui 2026, a fost identificată o nouă problemă de durabilitate: o fisură în „mid-seal” (o etanșare intermediară între treptele turbinei), care nu ar fi rezistat presiunilor și temperaturilor din miezul motorului. Costul întârzierilor: ani pierduți și peste 15 miliarde de dolari Boeing 777X trebuia să intre în serviciu în 2020, dar este acum programat pentru 2027, conform sursei. Jalopnik indică un cost de dezvoltare de peste 15 miliarde de dolari (aprox. 69 miliarde lei) până în prezent, ceea ce plasează campania de certificare printre cele mai scumpe din istoria aviației. Întârzierea lovește și General Electric, dar și Boeing, pentru că 777X este proiectat în jurul GE9X și nu are „plan B”: spre deosebire de 777-ul original, oferit cu motoare de la mai mulți producători, 777X va avea GE9X ca singură opțiune. Consecința, în logica sursei, este că orice problemă de durabilitate a motorului poate opri întregul program. Jalopnik menționează și anulări de comenzi, inclusiv 15 aeronave 777X de la Etihad Airways. De ce Boeing și GE merg mai departe Argumentul economic rămâne consumul: când GE9X va intra în serviciu cu clientul de lansare Lufthansa, în 2027, ar urma să aducă o îmbunătățire de 10% a consumului de combustibil față de GE90, potrivit sursei. Într-o industrie cu marje mici, această diferență poate conta, însă analiza concluzionează că pariul tehnologic crește odată cu dimensiunea motorului. [...]
